You are on page 1of 199

BINE ATI VENIT!

MANAGEMENTUL CALITATII

MANAGEMENTUL CALITATII

LECTOR: Luise Zeininger, MBA

AGENDA CURS
• • • • • • Sisteme de management Sisteme integrate Consultanta in domeniul ISO Certificarea Excelenta in management Investors in People

Cele 8 principii ale managementului calitatii SMC .cerinte SMM – cerinte Pauza de cafea: 30 min OH&S .AGENDA ZIUA 1 • • • • • • • • Prezentari.cerinte Sisteme integrate .documentatii .cerinte HACCP .

Principiile managementului calitatii 8 principii .

Agenda • Ce este un principiu de management al calitatii • Cele 8 principii .

dar luând în considerare şi necesităţile tuturor celorlalte părţi interesate. prin orientarea către clienţi. • Standardul SR EN ISO 9000: 2001. în scopul îmbunătăţirii continue pe termen lung a performanţei. Acestea sunt: .Ce este un principiu de management al calitatii? • Un PRINCIPIU DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII este o regulă sau o convingere cuprinzătoare şi fundamentală pentru conducerea şi funcţionarea unei organizaţii. defineste opt astfel de principii care au stat la baza aparitiei familiei de standarde ISO 9000 editia 2000.

Care sunt cele 8 principii? • • • • • • • • 1 Orientarea catre client 2 Leadership 3 Implicarea personalului 4 Abordarea bazata pe proces 5 Abordarea sistemica 6 Imbunatatirea continua 7 Abordarea luarii deciziilor pe baza de fapte 8 Relatii reciproc avantajoase cu furnizorii .

Ce obtinem prin aplicarea principiului: – Creşterea încasărilor şi a segmentelor de piaţă. ar trebui să înţeleagă necesităţile actuale şi viitoare ale clientului. să satisfacă cerinţele clientului şi să se străduiască să depăşească aşteptările acestuia. Orientarea catre client (I) Organizaţiile depind de clienţii lor şi. de aceea.1. ca rezultat al flexibilităţii şi vitezei de reacţie faţă de oportunităţile pieţei – Eficacitate crescută în utilizarea resurselor organizaţiei pentru creşterea satisfacţiei clientului – O loialitate mai mare a clienţilor care conduce la o reînnoire a relaţiilor de afaceri .

Orientarea catre client (II) Avantajele aplicarii principiului: • • Discernerea şi înţelegerea necesităţilor şi aşteptărilor clientului Asigurarea că obiectivele organizaţiei sunt corelate cu necesităţile şi aşteptările clientului Comunicarea necesităţilor şi aşteptărilor clientului în întreaga organizaţie Măsurarea satisfacţiei clientului şi întreprinderea de acţiuni pe baza rezultatelor Managementul metodic al relaţiilor cu clientul Asigurarea. organismele financiare. angajaţii. proprietarii. a unei abordări echilibrate a necesităţilor şi aşteptărilor clienţilor cu cele ale altor părţi interesate (în special. colectivităţile locale şi societatea în ansamblul său} • • • • .1. în demersul vizând satisfacerea clientelei. furnizorii.

Ei ar trebui să creeze şi să menţină un mediu intern în care persoanele să se poată implica total în îndeplinirea obiectivelor organizaţiei. – Defectele de comunicare între diferitele niveluri ale unei organizaţii sunt reduse la minimum.2. Ce obtinem prin aplicarea principiului: – Scopurile şi obiectivele organizaţiei sunt înţelese de personal şi îl motivează. aliniate şi implementate într-un mod unificat. . – Activităţile sunt evaluate. Leadership-ul (I) Liderii stabilesc unitatea scopului şi a direcţiei organizaţiei.

în special. organismelor financiare. colectivităţilor locale şi ale societăţii în ansamblul său – Stabilirea unei viziuni clare a viitorului organizaţiei – Definirea unor obiective şi ţinte realizabile – Crearea şi întreţinerea unor valori comune şi a unor modele de comportament bazate pe echitate şi etică la toate nivelurile organizaţiei – Construirea încrederii şi eliminarea fricii – Asigurarea personalului cu resursele şi formarea necesare şi cu libertatea de a acţiona într-un mod responsabil – Suscitarea.2. încurajarea şi recunoaşterea contribuţiilor personalului. ale clienţilor. furnizorilor. Leadership-ul (II) Avantajele aplicarii principiului: – Luarea în considerare a necesităţilor tuturor părţilor interesate. angajaţilor. .

implicat şi angajat pentru organizaţie Inovare şi creativitate pentru îndeplinirea obiectivelor organizaţiei Membrii personalului responsabili de performanţele individuale ale lor Personal preocupat de a participa şi de a contribui la îmbunătăţirea continuă .3. Implicarea personalului (I) Persoanele de pe toate nivelurile reprezintă esenţa unei organizaţii. iar implicarea lor totală permite utilizarea capacităţilor lor în beneficiul organizaţiei. Ce obtinem prin aplicarea principiului: – – – – Personal motivat.

cunoştinţele şi experienţa. – Personalul dezbate în mod deschis probleme şi întrebări.3. – Personalul identifică ceea ce îi frânează performanţele. Implicarea personalului (II) Avantajele aplicarii principiului: – Personalul înţelege importanţa contribuţiei sale şi a rolului său în organizaţie. . – Personalul acceptă să fie responsabilizat şi să îşi asume partea sa de responsabilitate în rezolvarea problemelor. – Personalul îşi împărtăşeşte în mod liber know-how-ul şi experienţa. – Personalul îşi evaluează performanţa în raport cu scopurile şi obiectivele individuale. – Personalul caută în mod activ ocazii de a-şi spori competenţa.

Abordarea bazata pe proces (I) Un rezultat dorit este obţinut mai eficient atunci când activităţile şi resursele aferente sunt conduse ca un proces. O activitate care utilizeaza resurse.4. condusa astfel incat sa permita transformarea elementelor de intrare in elemente de iesire. poate fi considerata un PROCES Ce obtinem prin aplicarea principiului: – Costuri şi durate ale ciclurilor reduse prin utilizarea eficace a resurselor – Rezultate îmbunătăţite. coerente şi previzibile – Concentrarea pe oportunităţile de îmbunătăţire şi clasificarea după ordinea de prioritate .

furnizorilor şi a altor părţi interesate. Abordarea bazata pe proces (II) Avanatejele aplicarii principiului: – – – – – Definirea sistematică a activităţilor necesare pentru a obţine un rezultat dorit Stabilirea de responsabilităţi clare pentru managementul activităţilor cheie Analiza şi măsurarea potenţialului activităţilor cheie Identificarea interfeţelor activităţilor cheie cu şi între diferitele funcţii ale organizaţiei Concentrarea pe factorii care vor îmbunătăţi activităţile cheie ale organizaţiei. metodele si echipamentele – Evaluarea riscurilor.4. resursele. a consecinţelor şi a impacturilor activităţilor asupra clienţilor. . în special.

eficacitatea şi eficienţa organizaţiei . întelegerea şi conducerea proceselor corelate ca un sistem contribuie la eficacitatea şi eficienţa organizaţiei în realizarea obiectivelor sale. Ce obtinem prin aplicarea principiului: – Integrarea şi alinierea proceselor care vor permite să fie îndeplinite cât mai bine rezultatele dorite – Capacitatea de a concentra eforturile pe procesele cheie – Conferirea către părţile interesate a încrederii în coerenţa.5. Abordarea sistemica (I) Identificarea.

5. . Abordarea sistemica (II) Avantajele aplicarii principiului 5: – Structurarea sistemului pentru îndeplinirea obiectivelor organizaţiei în modul cel mai eficace şi eficient – Întelegerea interdependenţei între procesele sistemului – Abordări structurate cu armonizarea şi integrarea proceselor – Asigurarea unei înţelegeri mai bune a rolurilor şi a responsabilităţilor necesare pentru realizarea obiectivelor comune şi reducerea astfel a blocajelor interfuncţionale – Înţelegerea posibilităţilor organizaţionale şi stabilirea constrângerilor legate de resurse înainte de a acţiona – Fixarea şi definirea modului cum ar trebui să se efectueze anumite activităţi în cadrul unui sistem – Îmbunătăţirea continuă a sistemului prin măsurări şi evaluări.

