Lupul (Canis lupus lupus) este un mamifer salbatic, robust si suplu, de talie mare. Dimorfismul sexual nu este pronuntat. Lupul este un animal digitigrad, calcand pe pernitele degetelor, care sunt prevazute cu unghii neretractile. Capul, similar unui caine de talie mai mare, este prevazut cu un bot lung (10 cm), triunghiular, ornat cu mustati, lungi si dese. Ochii sunt putin oblici, mai departati in comparatie cu cainele, cu pupila rotunda. Urechile sunt mai mici, in comparatie cu cainele, ascutite si purtate in sus. Caninii sunt foarte bine dezvoltati. Gatul este puternic, ornat de un guler in sezonul de iarna. Pieptul este puternic, adanc si suficient de lat. Coada este stufoasa, relativ scurta si groasa. Picioarele puternice si musculoase sunt acoperite de par scurt. Picioarele anterioare par mai inalte decat cele posterioare. Urma lupui este similara celei a unui caine de aceeasi talie, dar usor mai alungita. Degetele sunt imprimate mai strans, cu ghearele vizibile, cele din mijloc fiind mai apropiate decat la caine. Cand sunt in haita, lupii calca unul pe urma celuilalt, astfel ca pe zapada este greu de estimat numarul membrilor haitei.

pana la mistret. in caz de necesitate. lupii prezinta o culoare cenusiu carunt. aspru.8 m. numit spic si care da coloritul blanii. In cautarea hranei. de culoare galbui-cenusie si altul mai lung. consumand fructe sau scoarta de copac. Lungimea corpului este de circa 1. cat si ca necrofag. functie de subspecie si de aria de raspandire. pana la 70 kg. pasari si ouale acestora. avand varful negru. oi. broaste. Animal carnivor in mod nativ. Ea se compune din doua tipuri de fire de par: unul foarte des. cerbi si caprioare. vite si chiar ursi. la care se adauga coada de circa 0. lupul este si omnivor. in timp ce cea "de iarna" este de culoare mai deschisa. moale.Blana este de culoare de la alb-cenusiu (sur) pana la bruncenusiu. intr-o noapte. mai scurta si mai rara. mai lunga.5 m. si. chiar pana la 100 km. Se comporta atat ca vanator. lupii pot parcurge distante foarte lungi. Greutatea corporala depinde in functie de sex si de subspecie. avand un rol esential in ecosistem. profund. in mod exceptional. In Romania. Blana "de vara" este mai inchisa la culoare. fiind cuprinsa intre 30-50 kg. Lupul consuma aproape orice fel de vietate de la larve. rozatoare si alte animalute. prin pastrarea echilibrului natural. Exista o diferenta intre invelisul pilos in sezonul estival si cel din timpul iernii. mai deasa si cu puf abundent. lanos. reptile. .

.

vaz Greutate: 80-90kg Mediu de viata: Padurile de munte si de dealuri Dusmani: Omul. bolile  .Lupul (Canis lupus) concluzii     Longevitate: 15-16ani Simturile: Miros. auz.

usor inclinat catre omoplati. . puternice. cu pupila rotunda si irisul colorat in tandem cu coloritul blanii. Fruntea este bombata. Picioarele sunt lungi. Ghearele de la nivelul membrelor anterioare sunt mai lungi (formand adevarate cangi). Se diferentiaza de celelalte rase de ursi prin dezvoltarea excesiva a musculaturii cefei si spatelui. iar ochii mici. puternice. musculoase si sunt prevazute cu talpi scurte (pana la 30 cm). gros si musculos. Laba picioarelor este prevazuta cu gheare curbate. conic. Centrul de greutate se afla in laba piciorului. masiv. dandu-i aspectul unui animal cocosat. de forma rotunda spre ovala. oblici. Spatele este bombat. urechile rotunjite. Coada este scurta si puternica (ciot). Animal corpolent si musculos. similar omului. Este animal plantigrad. Gatul este scurt. urusul carpatin prezinta un cap lat. Nasul este scurt.Ursul brun frapeaza prin aspectul si talia sa. calcand pe toata talpa piciorului.

