You are on page 1of 15

TURISMUL DE AVENTURĂ IN ROMÂNIA

Autor: Nijiberscaia Olesea Gr.T-291 Coordonator ştiinţific: Lector univ. Furculiţă Igor

zeci de sute de turişti. Plictisiţi de zilele petrecute la birou şi sătui de traficul din oraşe şi de aglomeraţia din staţiunile tradiţionale . şi nici în cel montan cu Austria. Elveţia sau Bulgaria. îşi propun vacanţe de supraveţuire în munţi şi caută senzaţiile extreme pe rîuri învolburate. de emoţii puternice. . lipsite de orce lux. Este evident faptul că România nu se poate bate în turismul de masă de litoral cu Grecia sau Turcia. de a exploata la maxim istoria. Aşadar. portul naţional iar astfel sa poata scoate produsele turistice care sa reprezinte pentru cei din afara graniţelor experienţe cu adevarat unice. România poate emite. localnici şi străini. pretenţii mari în ceea ce priveşte turismul de aventură. la limita conştientului. însă. Turiştii nu mai sînt atraşi de ambientele create şi modernizate. ei sînt însetaţi de călătorii spartane. tradiţiile. bucătăria românească.ACTUALITATEA TEMEI INVESTIGATE    Turismul de aventură este fără indoiala trendul de viitor a întregii industrii turistice. singura şansa este aceeea de a fi cat mai creativi. Franţa.

în majoritate desfăşurate afară.PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE AVENTURII  Aventura este o acţiune îndrăzneaţă şi riscantă. . emoţia puternică. liniştea. Cel mai adesea termenul este folosit pentru a desemna o activitate cu potenţial pericol asupra integrităţii fizice a unei persoane cum ar fi unele sporturi extreme ca paraşutismul sau alpinismul. Turismul de aventură este activitatea din timpul liber desfăşurată într−o destinaţie neobişnuită. exotică. cu un final neprevăzut. Turiştii de aventura caută să expereminteze ei însuşi riscul.îndepartată sau sălbatică si care tinde să fie asociată de către participanţi cu diferite nivele de activitate .

PRINCIPALELE CARATERISTICI SAU CALITĂŢI ALE AVENTURII 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Rezultatul incert Pericol și risc Provocare Recompense anticipate Noutate Captivant și stimulator Fuga de realitate și separare Explorare și descoperire Absorbție și concentrare 10 Emoție .

sint prezentate pe scurt principalele tipuri de sporturi de aventură.În continuare. care prezintă baza turismului de aventură: Sporturi active ce se practică în aer:  BASE jumping Bungee jumping Gliding (Planorism) Skydiving (paraşutism)    .PRINCIPALELE TIPURI ALE TURISMULUI DE AVENTURĂ  Avînd posibilitatea de a se focaliza pe un singur sport. turismul de aventură poate include activităţi sportive diverse fiind accesibil persoanelor de toate vârstele.

SPORTURI ACTIVE CE SE PRACTICĂ PE PĂMÎNT Indoor climbing(alpinism in interior) Outdoor climbing (alpinism) Adventure racing (întreceri extreme) Caving (speologie) Schi alpin Mountain biking (ciclism montan) Snowboarding (întreceri de măiestrie cu placă pe zăpadă) Snowmobiling (întreceri cu snowmobilul) .

SPORTURI ACTIVE CE SE PRACTICĂ PE APĂ Barefoot water skiing (schi acvatic cu picioarele goale Water skiing (schi nautic) Cliff diving (sărituri de pe stînci) Free−diving(scufundări libere Powerboat racing (curse cu bărci de viteză) Scuba diving (scufundări cu echipament special pentru scafandri) Snorkeling (scufundari cu echipament minimal. fără oxigen) Surfing Whitewater kayaking (caiac în ape repezi) .