6. Imbunatatirea continua (I) Îmbunătăţirea continuă a performanţelor globale ale unei organizaţii ar trebui să fie un obiectiv permanent al organizaţiei. Ce obtinem prin aplicarea principiului: – Avantaj concurenţial datorită capacităţilor organizaţionale îmbunătăţite – Alinierea activităţilor de îmbunătăţire la toate nivelurile în raport cu obiectivele strategice ale organizaţiei – Flexibilitate şi viteză de reacţie fata de oportunităţi .

proceselor şi sistemelor devine un obiectiv al fiecărei persoane din organizaţie – Stabilirea de scopuri pentru a orienta îmbunătăţirea continuă şi de măsurări pentru a-i asigura urmărirea – Recunoaşterea şi luarea la cunoştinţă a îmbunătăţirilor.6. Imbunatatirea continua (II) Avantajele aplicarii principiului: – Utilizarea unei abordări coerente cu ansamblul organizaţiei în vederea îmbunătăţirii continue a performanţelor organizaţiei – Asigurarea formării personalului în metodele şi instrumentele de îmbunătăţire continuă – Îmbunătăţirea continuă a produselor. .

. de a pune în discuţie şi de a schimba opiniile şi deciziile. Abordarea luarii deciziilor pe baza de fapte (I) Deciziile eficace sunt bazate pe analiza datelor şi informaţiilor. Ce obtinem prin aplicarea principiului: – Decizii bine informate – Aptitudine mai bună de a demonstra eficacitatea deciziilor anterioare prin referire la date faptice înregistrate – Creşterea aptitudinii de a examina.7.

echilibrată prin experienţă şi intuiţie . Abordarea luarii deciziilor pe baza de fapte (II) Avantajele aplicarii principiului: – Garantarea că datele şi informaţiile sunt suficient de exacte şi de fiabile – Asigurarea accesului la date a celor care au nevoie de ele – Analizarea datelor şi informaţiilor cu ajutorul unor metode valabile – Luarea de decizii şi întreprinderea de acţiuni bazate pe o analiză a faptelor.7.

8. Relatii reciproc avantajoase cu furnizorii (I) O organizaţie şi furnizorii săi sunt interdependenţi iar o relaţie reciproc avantajoasă creşte capacitatea ambilor de a crea valoare. – Flexibilitate şi viteză de reacţie faţă de evoluţia pieţei sau a necesităţilor şi aşteptărilor clientului – Optimizarea costurilor şi a resurselor . Ce obtinem prin aplicarea principiului: – Aptitudine mărită de a crea valoare pentru cele două părţi.

. încurajarea şi recunoaşterea îmbunătăţirilor şi a realizărilor furnizorilor. Relatii reciproc avantajoase cu furnizorii (II) Avantajele aplicarii principiului: – Stabilirea de relaţii care echilibrează câştigurile pe termen scurt şi de consideraţii pe termen lung – Punerea în comun a câştigurilor şi a resurselor cu partenerii – Identificarea şi alegerea furnizorilor cheie – Comunicare clară şi deschisă – Împărtăşirea informaţiilor şi a planurilor de viitor – Stabilirea de activităţi comune de dezvoltare şi de îmbunătăţire – Inspirarea.8.

SMC Sistem de Management al Calitatii SR EN ISO 9001:2001 .

Agenda • • • • • • • Ce este un SMC? Familia ISO 9000 Abordarea pe baza de proces SMC De ce ne certificam PRO si CONTRA certificare Intrebari .

CE ESTE UN SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITATII? Sistem de management prin care se orienteaza si se controleaza o organizatie in ceea ce priveste calitatea • Sistem de management = sistem prin care se stabilesc politica si obiectivele si prin care se realizeaza acele obiective (poate include sistem de management financiar. de mediu etc) .

FAMILIA DE STANDARDE ISO 9000 SR EN ISO 9000:2006 SR EN ISO 9001:2001 Sisteme de management al calitatii Principii fundamentale si vocabular Sisteme de management al calitatii Cerinte Sisteme de management al calitatii Linii directoare pentru imbunatatirea performantei SR EN ISO 9004:2001 .

Abordarea bazata pe proces Accentueaza O activitate care utilizeaza resurse. condusa astfel incat sa permita transformarea elementelor de intrare in elemente de iesire. poate fi considerata un PROCES importanta *Intelegerii si satisfacerii cerintelor *Considerarii procesele in functie de valoarea adaugata *Obtinerii de rezultate de tip: performanta si eficacitate *Imbunatatirii proceselor pe baza masurarilor obiective .

SMC cerinte generale Identificarea proceselor Determinarea succesiunii si interactiunii proceselor Determinarea criteriilor pentru operarea si controlul proceselor Asigurarea disponibilitatii resurselor si informatiilor necesare operarii proceselor Monitorizarea. masurarea si analizarea proceselor Implementarea actiunilor necesare pentru a realiza rezultatele planificate si continua imbunatatire .

SMC cerinte referitoare la documentatie Documentatia include: Manualul calitatii Declaratii documentate ale politicii si obiectivelor calitatii Proceduri documentate Documentatia necesara pentru planificarea. operarea si controlul proceselor Inregistrari Amploarea documentatiei depinde de: • • • Marimea organizatiei si tipul activitatilor Complexitatea proceselor si interactiunea Competenta personalului .

INREGISTRARI .IERARHIA DOCUMENTELOR SMC MANUALUL CALITATII PROCEDURI DE SISTEM PROCEDURI OPERATIONALE INSTRUCTIUNI DE LUCRU FORMULARE.

comunicare • Analiza efectuata de management . autoritate si comunicare : numire RMC.SMC responsabilitatea managementului • • • • • Angajament Orientare catre client Politica in domeniul calitatii Planificare SMC: stabilire obiective Responsabilitate.

constientizare instruire resurse umane • Infrastructura • Mediu de lucru .SMC managementul resurselor • Asigurarea resurselor necesare • Competenta.

analiza.SMC realizarea produsului • Planificare activitatilor • Procese referitoare la relatia cu clientul: determinare cerintelor referitoare la produs. comunicarea cu clientul • Proiectare si dezvoltare – dupa caz • Aprovizionare • Productie si furnizare de servicii • Controlul dispozitivelor de masurare si monitorizare .

SMC masurare, analiza si imbunatatire
• • • • • • • • Satisfactia clientului Audit intern Monitorizare si masurare procese si produse Analiza datelor Controlul produsului neconform Actiune corectiva Actiune preventiva Imbunatatire continua

De ce ar dori firmele sa certifice SMC?
• Reduce costurile prin organizarea fluxului de procese si reducerea pierderilor • Reducerea costurilor prin organizarea fluxului de documente si a comunicarii interne • “pasaport” pentru export • Imbunatateste relatia cu organismele guvernamentale si de stat • Imbunatateste imaginea publica • Motivarea angajatilor • Angajamentul conducerii

• Cerinta autoritatilor nationale • Cerinta clientilor

PRO certificare • Imbunatateste relatia cu partenerii externi • Asigura oportunitati de marketing si comunicare • Imbunatateste relatia cu comunitatea • Recunoastere .

implementare. intretinere • Nesiguranta privind confidentialitatea informatiilor • Necunoasterea prevederilor legale • Atitudinea “las-o asa ca merge asa” .certificare • Lipsa personalului instruit • Costuri instruire.Contra .

Intrebari? .

SMM SISTEM DE MANAGEMENT DE MEDIU SR EN ISO 14001:2004 .

Agenda • • • • • • Ce este un SMM? Seria 14000 Componentele unui SMM De ce sa ne certificam un SMM? Concluzii Intrebari .

care include aerul.CE ESTE UN SISTEM DE MANAGEMENT DE MEDIU “Parte a sistemului de management al unei organizatii utilizat pentru a dezvolta si implementa politica sa de mediu si a gestiona aspectele de mediu” MEDIU – mediul inconjurator in care functioneaza organizatia. apa. flora. fauna. resursele naturale. solul. SR ISO 14004 . oamenii si relatiile dintre acestea.