o data cu inaintarea in varsta. care. ursul de Kodiak. Lungimea firului de par variaza in functie de anotimp. Ursul tanar prezinta un guler alb ingust. abdomen si fata interna a membrelor. iar in urcare se descurca binisor. galben-cafeniu. traieste pe coasta Alaskai si prezinta o greutate corporala de pana la 800 kg si o inaltime de circa 3 m (ridicat pe picioarele din spate). cu capul coborat intre omoplati. in functie de aria de raspandire. Culoarea blanii variaza de la cafeniu deschis pana la negru. pana se inchide la nuanta blanii.Blana este deasa alcatuita din peri moi. privind catre sol sau intr-o parte. Vazul este deficitar. Culoarea labelor poate fi de la negru la maro-ciocolatiu. Cel mai mare urs in viata. Masculii sunt mai inalti (pana la 1. Se poate catara in copaci si poate alerga in salturi mari. Simturile auzului si mirosului sunt foarte bine dezvoltate.9-2. pe pantele abrupte se rostogoleste. cu marginile bine delimitate. Ursul carpatin prezinta un mers lent. mai lungi pe fata. rosu sau maro deschis. fiind mai lung (8-9 cm) in lunile decembrie-apriliemai si mai scurta in lunile iulie-septembrie. se lateste. . in comparatie cu femelele (100-200-450 kg). cenusiu. astfel ca ursul se orienteaza cu ajutorul celorlalte simturi. devenind galben.5 m) si mai masivi (140320-850 kg). In coborare.

Cand nu-si gaseste hrana necesara in padure. iarba frageda.Ursul carpatin este un mamifer omnivor. pasari. vite si rumegatoare salbatice (elani. oi. peste. lupul. insecte (furnici). cu toate acestea. hoituri. Tipul de hranire depinde in mare masura si de varsta exemplarului. ovaz. iar. mere padurete) si alte fructe. dar. jir. castane. mamifere. Ursul este considerat cel mai mare pradator de la noi din tara. dar cel mai mult ii place mierea. porumb si diferite radacini (alimentatie preponderent vegetala). miere de albine. la nevoie. fructe de padure). macese. graunte si ierburi. coboara pana aproape de orase sau la marginea satelor. pasari si ouale acestora. afine. ghinde. Astfel. O mare parte din alimentatia sa este compusa din radacini. revenind intotdeauna pe teritoriul creat pentru a hiberna. scotocind prin gunoaie sau facand adevarate masacre in curtile gospodarilor si in stani. Este recunoscut ca un pradator al campurilor de cereale. Ursul strabate kilometri intregi in cautarea hranei (pana la 100 km). are si el dusmanii sai de temut: omul. melci. Daca le este foame ataca elani. Se hraneste cu plante (jir. adora dulcurile. cainii ciobanesti . zmeura. Nu sunt legende povestirile potrivit carora ursul o ia la fuga cu o oaie sau cu o vaca la subtioara. se hranesc si cu cadavre care n-au intrat inca in putrefactie. Este innebunit dupa fructele de padure (zmeura. Similar copiilor. cerbi si caprioare. afine. cartofi sau varza. ursii tineri se hranesc cu predilectie cu ghinda. caprioare). mere padurete. in timp de ursii adulti (cu experienta in ale vanatorii) consuma peste (sunt innebuniti dupa somon). preferand carnea.

.

Mediu de viata: Paduri intinse si linistite. . arboreta. Greutate: 268-440 kg.Ursul (Ursus arctos) concluzii    Simturile: Cel mai dezvoltat pare a fi mirosul. stancarii. apoi auzul.

XXI. vârful cozii negru. Denumit şi pantera Carpaţilor. de o agilitate şi agerime uluitoare. .5 m lungime. cu o coadă de 15-25 cm. La ora actuală însă. Râsul este un animal puternic şi rezistent.Cu denumirea ştiinţifică Lynx lynx şi denumirea secundară în limba română linx. Elementele caracteristice sunt favoriţii pe maxilarele superioare. având o mare adaptabilitate şi amplitudine ecologică. râsul este răspândit natural din golul alpin până în Delta Dunării. ca urmare a vânătorii necontrolate practicate în secolele XX . este la ora actuală cea mai mare felină din fauna sălbatică a României. iar în vârful urechilor (care au 4-5 cm) are smocuri de peri negri. Are până la 1. exemplarele din afara Carpaţilor şi Subcarpaţilor sunt foarte rare.