. Locul deţinut 1 2 3 Ţări în curs de dezvoltare 2008 2009 Estonia Slovacia Chile Slovacia Israel Cehia GRUPATE PE ŢĂRI ÎN CURS DE DEZVOLTARE ŞI ŢĂRI DEZVOLTATE 2010 Israel Slovacia Chile Ţări dezvoltate 2008 2009 Elveţia Islanda Suedia Noua Zeelandă Marea Britanie Spania S. 2009 ŞI 2010 A CELOR MAI IMPORTANTE DESTINAŢII... 21 Ungaria Botswana Bulgaria Iordania Letonia Uruguay . Norvegia Danemarca Islanda Franţa Elveţia Noua Zeelandă Marea Britanie Australia Luxemburg Danemarca Irlanda Germania Spania 2010 Elveţia Islanda Noua Zeelandă Canada 4 Cehia Estonia Estonia 5 6 7 8 9 10 .U..TOPURILE PE ANII 2008...A. România Slovenia Chile Bulgaria Letonia Botswana Lituania România Cehia Bulgaria Slovenia Iordania România Letonia Germania Suedia Irlanda Norvegia Finlanda Austria .

pe un perete vertical. cuprinzând cele mai numeroase.ÎN CONTINUARE. Principalul punct de acces și bază de plecare spre traseele alpine din Bucegi este orașul Bușteni. dominat de vârfurile Costila. Caracteristică pentru escaladele din această zonă. reprezentând un masiv ideal pentru turele de iarnă. Caraiman si Jepii Mici. Munții Bucegi reprezintă cel mai important masiv din România pentru practicarea alpinismului. fiind frecventați mai rar de cățărători. "capitala alpinistilor romani".  . Munții Retezat se aseamănă cu Munții Făgărașului. unde predomină calcarele și conglomeratele. este stânca de granit puțin prezentă în zonele de alpinism din România. Munții Făgărașului oferă vara trasee alpine de valoare mai modestă. ridicat deasupra văii Prahovei. formează un formidabil abrupt ce atinge o înalțime de 1700 metri. în schimb ei și-au câștigat o faimă deosebită în ceea ce privește alpinismul de iarnă. lungi si dificile trasee alpine. Constă în parcurgerea cu un coechipier a unui traseu mai lung. Versantul estic al Bucegilor. SINT PREZENTATE PE SCURT PRINCIPALELE TIPURI DE TURISM DE AVENTURĂ PRACTICATE ÎN ROMÂNIA: Alpinism. așezat la poalele muntelui Caraimanul.

Regiunile cele mai interesate pentru cicloturiștii montani sunt Bucovina. România prezintă un potențial favorabil mountain biking-ului. până la lungi ture de creastă pe poteci mai accidentate și cu diferențe de nivel ridicate. Multe dintre masivele montane din Carpați. Este un sport montan. Carpații de Curbură. Cheile Bicazului. multitudiniide atracții turistice naturale si culturale. Apusenii. echipament. cunoștințe. peisajului variat. Zona Neamț. conduită. precum și pregatirea sub toate aspectele: antrenament. Munții Banatului. de la trasee ușoare pe drumuri auto forestiere. și impune respectarea regulilor mersului pe munte.CICLOTURISM Cicloturism (turism practicat cu bicicleta). se pretează bine sau foarte bine mountain biking-ului. Datorită reliefului favorabil. .

dar. Semenic-Masivul Semenic și Piatra Goznei. Predeal.SCHI Schi. Sinaia-Munții Bucegi.Datorită Munților Carpați. au fost înregistrate modernizări ale infrastructurii de profil. Vatra Dornei-Munții Bistriței. Poiana Brașov-Munții Postăvarul. . potențialul României pentru schi este foarte ridicat. Principalele pârtii de schi sunt: Azuga-Munții Baiului. numărul stațiunilor montane s-a mărit. Ca urmare.Munții Predealului. Se pot practica și alte forme de schi: randonne sau rachete de zăpadă și snowmobile. Păltiniș-Munții Cibin. în același timp. Bonloc-Munții Piatra Mare.