Principii generale ISO 14031:1999 – Management de mediu. Principii si cadrul de lucru ISO 14050:1999 . Cerinte cu • • • ghid de utilizare ISO 14004:2004 – Sisteme de management de mediu. Ghid ISO 14040 – Management de mediu. Evaluarea ciclului de viata. sisteme si tehnici de aplicare. Evaluarea performantei de mediu.Sisteme de management de mediu. ISO 14O20 – Etichete si declaratii de mediu. Linii directoare referitoare la principii.Seria ISO 14000 • ISO 14001:2004 .contine definitiile termenilor fundamentali referitori la managementul de mediu • • .

Componentele SMM conform ISO 14001:2004 Politica de mediu Analiza managementului Imbunatatirea continua a SMM si a performantelor de mediu Definirea politicii si atasamentul fata de valorile SMM Planificare Stabilirea unui plan de realizare a politicii de mediu Verificare si actiuni corective Masurarea si evaluarea performantei de mediu Implementare si operare Obiective si tinte .

Raspundere si responsabilitate: numire RMM – Identificarea cerintelor legale aplicabile si a altor cerinte – Identificarea aspectelor semnificative de mediu • • • • • Emisiile in atmosfera Poluarea apelor Deseuri solide Deseuri cu grad mare de risc Zgomot – Programul de implementare ASPECT DE MEDIU – element al activitatilor. daunatoare sau benefica. care rezulta total sau partial din aspectele de mediu ale organizatiei .Planificare . produselor sau serviciilor organizatiei care poate interactiona cu mediul IMPACT ASUPRA MEDIULUI – orice modificare a mediului.

Implementare Pentru o implementare corecta. materiale si financiare – asigure instruirea personalului – asigure comunicarea interna si externa – dupa caz. .stabileasca obiective si tinte de mediu si un prorgam de management de mediu – puna la dispozitie resurse umane. organizatia trebuie sa: . sa asigure integrarea SMM cu alte sisteme existente .dezvolte o politica proprie de mediu.

audit de mediu si analiza efectuata de management …. • Auditurile SMM .Masurare si evaluare • Organizatia trebuie sa masoare. reclamatii. conformarea cu acestea. acorduri si avize. actiuni corective si preventive). normative. autorizatie de mediu. detalii despre neconformitati (accidente de mediu. monitorizeze si sa evalueze performantele sale de mediu • Conformarea cu cerintele legale si cu alte cerinte • Inregistrari ale SMM • Cerinte legale si alte cerinte. aspecte privind impactul de mediu.

determinarea cauzelor neconformitatilor. elaborarea unui plan de actiuni corective. obiectivele imbunatatirii si performanta sa generala de mediu • Analiza SMM – Obiective si tinte de mediu.Imbunatatire continua • Organizatia trebuie sa analizeze si sa imbunatateasca continuu sistemul sau de management de mediu. rezultatele auditului SMM. evaluarea indeplinirii obiectivelor. compararea cu performantele altor organizatii din bransa . concluzii… • Imbunatatire continua – Identificarea oportunitatilor de imbunatatire.

Cerinte de performanta de mediu • ISO 14001 nu stabileste cerinte pentru performanta de mediu peste cele stabilite de legislatia si normativele in vigoare .

• Imbunatateste relatia cu organismele guvernamentale si de stat • Imbunatateste imaginea publica • Motivarea angajatilor • Angajamentul conducerii • Cerinta autoritatilor nationale • Cerinta clientilor .De ce ar dori firmele sa certifice SMM? • Reducerea incidentelor care duc la raspunderi legale • Reduce costurile prin reducerea gradului de exploatare a resurselor naturale si a pierderilor din procesele curente.

PRO certificare • • • • Dovada publica a grijii fata de mediu Reducerea riscului de mediu Imbunatateste relatia cu partenerii externi Asigura oportunitati de marketing si comunicare • Imbunatateste relatia cu comunitatea • Recunoastere .

implementare.certificare • Lipsa personalului instruit • Costuri instruire.Contra . intretinere • Nesiguranta privind confidentialitatea informatiilor • Necunoasterea prevederilor legale • Atitudinea “las-o asa ca merge asa” .

Intrebari? .

OHSAS SISTEM DE MANAGEMENT AL SANATATII SI SECURITATII OCUPATIONALE 18001:2004 .

PRO si CONTRA Intrebari .AGENDA • • • • • • • • Ce este un sistem OH&S Familia 18000 Definitii Managementul riscurilor Specificatia OHSAS 18001 Implementarea sistemului De ce sa ne certificam.

OHSAS 18001:2004 . procedurile. responsabilitatile. implementarii si mentinerii politicii OH&S a organizatiei” . activitatile de planificare.Ce este un sistem OH&S? “Parte a sistemului de management general care faciliteaza managementul riscurilor OH&S asociate afacerilor organizatiei. Include structura organizatorica. procesele si resursele necesare elaborarii.

Familia 18000 • OHSAS 18001: 2004 Sisteme de management al sanatatii si securitatii ocupationale. Specificatie • OHSAS 18002: 2004 Sisteme de management al sanatatii si securitatii ocupationale. Linii directoare pentru implementarea OHSAS 18001 .

daune aduse mediului de lucru.Definitii • Sanatate si securitate ocupationala – conditii si factori care afecteaza starea de sanatate a angajatilor. personalului subcontractant. vizitatorilor si a oricarei alte persoane aflate la locul de munca • Pericol = sursa sau situatie cu potential de producere de vatamari. personalului temporar angajat. sau o combinatie a acestora • Risc = combinatie a probabilitatii si consecintei producerii unui anumit eveniment periculos . daune aduse proprietatii. in termeni de ranire sau imbolnavire.

Managementul riscurilor • • • • • • Identificarea riscurilor Intelegerea implicatiilor acestora Stabilirea tolerabilitatii Control Fii pregatit Daca nu poti face nimic in acest sens – ce se intampla? .

resurse.OHSAS 18001 • • • • Cerinte legale si alte cerinte Asigurarea ca toate cerintele legale sunt respectate Obiective Stabilirea si mentinerea obiectivelor OH&S Programe OH&S Stabilirea si revizuirea periodica a programelor OH&S Stabilire responsabilitati. autoritati. termene .

constientizare si competenta Consultare si comunicare Controlul documentelor si datelor Control Operational Pregatire pentru situatii de urgenta si capacitate de raspuns .OHSAS 18001 • • • • • • IMPLEMENTARE SI OPERARE Structura si responsabilitate Instruire.

constientizare si competenta • Asigurarea ca instruirea este releventa pentru sarcini cu impact asupra sistemului OH&S • Stabilirea si mentinerea unor programe de instruire . resurse. termene • Numire repezentant al managementului pentru OH&S • Demonstrarea angajamentului pentru implementarea OH&S Instruire. autoritati.OHSAS 18001 Structura si Responsabilitate • Stabilire responsabilitati.

OHSAS 18001 Consultare si Comunicare • Documentare si mentinere proceduri • Implicarea angajatilor Controlul Datelor si Documentelor • Mentinerea documentelor si datelor cerute de specificatia OHSAS • Revizuirea periodica • Asigurarea prezentei documentelor valabile la locurile de utilizare .

OHSAS 18001 Control Operational • Stabilirea masurilor de control pentru activitatile si operatiile asociate riscurilor Pregatire pentru situatii de urgenta si capacitate de raspuns • Stabilire planuri si proceduri pentru identificarea potentialului pentru incidente si situatii de urgenta • Testarea periodica – acolo unde este posibil • Revizii periodice a planurilor si procedurilor .

OHSAS 18001 • • • • VERIFICARE SI ACTIUNE CORECTIVA Monitorizarea si masurarea performantei organizatiei Acidente. incidente. neconformitati si actiuni corective si preventive Inregistrari Audit .

dupa caz . imbolnavirilor etc Calibrarea DMM-urilor . incidentelor.OHSAS 18001 • • • • • Monitorizarea si masurarea performantei Masurari: calitative si cantitative Indeplinirea obiectivelor Masurari proactive ale performantei Masurari reactive ale acidentelor.

Neconformitati. Incidente.OHSAS 18001 Accidente. Actiuni Corective si Preventive • Definirea responsibilitatilor pentru investigarea accidentelor • Actiuni de reducere consecinte • Initiere si finalizare actiuni corective si preventive • Implementare si inregistrare schimbari ale procedurilor documentate .