care este omnivor. Felină puternică şi singuratică. În asemenea cazuri el manifestă o fidelitate de câine faţă de cel ce l-a crescut.Blana este tipică felinelor mari. râsul are nevoie de un areal foarte mare (2400 . chiar dacă i se lasă multă libertate. Poate trăi circa 20 de ani. până la exterminare. Acest lucru se datorează şi faptului că. . Are gheare retractile. Greutăţile maxime raportate sunt diferite. fiind compusă din spic şi puf şi având o culoare gălbuie-roşcată pe laturi şi spate. foarte ascuţite. de circa 10 ori mai mult decât un urs brun. Altă caracteristică ciudată a râsului este ura sa faţă de pisica sălbatică pe care o vânează cu înverşunare.2500 de hectare). cu pete negre. spre deosebire de urs. variind între 50 şi 58 kg . arealele celor două animale nu se pot suprapune decât parţial şi temporar. Ca urmare. Un lucru puţin cunoscut este faptul că râsul poate fi domesticit. râsul are o alimentaţie aproape exclusiv carnivoră. lungi de aproximativ 4 cm. şi alb-gălbuie în partea ventrală. Membrele sunt lungi şi groase.

Blana este specifică felinelor mari. căpriori. Îşi îngroapă prada pe care nu a putut-o mânca. Salturile sale pot trece de 4 m . bun înotător. . iubitor de sânge. păsări. se integrează perfect şi la sol. Este foarte agil: bun căţărător. Prada sa :cerbi. animale domestice. Este un animal carnivor. pui de mistreţ.RÂSUL-CONCLUZII        Animal puternic şi rezistent.

.

Urechile sunt scurte si late. numai patru. din care coada prezinta o lungime de 30 . . Coada este lunga si stufoasa. purtate ridicat. Vulpea prezinta membre scurte. cele din fata avand cinci degete. Premolarul IV de pe maxilarul superior si primul molar de la nivelul mandibulei sunt mai dezvoltati. purtata de cele mai multe ori printre picioare. cu deschiderea pleoapelor ingusta. iar cele din spate. de culoare rosu-brun. ci doar in sus si in jos. Buzele sunt subtiri. purtand denumirea de carnasiere.40 cm. cu pupila contractata. Lungimea corpului este cuprinsa intre 110 si 130 cm. Caninii sunt foarte ascutiti. Botul este lung si ascutit. prevazut cu mustati stufoase. foarte putin ovala. ornand deschiderea gurii sub forma unui ranjit. Mandibula nu prezinta miscari de lateralitate.Vulpea are o constitutie fina. Ochii sunt asezati oblic.

Membrele pe fata anterioara si laterala.Vulpea adulta poate ajunge pina la 9 la 10 Kg. De la nivelul capului si pana la jumatatea spatelui. Laturile trunchiului sunt. care da coloritul acesteia si un puf profund. blana vulpii este roscata. dand un aspect mai longelin corpului. De la acest nivel incep sa se suprapuna perii lungi. diminunand intensitatea roscatului. cu coada saraca. formand un guler bogat in jurul gatului. putin roscat. La unele vulpi se pot vedea pete albicioase din loc in loc in zonele in care in mod normal nu se intalneste acest colorit. in timp de iarna. Culoarea alba este regasita sub barbie. parul este mai lung si mai aspru. sub gat si pe burta. Coada lunga si stufoasa are parul de culoare sura. Culoarea neagra mai este intalnita si la nivelul comisurilor buzelor. roscat-sur. . Vara. pete care reprezinta urme ale unei rai vindecate. Blana vulpii este compusa dintr-un par exterior mai lung si mai aspru. des. iar varful formeaza un ciucure de culoare alba. de culoare cenusie. parul este scurt. precum si fata externa a urechilor sunt de culoare neagra. subtire si lanos. de asemenea. de culoare sura (cu varful albicios).