prin spectacolul oferit de către peisajele înconjurătoare. există posibilitatea de a zbura în tandem cu un pilot licenţiat. În România există mai multe zone. Munții Hășmaș cu Cheile Bicazului. Munții Bucegi. se poate urca numai pe jos. pentru practicarea parapantei. dar și Vatra Dornei. fiind situat la poalele munţilor Călimani. Este cel mai frecventat loc de zbor de către parapantiştii din Mureş. pe cealaltă parte a râului Mureş. Există şi în judeţul Mureș. sunt Valea Prahovei. Printre cele mai renumite. De asemenea. locul de aterizare fiind foarte întins. dintre care cele mai frumoase şi populare sunt: Deda-Bistra . mai ales de cei începători.PARAPANTA Parapanta. . iar ultimele informații includ peste 40 de locuri.locul de decolare nu este accesibil cu maşina. dar este cel mai frumos loc de zbor din judeţ. Ernei – acces auto până la baza dealului. cu maşină de teren putânduse urca până la locul de decolare. Munții Apuseni. Ogra – panta de zbor este o faleză de 100m bine vizibilă de pe şosea. pentru cei care îşi doresc să încerce zborul din curiozitate. câteva locaţii frecventate de parapantişti.

Săriturile se execută. evident. Pe cabluri suspendate în pereții stâncoși. sfidare a gravitației și probă de curaj. iar în cazul ruperii jambierelor speciale. Este considerat a fi sport extrem. doritorii se pot arunca în gol. asigurarea este preluată de un al doilea sistem format din ham si vestă. În România există una din cele mai înalte instalații de bungee-jumping din Europa la Cheile Râșnoavei (lângă Brașov). atârnați de o coardă elastică. în condiții de maximă securitate. la 160 de metri înălțime. .BUNGEE-JUMPING  Bungee-Jumping. legate între ele cu o coardă.

printre sloiuri de gheața. Presupune un echipament special și multă experiență. O variantă mult mai extremă o reprezintă raftingul de iarnă. Rafting-ul și canioning-ul se desfășoară și în zona Olteniei (sud-estul României). Caiacul se poate practica pe cursul superior al văii Mureşului (între Deda şi Stânceni pe o distanţă de 35 km). după care apele încep sa scadă. . incluzând: canoeing (cascade și canioane). Programele sunt de mai multe tipuri. Coborâri cu barca pneumatică pe râuri repezi de munte. Traseele au grade diferite de dificultate și lungime. doar în perioada în care apele au nivel ridicat. Nera (vest) sau Bistrița (est). dar și rafting nocturn.RAFTING SI CANIONING Rafting & Canioning. respectiv Parâng. Dâmbovița (sud). care se pot organiza în diferite regiuni din țară: Valea Mureșului și Valea Oltului (zone centrale ale țării). cel mai des primăvara din mai până la mijlocul lui iunie. parcurse într-o singură zi (Valea Damboviței) sau în mai multe zile (Olt sau Mureș). mai exact în Munții Vâlcan. Crișurile (vestul României). rafting cu bărci pneumatice.

este puţin cunoscută în străinatate. Trebuie adaptata strategia promoţională la specificul fiecarei pieţe (interne şi externe) şi la caracteristicile fiecarui segment de consumatori vizat. regională şi internaţională. posibilităţile de practicare a turismului. Strategia de promovare a turismului românesc trebuie să urmărească realizarea unei comunicări concrete prin imagini care să sugereze originalitatea produselor turistice româneşti. in mod profesionist. folosindu-se mesajele şi instrumentele cele mai adecvate. România ar trebui să-şi construiască. care ar face atractivă imaginea ţării . concepţia de amenajare.RECOMANDARI    Pentru a face faţă competiţiei acerbe existente în domeniul turismului la nivel global. ca destinaţie turistică. contextul socio-cultural. menită să genereze cererea turistică internă. Politica de dezvoltare a turismului trebuie să contribuie la crearea unei imagini reale şi atractive a României. sintetizînd particularităţile legate de potenţialul turistic. Prestatorii individuali nu dispun de cunoştinţe sau de mijloace financiare pentru a intreprinde acţiuni eficiente de marketing şi promovare a produsului turistic. o strategie prin care să se deosebeasca de alte destinaţii turistice din lume şi să devină memorabilă. România. . Este necesar un ajutor considerabil din partea statului la elaborarea şi promovarea unor pachete informaţionale.