OHSAS 18001 Inregistrari • Stabilire proceduri: reguli si metode • Respectarea cerintelor de – Lizibilitate si identificare – Trasabilitate – Regasire usoara – Protejare .

OHSAS 18001 Audit • Stabilire si mentinere proceduri pentru: – Determinarea conformitatii sistemului OH&S cu specificatia OHSAS 18001 – Revizuirea rezultatelor auditurilor anterioare – Furnizarea de informatii catre management • Auditorii trebuie sa fie independenti fata de zona auditata .

OHSAS 18001 ANALIZA MANAGEMENTULUI • Revizuirea sistemului OH&Spentru a asigura adecvarea si eficacitatea • Mentinerea inregistrarilor analizei efectuate • Documentarea schimbarilor identificate ca necesare .

Implementarea OH&S 4 FACTORI DE SUCCES • Angajamentul managementului si implicarea personalului • Analiza pericolelor • Prevenire si Control • Instruire .

Implementarea OH&S Angajamentul managementului si Implicarea personalului • Politica de siguranta trebuie sa fie o prioritate pentru toate departamentele organizatiei • Incorporarea activitatilor legate de siguranta in evaluarile performantei personalului • Instruirea tuturor angajatilor privind OH&S • Alocare resurse adecvate sistemului OH&S • Audituri ale sistemului OH&S .

Implementarea OH&S
Analiza pericole

• Identificarea tuturor pericolelor • Luarea in consideratie a tuturor pericolelor la stabilirea politicii OH&S • Utilizati matricea riscurilor in analiza

Implementarea OH&S
Prevenire si Control

• Stabilirea proceduri sigure de lucru pentru angajati • Controlul si eliminarea pericolelor • Echipament de protectie • Instruirea angajatilor • Analiza accidentelor

Implementarea OH&S
Instruire

• Managementul de varf – bazele activitatilor si cerintelor • Managementul de linie (sefi departamente) – stabilire responsabilitati • Responsabilii (sefii de echipe) instruire similara angajatilor cu privire la obiective • Angajati – cum sa evite accidentarea lor si a colegilor • Evaluarea programului de instruire

De ce ar dori firmele sa certifice OH&S? • Creste increderea angajatilor • Reducerea costurilor prin eliminarea potentialului de accidente • Imbunatateste relatia cu organismele guvernamentale si de stat • Imbunatateste imaginea publica • Motivarea angajatilor • Angajamentul conducerii • Cerinta autoritatilor nationale • Cerinta clientilor .

PRO certificare • • • • Imbunatateste relatia cu angajatii Imbunatateste relatiile cu partenerii Imbunatateste relatia cu comunitatea Recunoastere .

certificare • Lipsa personalului instruit • Costuri implementare.Contra . intretinere • Nesiguranta privind confidentialitatea informatiilor • Necunoasterea prevederilor legale • Atitudinea “las-o asa ca merge asa” .

Intrebari? .

HAZARD ANALYSIS CRITICAL CONTROL POINTS .

principii Pasii implementarii De ce sa ne certificam Intrebari .Agenda • • • • • • Legislatie in domeniu HACCP in Romania Sistemul HACCP.

1988). Roma.  bazată pe recomandările din Codex Alimentarius referitoare la principiile generale de igienă (stabilite de FAO si OMS . manipulare şi servire a produselor alimentare.06.  conţine 17 articole şi o anexă cuprinzând 10 capitole cu cerinţele aplicabile sectoarelor de preparare. fabricare.93 cu privire la igiena Alimentelor:  elaborată de Consiliul Comunităţii Europene. ambalare.LEGISLAŢIA EUROPEANĂ PRIVITOARE LA IGIENA ŞI ``SIGURANŢA`` ALIMENTELOR Directiva Consiliului Europei 93/43/EEC din 14. transport. distribuţie. . procesare.

cu recunoaşterea reciprocă a patru standarde internaţionale: BRC. Codul HACCP şi IFS. a fost prezentat prima dată publicului în 1971 la Conferinţa Naţională pentru Protecţia Alimentelor si conţine 5 etape preliminare şi 7 principii.5.Sisteme de management al siguranţei alimentelor. Pentru reducerea numărului de standarde.  Aplicarea sistemului HACCP. ISO a pregătit două documente: • ISO 15161. • ISO 22000.  In anul 2000. EFSIS nr. Cerinte pentru orice organizatie din lantul alimentar . utilizat iniţial de NASA.Ghid de aplicare a ISO 9001:2000 în industria alimentară şi a băuturilor. aşa cum a fost gândit el iniţial. a aparut Initiaţiva Globală pentru Siguranţa Alimentelor.DEZVOLTAREA STANDARDELOR referitoare la MANAGEMENTUL SECURITĂŢII ALIMENTARE HACCP si ISO  Conceptul original HACCP. trebuie însă să fie susţinută pe fundamentul unor proceduri care ţin de Managementul Calităţii (vezi ISO 9001:2000).

CAC/RCP 1-1969/REV. utilitate şi definiţii Secţiunea 3. Procesarea primară Secţiunea 4. Transportul alimentelor Secţiunea 9. Educaţia. Informaţii despre produs şi conştientizarea consumatorului Secţiunea 10. Întreprinderea: proiectarea spaţiilor şi facilităţi necesare Secţiunea 5. Întreprinderea: igiena personalului Secţiunea 8. Cod international de practica recomandat – include sistemul HACCP si ghid pentru aplicarea acestuiavv .31997. 4 – 2003. Amd. instruirea. Rev. Întreprinderea: întreţinere şi igienizare Secţiunea 7.1999) Secţiunea 1. Obiective Secţiunea 2. Controlul operaţiilor Secţiunea 6. Scop.DEZVOLTAREA STANDARDELOR referitoare la MANAGEMENTUL SECURITĂŢII ALIMENTARE HACCP si ISO Comisia Codex Alimentarius incorporează HACCP în Codul de Practici Internationale –Principii Generale de Igienă Alimentară (CAC/RCP 1-1969.

C. 22.C. în activitatea de supraveghere a condiţiilor de igienă din sectorul alimentar. si M. conform Regulamentului H. precum şi procedurile de verificare a conformităţii cu aceste cerinţe. în activitatea de supraveghere a condiţiilor de igienă din sectorul alimentar. Art. Condiţii privind producţia.P. Sistemul H. III..P.A.C. 1956/ 18 oct. 7. Producătorii de alimente.C.1995 privind introducerea şi aplicarea sistemului H.P. va fi implementat progresiv. persoane fizice sau juridice.A.. Art. M. 97 din 21 iun.F. Se aprobă introducerea şi aplicarea sistemului H.C. igiena şi ambalarea alimentelor.A. Cap. în toate unităţile din sectorul alimentar. de către Inspectoratele de poliţie sanitară şi medicină preventivă teritoriale. 2001 privind reglementarea producţiei. 24-25. aprobată prin Legea 57 din 16 ianuarie 2002. M.S. în termen de 1-5 ani. …………………………………………………………………………………………………………………………………………………….C.A.P. nr.C. 1.P.A. vor comercializa numai alimentele care prezintă siguranţă. nr.C.SITUAŢIA IMPLEMENTĂRII HACCP ÎN ROMÂNIA Ord.A.S. …………………………………………. Ord. Reglementările vor stabili prevederi pentru fabricarea şi manipularea alimentelor în mod igienic iar operatorii din industria alimentară trebuie să identifice şi să corecteze orice fază critică pentru asigurarea securităţii alimentare…… prin dezvoltarea sistemului propriu de analiză a riscurilor în punctele critice de control. adoptă prin ordin comun reglementări prin care se stabilesc condiţiile privind igiena alimentelor şi alte cerinţe obligatorii privind fabricarea şi manipularea alimentelor. circulaţiei şi comercializării alimentelor. Urg. . sunt salubre şi apte pentru consum.

publicată în M.în vigoare de la 2 martie 2003. menţinute şi revizuite pe baza principiilor utilizate de sistemul de analiză a riscurilor şi punctelor critice de control.O.10. 2002 privind aprobarea Normelor de igienă a produselor alimentare .G. Art.2006 Cap. Condiţii generale de igienă a produselor alimentare. II. abrogata de HG 924/2005 incepand cu 01. 2002.SITUAŢIA IMPLEMENTĂRII HACCP ÎN ROMÂNIA H. 1198 din 24 oct. REFERENŢIALUL DE CERTIFICARE a sistemului HACCP  standardul danez DS 30247 E:2002  Codex Alimentarius  SR EN ISO 22000: 2005 . implementate. abreviat HACCP. . 866/ 2 dec. 4 Unităţile din sectorul alimentar trebuie să identifice activităţile care sunt determinante pentru securitatea alimentară şi trebuie să garanteze că procedurile de securitate corespunzătoare sunt stabilite.