. In lipsa carnii. o haituieste ca un copoi. hranindu-se cu diferite vietati pe care le poate prinde. se multumeste si cu zmeura. puii si ouale pasarilor care cuibaresc la mica inaltime. pere. afine. trage la lesuri. scoruse. fiind alaturi de nevastuica si uliul soricar. faguri de viespi si albine. daca prada i-a scapat. iar. unul dintre cei mai mari dusmani ai daunatorilor agriculturii. Iarna.Vulpea este nativ un carnivor desavarsit. Niciodata nu vaneaza in haita. mere. Este o mare consumatoare de rozatoare. de la iezi de caprioare pana la tot soiul de insecte. cand vanatul este putin.

Există 3 varietăţi de vulpe: “de mesteacăn”. Coada stufoasă are cca 30-40 cm VULPEA concluzii . “cărbunăreasă”. “cu cruce”. Are între 7 şi 10 kg.     Mamifer carnivor. Corpul are sub 1 m lungime.

.

. mai lunga. In timpul lunilor de vara. Coada este foarte scurta. in comparatie cu femelele. iar femela de caprioara sau ciuta. dand animalului un aspect ciufulit. Iarna. Masculul poarta denumirea de caprior. blana este mai deasa.Caprioara este cea mai mica specie de capre salbatice originare din Europa. de cativa centimetri lungime. Blana de iarna incepe sa creasca la inceputul lunii septembrie si este schimbata in aprilie-mai. blana este mai scurta si mai rara. neingrijit. Masculii au tendinta de a fi mai mari si mai robusti. blana de la nivelul fetei posterioare a crupei este de culoare alba. avand culoare maro sau castaniu aprins. In timpul lunilor de vara acest semn este mai putin sesizabil. Blana este diferita in functie de sezon. In timpul lunilor de iarna. avand culoare cenusie sau maro-cenusiu. usor sesizabila.

Coarnele sunt utilizate de masculi in disputele pentru femele din timpul perioadei de imperechere. in general. Caprioara nu este foarte pretentioasa. in timp ce la cei tineri. Picioarele sunt suple si prevazute cu copite inguste si scurte ale caror degete laterale sunt bine dezvoltate. dar nasul este intotdeauna de culoare neagra. este de aceeasi culoare ca restul corpului. in medie. Coarnele au. de asemenea. mai mult lung decat lat. iar interiorul este captusit cu par moale. etc. muguri. Adesea prezinta diferite pete de culoare alba pe obraji si in partea superioara a gatului. caprioarele prefera alimentele concentrate. o lungime de 30 cm. scoarta de copac. de culoare alba. Consuma cu placere ramuri tinere. Inaltimea la greaban este de 63-67 cm.Capul este mic. In general. . dar prefera vegetalele bogate in apa. lucerna. Rozetele bazale sunt bine-definite. pana vara. cu recolta terenurilor agricole si daca va avea posibilitatea va intra in livezile de pomi fructiferi. fiind conturate cu par de culoare neagra. Se va hrani. care le cad in octombrienoiembrie. coarnele prezinta pana la 6 varfuri la capriorii adulti. Numai masculii prezinta coarne. in perioada de rut. Lungimea corpului este de 95-135 cm. frunzele diferitilor arbori si arbusti. Toamna. ovale. Botul. numarul este mai redus. delectandu-se cu frunzele si fructele acestora. Greutatea corporala este de 18-29 kg. Urechile sunt mari. dar le cresc din nou.

Inaltime la greaban: 65-75cm. Duşmani: Rasul. pisicile salbatice. Mediu de viata: Terenuri cu trupuri mici de padure. Este raspandit pe intreg teritoriul tarii. Greutate: 22-31 kg. Lungime: 95-135cm. .Capriorul (Capreolus capreolus) concluzii        Longevitate: 16-17 ani. lupul. vulpea. cainii hoinari. chiar 20 ani Simturile: Cel mai dezvoltat pare a fi mirosul. apoi auzul. mistretul. invecinate cu terenuri agricole.

.