Cele 4 funcţii fundamentale ale metodei HACCP analiza pericolelor. identificarea punctelor critice. . verificarea eficacităţii sistemului (evaluarea performanţelor).SISTEMUL HACCP HACCP = Hazard Analysis. supravegherea execuţiei. Critical Control Points Un sistem care permite identificarea pericolelor specifice suspecte de a afecta securitatea unui produs alimentar definit şi determinarea măsurilor necesare pentru a asigura prevenirea sau controlul acestor pericole.

Identifică potenţiale pericole. Defineşte 2. evaluează riscul şi identifică măsuri preventive Determină Punctele Critice de Control (PCC) care vor elimina sau minimiza riscul Stabileşte limitele critice care trebuie atinse pentru a asigura controlul PCC Stabileşte un sistem de monitorizare Stabileşte acţiuni de corectare pentru cazul în care un PCC este scăpat de sub control Stabileşte documentaţia şi înregistrările pentru sistem Stabileşte procedurile de verificare care confirmă eficacitatea HACCP . 6. 3.Cele 7 principii ale HACCP 1. Verifică 7. 5. Conduce 4.

fizice. . • categoriile de pericole (microbiologice. chimice).PASII IMPLEMENTĂRII SISTEMULUI HACCP Pasul 1. Definirea scopului  asigurarea calităţii şi securităţii produselor alimentare  este necesar să existe dorinţa şi angajamentul deplin al tuturor compartimentelor întreprinderii  se stabilesc termenii de referinţă: • linia tehnologică.

Colectarea tuturor informatiilor despre produs  Descrierea caracteristicilor/proprietatilor specifice ale produsului final (grupei de produse) si a metodei de distributie (descrierea tehnica)  Informatii privind utilizarea produsului SPECIFICATIA PRODUSULUI      caracteristici generale caracteristici de siguranta conditii de ambalare. depozitare.PASII IMPLEMENTĂRII SISTEMULUI HACCP Pasul 2. termen de valabilitate utilizarea conform destinatiei (modul de folosire) . etichetare. Construirea echipei HACCP – numire responsabil Pasul 3.

Construirea diagramei de flux tehnologic şi descrierea procesului  descrierea procesului de productie pe etape  diagrame de flux  planul spatiilor de productie  verificarea pe teren a diagramei de flux tehnologic .PASII IMPLEMENTĂRII SISTEMULUI HACCP Pasul 4.

materialele şi ingredienţii folositi. Identificarea pericolelor potentiale  stabilirea listei pericolelor potenţiale legate de materiile prime. Se pleaca de la intelegerea pericolelor legate de alimente .  identificarea pericolelor potenţiale pentru fiecare etapă a procesului tehnologic.PASII IMPLEMENTĂRII SISTEMULUI HACCP Pasul 5.

 Specificarea măsurilor preventive existente sau necesare pentru eliminarea sau reducerea pericolelor la un nivel acceptabil Gravitatea Procedura de evaluare a riscului (metoda 1) Frecventa aparitiei (in produsul final. la consum) 3 2 1 4 3 2 4 4 3 Ridicata Medie Scazuta Scazuta Medie Ridicata . Evaluarea riscurilor si stabilirea masurilor de control Efectuarea unei evaluări a probabilităţii de apariţie a pericolelor frecventei) şi a severităţii pericolelor (gravitatii).PASII IMPLEMENTĂRII SISTEMULUI HACCP Pasul 6.

Stabilirea unui sistem de monitorizare pentru controlul efectiv al CCP-urilor . Determinarea punctelor critice ptr.PASII IMPLEMENTĂRII SISTEMULUI HACCP Pasul 7. Stabilirea limitelor standard (valori tinta care trebuie indeplinite pentru a ţine subcontrol fiecare PCC identificat) precum si stabilirea tolerantelor Valoarea tinta + toleranta= Valoarea critica Pasul 9. controlul acestor pericole identificate Pasul 8.

6 .5 m Nu peste 4°C pH sub 4.Exemple de limite critice Hazard Fragment metalic Cresterea patogenului Patogen C. Botulinum PCC Detector de metale Temperatura de control Acidificare Limita critica Fragment mai mare de 0.

când apar deviaţii faţă de limitele critice stabilite Pasul 11.PASII IMPLEMENTĂRII SISTEMULUI HACCP Pasul 10. Stabilirea de acţiuni corective. Stabilirea unui sistem eficient de realizare si pastrare a documentaţiei descriptive şi a celei operaţionale specificatii instructiuni proceduri formulare de inregistrare .

. destinate să-i ateste conformitatea şi eficacitatea Pasul 13. Stabilirea de metode.PASII IMPLEMENTĂRII SISTEMULUI HACCP Pasul 12. proceduri şi teste ptr. Revizuirea sistemului HACCP. verificarea sistemului HACCP.

De ce ar dori firmele sa certifice un sistem HACCP? • Reduce costurile prin organizarea fluxului de procese si reducerea pierderilor • Verificarea corectitudinii masurilor si modului de lucru • “Pasaport” pentru export • Imbunatateste relatia cu organismele guvernamentale si de stat • Imbunatateste imaginea publica • Motivarea angajatilor • Angajamentul conducerii • Cerinta autoritatilor nationale • Cerinta clientilor .

PRO certificare • Imbunatateste relatia cu partenerii externi • Asigura oportunitati de marketing si comunicare • Recunoastere .

implementare.Contra . intretinere • Nesiguranta privind confidentialitatea informatiilor • Necunoasterea prevederilor legale • Atitudinea “las-o asa ca merge asa” .certificare • Lipsa personalului instruit • Costuri instruire.

Intrebari? .

SISTEME DE MANAGEMENT Documentatii .

Agenda • Sistem de Management de Calitate • Sistem de Management de Mediu • Sistem de Management sanatate si securitate ocupationala • HACCP • Sisteme integrate .

analiza efectuata de management. analiza cerinte client. control DMM-uri Proceduri operationale sau de proces. satisfactia clientului.SMC • • • • • Manual 6 proceduri de sistem Declaratie de politica Declaratie de obiective Inregistrari privind furnizorii. instructiuni de lucru .

SMM Declaratie de politica Proceduri de sistem – – – – – – – – – – – – – – – aspecte de mediu cerinte legale si alte cerinte obiective. instructiuni de lucru . tinte . programe Instruire. comunicare controlul documentelor control operational – activitati asociate aspecte de mediu semnificative pregatire pentru situatii de urgenta si capacitate de raspuns monitorizare si masurare .activitati cu impact semnificativ evaluarea conformarii neconformitati actiune corectiva actiune preventiva controlul inregistrarilor audit intern Inregistrari Proceduri operationale sau de proces: control DMM-uri de exemplu.

HACCP • Planul HACCP • Inregistrari privind monitorizarea CCP-urilor .

activitati cu impact semnificativ evaluarea conformarii neconformitati actiune corectiva actiune preventiva controlul inregistrarilor audit intern • Declaratie de politica • Declaratii de obiective: calitate si mediu Proceduri operationale sau de proces: control DMM-uri de exemplu instructiuni de lucru .SISTEM INTEGRAT CALITATE-MEDIU SMCM • Manual integrat sau cu capitole separate • Proceduri de sistem – – – – – – – – – – – – – – – aspecte de mediu cerinte legale si alte cerinte obiective. tinte . programe instruire comunicare controlul documentelor control operational – activitati asociate aspecte de mediu semnificative pregatire pentur situatii de urgenta si capacitate de raspuns monitorizare si masurare .

a performantei OH&S accidente. evaluarea riscului si controlul riscului cerinte legale si alte cerinte obiective si program (programe) de management OH&S instruire comunicare controlul documentelor si al datelor control operational – activitati asociate riscurilor identificate pregatire pentru situatii de urgenta si capacitate de raspuns monitorizare si masurare . incidente neconformitati actiune corectiva actiune preventiva controlul inregistrarilor audit intern • Inregistrari privind analiza efectuata de management .SISTEM INTEGRAT CALITATE-OH&S • • • Manual integrat sau capitole distincte Declaratie de politica Proceduri de sistem – – – – – – – – – – – – – – – planificare pentru identificarea pericolului.

SISTEM CALITATE – HACCP SMCH • • • • • • • Manual Planul HACCP 6 proceduri de sistem Declaratie de politica Declaratie de obiective Inregistrari privind monitorizarea CCP-urilor Proceduri de igiena Proceduri operationale sau de proces: control DMM-uri de exemplu instructiuni de lucru .

HACCP .MEDIU .SISTEME INTEGRATE COMPLEXE • INTEGRAT CALITATE.MEDIU – OHSAS • INTEGRAT CALITATE .

Intrebari? .

NE REVEDEM MÂINE! AGENDA ZIUA 2: - Consultanti si consultanta Certificarea Excelenta in management Investors in people .

AGENDA ZIUA 2 • • • • • Consultanti si consultanta Certificarea Pauza de cafea Excelenta Investors in People .

CONSULTANTI SI CONSULTANTA .

Agenda • • • • • Ce este? La ce foloseste? Ce face consultantul? Cui trebuie? Cum alegem consultantul? .

Ce este • Persoana de incredere care: – are pregatire si experienta relevanta – respecta codul deontologic privind consultanta – nu intra in conflict de interese cu clientul – pastreaza confidentialitatea informatiilor la care are acces – Foloseste in beneficiul clientului experienta accumulata .

La ce foloseste • Economiseste timp pentru client • Economiseste bani pentru client • Instruieste personalul clientului .

Observa .Ce face consultantul (1) Asculta. Asista . Analizeaza . Evalueaza Recomanda. Indruma . . Instruieste.

Ce face consultantul (2) • Ofera: – Indrumari privind necesarul de documente functie de • • • • Tipul sistemului Marimea organizatiei Complexitatea proceselor Competenta personalului – Indrumari privind documentarea proceselor – Indrumari privind mentinerea inregistrarilor .

Ce face consultantul (3)
• Analizeaza modul de control al sistemului si propune imbunatatiri • Asista sau efectueaza auditul intern • Elaboreaza rapoarte de audit si recomandari pentru obtinerea conformitatii • Ajuta la alegerea organismului de certificare

Cui trebuie?
Tuturor organizatiilor care:
• Vor sa reduca costurile proiectarii, documentarii, implementarii si certificarii unui sistem • Vor sa reduca timpul necesar unui astfel de proiect • Vor sa se asigure de calitatea si sustenabilitatea rezultatului • Cunosc si recunosc utilitatea si oportunitatea utilizarii unui specialist • Doresc sa-si dovedeasca profesionalismul

Cum alegem consultantul? (1)

• Dupa experienta – cu cat a avut mai multi clienti in domeniul dumneavoastra, cu atat mai bine. • Sa va inspire incredere • Sa asigure confidentialitatea • Sa respecte termenele stabilite

Cum alegem consultantul? (2) • Dupa competenta – cereti cv-uri! • Asigurati-va ca personalul cu care veti lucra are pregatire cat mai solida pentru referentialul ales. • Dupa recomandari .

IMPORTANT! Folositi experienta acestora in folosul dvs! Lucrati in echipa cu consultantul dvs! .

PENTRU MAI MULTE PRECIZARI SI DETALII SUNA UN CONSULTANT! .

Intrebari? .

Organism de certificare .

Agenda • • • • • • • • De unde aflam ce organisme functioneaza in Romania De unde aflam ce organism se potriveste activitatilor noastre Obtinerea certificarii Am nevoie de certificare? Ce sa aleg Ce obligatii am Ce drepturi am Ce obligatii are organismul de certificare .

De unde aflam ce organisme functioneaza in Romania • De la consultant • De pe site-ul RENAR www.renar.ro .

Tipuri de organisme • Organisme care certifica sisteme • Organisme care certifica produse • Organisme care certifica laboratoare .

De unde aflam ce organism se potriveste activitatilor noastre • se verifica domeniul pentru care este acreditat intern sau international • se analizeaza optiunile cu consultantul • se respecta cerintele unei autoritati • se respecta cerintele unui/unor clienti .

Am nevoie de certificare? discutii .

Ce sa aleg? • pre-audit • certificare: de sistem. de produs • supraveghere .

Ce obligatii am? • sa respect termenele • sa instruiesc echipa de auditori cu normele de PM • sa le asigur echipament de PM • sa le pun la dispozitie documentele relevante pentru constatarea functionarii sistemului auditat .

Ce drepturi am? • • • • sa imi fie respectat secretul documentelor sa mi se faca observatii pertinente sa refuz echipa de audit sa contest neconformitatile .

Ce obligatii are organismul de certificare • • • • sa stabileasca o echipa de audit pe domeniu sa pastreze confidentialitatea sa stabileasca neconformitati sa transmita raportul de audit .

Intrebari? .

EXCELENTA IN CALITATE Cateva concepte .

Agenda • • • • • • Ce este calitatea? Conceptul de excelenta Principiile excelentei 5 parteneri Factori de succes Premii .

CE ESTE CALITATEA • Masura in care un ansamblu de caracteristici intrinseci (permanente) indeplineste cerintele .

adica sa fii cel mai bun.Conceptul de “Excelenta” • Excelenta inseamna sa fii un model pentru ceilalti. pentru ca: – esti orientat catre clienti – aplici tehnici manageriale de virf – obtii rezultate consistente .

Principiile Excelenţei (1din 2): • Viziune clara: – – – – misiune politica strategie obiective • Orientare catre clienti: – cunoasterea necesitatilor explicite si latente – stisfacerea necesitatilor • Imbunatatire continua: – masurarea si analiza rezultatelor – feed-back – inovare .

Principiile Excelenţei: (2 din 2) • Aplicarea bunelor practici manageriale: – – – – orientare catre procese abordare convingatoare. integratoare implementare sistematica imbunatatire continua orientare catre satisfactia angajatilor motivare recompensare formare continua • Aplicarea bunelor practici in managementul resurselor umane: – – – – • Parteneriat: – – – – cu furnizorii implicare incredere cu celelalte parti interesate (autoritati. organisme de supraveghere) • Responsabilitate etica fata de societate .

5 parteneri pentru excelenta • • • • • Clienti Angajati Actionari / Proprietari Furnizori Societatea .

FACTORI DE SUCCES • • • • • • • • Orientare pe termen lung Proces permanent de imbunatatire Implicarea directa a conducerii Asigurarea satisfactiei angajatilor Asigurarea satisfactiei clientilor Management prin exemplu personal Comunicare Rabdare – Rezistenta .

Trofeul european pentru calitate – EQA (1992) • Romania .MBNQA (1988) • Europa .Premiului Roman pentru Calitate "J.Trofeul naţional pentru calitate Malcolm Baldrige .Premii de calitate şi modele • Japonia .JURAN“ (2000) .M.Premiul Deming (1951) • SUA .

4. 7. 5. 6. 3. 9. 2. 8. LEADERSHIP RESURSE UMANE POLITICA SI STRATEGIE PARTENERIATE SI RESURSE PROCESE REZULTATE REFERITOARE LA PERSONAL REZULTATE REFERITOARE LA CLIENTI REZULTATE REFERITOARE LA SOCIETATE REZULTATE CHEIE PRIVIND PERFORMANTELE .Premiul JURAN CELE 9 CRITERII: 1.

Intrebari? .

Investitori în oameni Un instrument pentru îmbunătăţirea activităţii organizaţiei .

Agenda • Standardul • Exemple de succese tipice • Multiple căi pentru atingerea standardelor • Procesul de derulare şi sprijinul ROCA .

Standardul • Ce înseamnă? • De unde provin? • Care sunt beneficiile? • Cum se pot realiza? • Ce sprijin poate oferi ROCA? .