Masculii pierd coarnele la inceputul fiecarei luni martie.Cerbul (Cervus Elaphus L. in luna mai. treptat in decreptitudine. Speriat are un brahnit nazal. fara rozete.este un mamifer ierbivor de culoare bruna . Aceste coarne sunt de regula sulite lungi de 20-30 cm. dupa care intra. Longevitatea cerbului este apreciata in libertate la cca 18-20 ani. .La vitei. insa in natura rar ajung la aceasta virsta. iar ciutele ajung doar la 80-150. Ca ordin de marime masculii au greutati cuprinse intre 180-300 kg. boncaneste sau boncaluieste. chiar pina in luna mai. Cerbii sunt mai mari decit ciutele si prezinta spre deosebire de acestea coarne caduce. fenomen care se intinde. iar cea a animalelor impuscate dupa uzura danturii. atunci cind implinesc virsta de 1 an.roscata cu un accentuat dimorfism sexual. incepe cresterea primului rind de coarne crestere care se termina in septembrie. Virsta exemplarelor vii se apreciaza in functie de aspectul exterior si trofeu.) . functie de virsta si vigurozitatea fiecaruia dintre cerbi. Intre 12-14 ani cerbii ajung la apogeu. ca de altfel si femela. In perioada imperechierii masculul mugeste.

. Cerbul este sociabil din toamna pina in primavara. Imperecherea incepe in luna septembrie. Doar cerbii foarte batrini sau foarte puternici traiesc solitari. cite 1-2 vitei. acoperind cel putin teoretic intreg arealul dintre golul alpin si malul marii. auzul bun si vazul suficient de bun. pentru suprematia cirdurilor de ciute. Accepta si reactioneaza bine la hrana adminstrata complementar de om: fin. care isi pot urma mama la 1-2 ore dupa nastere. cerbii elimina un miros specific. usor de perceput chiar si de om. conduse de ciuta cea mai in virsta. Intre tauri se duc lupte aprige. terminindu-se cu a doua jumatate a lunii octombrie. diferite frunze si ierburi uscate. care cuprind portiuni de poieni sau luminisuri cu izvoare. Este de retinut ca in aceasta perioada. Ghinda si jirul constituie. perioada in care masculii se grupeaza pe cirduri conduse de un cerb tinar.ca de altfel pentru toate cervidele. muguri si uneori scoarta de copac. hrana de baza. suculente si concentrate. foarte rar 3. Hrana este deficitara pentru cerb in perioada iernii . Este intilnit si la cimpie destul de des. frunzare. frunze verzi ramase sub zapada. mai intii in zonele de ses. care ofera liniste. Iarna se compune din lujeri. in arii cu astfel de stratificatii . Cerbul este perfect adapostit in zonele cu paduri intinse. de regula. Lupul este dusmanul natural cel mai de temut al cerbului. Ciutele fata. iar femelele in cirduri separate de ciute.Cerbii au mirosul dezvoltat. apoi si la munte. adapost si surse de hrana. precum si plante verzi din terenurile cultivate agricol.

Trofeee neconventionale sunt "perlele" (canini redusi).Perioada optima de vinatoare este perioada boncanitului. cind prin comparatie se poate alege mai corect exemplarul inapt pentru reproductie. Se impune a se retine ca cca 70 % din cotele de recolta la tauri si 100% in cazul femelelor trebuie extrase selectiv. O alta perioada favorabila selectiei este dupa cirduire (15 noiembrie-15 decembrie).09 . cu sau fara chematoare (boncanitoare). Trofeul in constituie coarnele cu craniu sau cu parte din acesta.Metodele de vinatoare sunt la pinda si dibuitul. Selectia masculilor se face dupa aspectul extern general al coarnelor. crucea Hubertus. parul din coama.Sezonul de vinatoare este cuprins intre 01.15. Impuscarea la goana este interzisa de lege. Vinatoarea se face cu carabina cu glont de la calibru 7 mm in sus.12 pentru masculi si se termina mai tirziu la 15 februarie pentru ciute. dupa criteriile stabilite in cazul tuturor cervidelor. .

.

. Inaltime la greaban: 152-155cm Mediu de viata: Padurile de mare intindere din Carpati Dusmani: Lupul. auz Greutate: 170-315kg Lungime: 240-250cm.Cerbul (Cervus elaphus) concluzie        Longevitate: 20ani Simturile: Miros. cainii ciobanesti.

CAPRA NEAGRĂ -monument al naturii- .