90% rata stabilităţii . poate fi adaptat oricărui tip de organizaţie • Statistici (UK) .Ce înseamnă? • Standard naţional • Indicator comparativ pentru cele mai bune practici • Cadru general pentru îmbunătăţirea activităţii • Flexibil.000 de organizaţii recunoscute .peste 37.27% din forţa de muncă din UK .

“paznicul” standardului Consilieri locali pregătiţi – pentru sprijin Centre de calitate – pentru evaluare Practicieni autorizaţi – calitate asigurată .Istoric • Standardul a fost elaborat de industrie pentru industrie – Are la bază cele mai bune practici ale organizaţiilor naţionale şi europene • Reţeaua de furnizare şi evaluare IIP UK .

Ungaria. Slovenia.Ţări implicate • 21 de ţări europene lucrează cu standardul • Unele dintre ele derulează proiecte-pilot – De exemplu: Bulgaria. Grecia. Spania • Alte 9 ţări din afara Europei utilizează standardul: – – – – Australia şi Noua Zeelandă Canada. Polonia. Insulele Bermude şi Cayman Arabia Saudită şi Oman Filipine şi Africa de Sud .

3 Principii – 10 Teme Strategia afacerii Imbunatatire continua Strategia invatare & dezvoltare Revizuieste (analizeaza) Planifica Imbunatatirea performantei organizatiei Actioneaza Invatare & dezvoltare Eficienta managementului Implicare & imputernicire Recunoastere & rasplata .

Standardul “investitori în oameni” .

Standardul “investitori în oameni” CE OFERA? • Un cadru general de utilizat în dezvoltarea afacerilor • Integrarea forţei de muncă în strategia de afaceri REVIEW Evaluarea impactului PLAN Elaborare Strategii DO Acţionaţi .

acţiune şi analiză Zece indicatori . de echipă şi individual .Planificare.39 de cerinţe probatorii Trei nivele .Organizaţional.Cadrul general • • • Trei principii .

2. 1. precum şi planurile concepute în vederea asigurării acestor capabilităţi la nivelul directorilor. aptitudinile şi comportamentul necesare directorilor pentru a conduce. Managerii pot descrie cunoştinţele.Exemplu de subiect Strategia de conducere şi administrare • administra şi dezvolta personalul angajat în mod eficient. Angajaţii pot descrie ce ar trebui să facă directorul lor pentru a le putea asigura o conducere. Top managerii pot descrie cunoştinţele. administrare şi dezvoltare eficientă. . administra şi dezvolta în mod eficient personalul angajat. Indicator 4 – Aptitudinile necesare directorilor pentru a conduce. 3. sunt clar definite şi bine înţelese. administra şi dezvolta în mod eficient personalul angajat. aptitudinile şi comportamentul de care au nevoie pentru a conduce.

Beneficii • Îmbunătăţirea comunicării • Îmbunătăţirea moralului şi a stabilităţii personalului angajat • Concentrarea asupra dezvoltării personalului angajat • Sporirea gradului de satisfacţie a clienţilor • Creşterea productivităţii • Sporirea gradului de implicare a personalului angajat .

• “Pot să lucrez mai bine după cursurile de pregătire urmate”. • “Nu lucrez pentru directorul meu.Comentarii tipice din partea angajaţilor • “Aceasta este într-adevăr o organizaţie bună. în care merită să lucrezi”. • “Mă simt apreciat pentru contribuţia mea în cadrul firmei”. ci lucrez împreună cu el”. • “Mă simt implicat în planuri şi îmbunătăţiri”. .

Tarmac (Regiunea de Sud) Tarmac National Contracting este o firmă de construcţii civile şi drumuri şi are 125 de angajaţi. există pericolul izolării şi înstrăinării faţă de firmă. iar forţa de muncă existentă se va retrage la pensie. deoarece tot mai puţine persoane se îndreaptă către acest domeniu. majoritatea angajaţilor au rar ocazia de a se întâlni. Provocări – Construcţiile civile vor trebui să facă faţă lipsei forţei de muncă în următorii 5 până la 10 ani. – Firmele-client folosesc criterii de selecţie mult mai severe. . printre acestea incluzându-se şi modul în care contractorii îşi tratează angajaţii. – Firma acoperă o arie geografică largă.

– Angajaţii au fost încurajaţi să testeze eficienţa procedurilor şi sistemelor. un sprijin mai bun şi oportunităţi sporite de dezvoltare.Tarmac • Acţiuni (folosind cadrul general IIP) – Comunicarea şi implicarea s-au îmbunătăţit în cadrul firmei prin intermediul buletinelor informative regulate privind planurile elaborate şi evoluţia lor. – Schema de evaluare a fost îmbunătăţită pentru a furniza legături mai bune cu obiectivele. . precum şi prin intermediul întrunirilor regulate bilunare menite să asigure diseminarea celor mai bune idei şi practici.

Tarmac Rezultatul: – O mai mare stabilitate a personalului angajat – Angajaţii se simt sprijiniţi. implicaţi şi apreciaţi – Există multe alte idei care vizează viitoare îmbunătăţiri şi atragerea de noi angajaţi – Acceptat de clienţii cu statut de IIP .

” .Tarmac “Implementarea standardului “investitori in oameni” a demarat un proces de îmbunătăţire permanentă care ne va ajuta să facem faţă provocărilor din acest domeniu pe parcursul următorilor zece ani.

Un centru de distribuţie
O firmă naţională de distribuţie cu 1100 de angajaţi şi multiple locaţii Provocarea
– O locaţie avea moralul foarte scăzut şi, drept urmare, nivelul productivităţii se situa cu mult sub cel preconizat. – După o analiză-diagnostic, s-au făcut multe comentarii despre directorii care nu-şi sprijineau angajaţii şi nu-i informau.

Un centru de distribuţie
Acţiuni
– S-a elaborat un set simplu de competenţe manageriale împreună cu directorii implicaţi şi s-au susţinut cursuri de instruire privind importanţa lor. – Acest lucru a implicat studierea bunelor practici de la alte locaţii, astfel încât competenţele respective să poată fi incluse în set. – S-au convenit obiective individuale specifice privind dezvoltarea managementului împreună cu directorii, laolaltă cu metodele de instruire necesare pentru a veni în sprijinul realizării acestora. – Directorii au o imagine clară referitoare la ceea ce aşteaptă firma din partea lor ca directori. – Angajaţii au de asemenea o imagine clară asupra acestor aşteptări şi au alternative de sprijin clare în cazul ivirii unor probleme.

Un centru de distribuţie
Rezultatul:
– După un an, rezultatele monitorizării angajaţilor arată că moralul a crescut şi a ajuns la nivelul celorlalte locaţii. – Toate obiectivele-ţintă ale firmei au fost atinse. – Comunicarea s-a îmbunătăţit prin intermediul clarificării aşteptărilor, planurile şi evoluţia lor au fost împărtăşite fără teamă şi au existat oportunităţi egale de dezvoltare. – Drept urmare, au existat mult mai multe idei bune privind îmbunătăţirea activităţii care ies la iveală în mod regulat.

Un centru de distribuţie “Prin clarificarea bunelor practici manageriale fiecărui angajat şi sprijinirea dezvoltării managementului.” . s-a efectuat o enormă cotitură în ceea ce priveşte performanţele acestei unităţi – acum este una dintre unităţile noastre cu cele mai bune rezultate.

însă eficiente. nescrise.Multiple căi pentru atingerea standardului De la cel mai simplu – Plan de afaceri pe o singură pagină – Analize ale rezultatelor. prin utilizarea unor criterii bine înţelese – Efectuarea de comunicări regulate informale privind planurile şi evoluţia lor tuturor celor implicaţi – Instruire şi dezvoltare zilnică informală cu înţelegerea clară a beneficiilor şi legăturilor cu obiectivele activităţii comerciale – Folosirea informaţiilor obţinute în urma evaluării şi analizei la efectuarea unor viitoare îmbunătăţiri .

direcţiilor. departamentelor şi echipelor. – Fluxuri clare de comunicări în cadrul şedinţelor de echipă şi comunicare regulată în sistem unu-la-unu pentru a asigura consecvenţa implicării şi sprijinului pentru dezvoltare.Multiple căi pentru atingerea standardului La cel mai complex – Planuri de afaceri corelate la nivelul organizaţiei. cu scopuri generale şi valori bine clarificate şi înţelese de fiecare. – Competenţe manageriale pentru diferite nivele de responsabilităţi. . – Sistem managerial bazat pe cunoştinţe care să asigure diseminarea cunoştinţelor acumulate în întreaga organizaţie.

Câteva exemple (1. de echipă şi individual • Strategia de instruire şi dezvoltare – Atât de sus în jos. cât şi de jos în sus.2) • Strategia afacerii – Analize SWOT pentru toţi – Obiective SMART la nivel de organizaţie. trebuie corelate – Metode bune de prioritizare şi scheme de evaluare clare… .

4) • Strategii privind administrarea personalului angajat – Adaptarea sprijinului la diferitele necesităţi – Încurajarea exprimării tuturor ideilor – Acces corect la instruire şi dezvoltare • Strategii de leadership şi administrare – Un set convenit de aptitudini pentru rezultate bune – Dezvoltare clară a managementului pentru a sprijini aptitudinile .Câteva exemple (3.

6) • Eficienţa managementului – Analize clare folosind aptitudinile – Obiective clare pentru dezvoltarea managementului şi sprijin prin îndrumare – 360 de grade feedback • Recunoaştere şi răsplată – – – – – Explicarea clară a strategiei la instalare Şedinţe regulate unu-la-unu Simple mulţumiri pentru lucrul bine făcut Încredere în autonomia la locul de muncă Idei duse mai departe .Câteva exemple (5.

Câteva exemple (7.8) • Implicare şi împuternicire – – – – – – – – Fiecare este inclus în procesul de planificare a afacerilor Delegarea responsabilităţilor Grupuri pentru îmbunătăţire permanentă Scheme de sugestii cu metode de urmărire şi continuare Adaptarea modalităţilor de instalare (inclusiv schimbarea funcţiei) Şedinţe regulate unu-la-unu pentru continuarea instruirii Gamă largă de metode menite să satisfacă diferite necesităţi Sprijin pentru oportunităţi de aplicaţii practice • Acţiuni de instruire şi dezvoltare .

Câteva exemple (9.10) • Masurarea performantei – Măsuri clare pentru performantele obţinute. utilizate în mod regulat pentru monitorizarea schimbărilor legate de activităţi – Evaluarea utilizată pentru informare asupra viitoarei strategii • Îmbunătăţire permanentă – Exemple de evaluări care au avut drept rezultat îmbunătăţiri – Angajaţii înţeleg îmbunătăţirile şi sursele lor – analize şi evaluări – Directorii pot da propriile lor exemple de îmbunătăţiri aduse propriilor lor activităţi .

Derularea procesului • Efectuarea unei analize-diagnostic • Elaborarea unui plan de acţiune • Actiuni de implementare • Monitorizarea şi analizarea evoluţiei împreună cu consilierul dvs. • Convenirea unui termen de realizare şi rezervarea unei evaluări • Sărbătorirea recunoaşterii !!! .

Întrebări? .

COMPARATIE ISO 9001 & IIP .

CELE TREI PRINCIPII PLANIFICA Dezvoltarea strategiilor de imbunatatire a performnatei organizatiei REVIZUIESTE Evaluarea impactului asupra performantei organziatiei ACTIONEAZA Stabilirea masurilor de imbunatatire a performantei organizatiei .

ISO 9001 Imbunătăţirea procesului prin ciclul PEAV/PDCA – Plan. Verificare (Check) Sistemul de Management al calităţii (SMC) trebuie să fie folosit pentru îmbunătăţire continuă Planifică Execută Rezultate Acţionează Verifică SMC/ QMS Măsurarea/Monitorizarea rezultatelor în comparaţie cu obiectivele stabilite – Imbunătăţirea procesului şi a modificărilor SMC după necesităţi. Acţiune (Act). Executare (Do). pentru a atinge şi susţine rezultatele dorite Obiectivul îmbunătăţirii Performanţa de bază .

3 Principii – 10 Teme Strategia afacerii Imbunatatire continua Strategia invatare & dezvoltare Revizuieste (analizeaza) Planifica Imbunatatirea performantei organizatiei Actioneaza Invatare & dezvoltare Eficienta managementului Implicare & imputernicire Recunoastere & rasplata .

ISO 9001 ACTIONEAZA  Evalueaza rezultatele  Standardizeaza pentru a evita redundanta  Imparte succesul cu alte zone  Planific amonitorizari pe parcurs a solutiilor  Aplica PDCA din nou daca rezultele nu sunt echilibrate  Continua cu alte oportunitati de imbunatatire PLANIFICA – (A)  Determina zonele cu probleme  Defineste standardul  Defineste situatia curenta  Determina diferentele  Alege teluri masurabile  Declara problema pentru a cauta cauzele potentiale VERIFICA  Monitorizeaza progresele implementarii planului  Strange date aditionale daca e necesar  Modifica planul de implementare dupa necesitati  Monitorizeaza rezultatele VERIFICA PLANIFICA EFECTUEAZA  Dezvolta un plan de implementare a masurilor selectate  Desemneaza sarcini  Comunica planul  Executa planul in termen si stabileste metode de urmarire RI L 1 SU SU M A PA R E E EG AL PLANIFICA – (C) C-  Cauta solutii (masuri) care sa se adrese cauzelor primare  Selecteaza masurile potrivite  Coordoneaza/castiga aprobarea managementului pentru a implementa masurile PASUL 1 B-INVESTIGAREA CAUZEI AC NE TIO AZ A E TU FE C ZA EA AIDE PAS UL P N RO TIFI 1 BL CA EM R E EI A & L 4 ZA SU E A PA RDIZ CA A I E DA NIF TIR A AN A PL A T U A ST N TIN BU IM CON PLANIFICA – (B)  Cauta cauzele problemelor  Colecteaza si analizeaza datele referitoare la problemele respective  Analizeaza datele contra faptelor  Selecteaza cauzele cele mai probabile  Stabileste relatia cauza-efect  Determina cauza de la radacina PASUL 3 ANALIZEAZA REZULTATELE EA 2 L AR SU NT OR PA ME RIL E U PL A S IM M .

Diverse metode de recunoastere Evaluare continua Intreaga organizatie Recunoastere Building blocks .

ISO 9001 Abordări diferite legate de respectarea regulilor Recunoaştere Organisme de certificare .

Evaluarea externa & Procesul de recunoastere Planificarea evaluarii Implementare / Imbunatatire continua Actiuni de imbunatatire Strangerea dovezilor Raport si Feedback Analiza & Feedback Consiliul de Recunoastere Panel (first recognition data) (doar primaonly) Recognition .

ISO 9001 Imbunătăţire continuă Implementare şi certificare/autorizare SMC Planificare SMC Acţiuni corective/preventive Elaborarea dcumentelor Audit intern Implementare .

Post recunoastere Verificari postrecunoastere Profil Imbunatatire continua Revizii interne Integrare cu alte Standarde/ Modele .

HACCP .ISO 9001 Audituri de supraveghere Post certificare Clienţi Îmbunătăţire continuă SMC Audit intern Integrare cu alte standarde / Modele ISO 14001. OHSAS.

Mentinerea recunoasterii Mentinerea recunoasterii Verificare pentru mentinerea recunoasterii Recunoastere verificare post – recunoastere Nu mai indeplineste cerintele standardului Imbunatatire continua Indeplineste cerintele standardului .

Menţinerea recunoaşterii Acţiuni corective planificate şi implementate Audit de urmărire a rezultatelor Nu respecta Standardul Monitorizare audituri Certificare Îmbunătăţire continuă Continuă să respecte standardul .

Factori cheie: in afara organizatiei Investors in People UK Centrele Calitatii Traineri licentiati Practitioner Developers Client Consultant Asesori .

ISO 9001 RENAR ORGANISM DE CERTIFICARE Legislaţie Actori cheie: din exterior Consultant Organizaţie Clienţi Furnizori .

Factori cheie: in interiorul organizatiei Manager de varf Investors in People Coordonator Echipa IIP .

ISO 9001 Actori cheie: în interior MANAGEMENT LA VARF RMC ECHIPA SMC .

Întrebări? .

VA MULTUMESC ! LA REVEDERE SI MULT. MULT SUCCES! .