Odata cu sosirea iernii. In timpul lunilor de vara. . o adevarata mandrie a tarii noastre. capra neagra isi face rareori simtita prezenta. salasluieste pe crestele alpine. carduri de capre negre cutreiera pajistile alpine de la altitudini de peste 1800 metrii. unde se poate adaposti in padurile montane. greu accesibile chiar si celor mai experimentati alpinisti.Capra neagra (Rupicapra rupicapra). capra neagra coboara la altitudini mai mici (sub 1100 metrii). dar va ramane aproape de pantele stancoase ale muntilor. Mamifer erbivor prin excelenta. Trebuie sa te consideri nocoros daca ai avut vreodata ocazia sa-i distingi silueta pe vreunul dintre piscurile din Carpati.

obrajii si partea superioara a nasului caprei negre sunt alb imaculat. in timp ce iarna. de culoare mai inchisa. in general. De la nivelul ochilor spre bot. Picioarele sunt. este aproape in totalitate de culoare maro-roscat. groase si lungi de 10-20 cm. Regiunile ventrale ale corpului (abdomenul. Blana de vara a caprei negre. Caprele negre sunt animale cu trasaturi distinctive. Coama de culoare inchisa si formata din peri lungi pleaca de la ceafa prelungindu-se pe linia spinarii si terminandu-se la coada.Capra neagra este mamifer cu aspectul exterior similar caprei. ea devine marociocolatie si este formata din fire de par de protectie. fata interna ale membrelor. dar apartine unui gen propriu si este mai strans inrudita cu goralul (antilopa indiana) decat cu caprinele. scurta si moale. se sesizeaza o dunga neagra. pieptul) sunt mai deschise la culoare. . ce acopera un strat profund de puf dens. Maxilarele.

ramanand pe toata durata vietii animalului. ridicandu-se vertical din varful capului si arcuindu-se spre spate in treimea lor superioara. In perioada de iarna. Coarnele caprei negre cresc in lunile de vara in fiecare an. neaparand fenomenul de inlocuire ca in cazul altor cornute. . ca aceste metode sunt greu de aplicat pe teren chiar si pentru cei experimentati. pe segmente. Dezvoltarea segmentelor celor mai mari se produce in primii 1-4 ani de viata ai caprei negre. Dantura se uzeaza odata cu imbatranirea animalului. evidente si definitive. ceea ce induce formarea inelelor de corn. Bineinteles. Prin numararea inelelor formate pe coarne. Coarnele caprelor negre pot atinge o lungime de pana la 32 cm. urmand ca apoi sa apara segmente mai mici. coarnele sunt mult mai goase si mai arcuite in comparatie cu femelele. Coarnele cresc intr-un anumit ritm si urmaresc un anumit model. aspect pe baza caruia se poate estima varsta exemplarului examinat.Cornele negre si ascutite sunt prezente la ambele sexe. Ca si in cazul oilor. coarnele nu mai cresc. Dintii cresc intr-un anumit ritm. este posibila estimarea varstei animalului. dintii caprei negre se schimba odata cu inaintarea in varsta. La masculi. Prin numararea segmentelor de dimensiuni mari si apoi a inelelor se poate determina varsta aproximativa a exemplarului.

in comunitatile de capre negre se stabileste o ierarhie. Capra neagra. sfioasa si sperioasa. capra neagra isi desfasoara majoritatea activitatilor in timpul zilei. Animal diurn. dar evita urzicile si feriga.Capra neagra prezinta o lungime a corpului in jur de 110-130 cm si o inaltime la nivelul greabanului de circa 70-85 cm. Tinerii masculi raman alaturi de grupul format in jurul mamei pana la varsta de 2-3 ani. Trebuie sa te consideri nocoros daca ai avut vreodata ocazia sa-i distingi silueta pe vreunul din piscurile din Carpati. lucerna. degetelul rosu si matraguna. Femelele si tineretul alcatuiesc turme de 5-30 indivizi numite ciopoare. Greutatea corporala a unei capre negre poate atinge 15-60 kg. foioase si lastari. retraganduse la asfintit in locuri greu accesibile pentru pradatori. licheni. Ca si in cazul altor vietuitoare. urmand ca mai apoi sa traiasca nomadic pana se maturizeaza complet in jurul varstei de 8-9 ani. Caprele negre pot consuma o multitudine de plante care sunt otravitoare pentru om. in timp ce masculii adulti sunt solitari. . isi face rareori simtita prezenta. muschi. cand devin atasati de un teritoriu propriu. Capra neagra se hraneste cu diferite ierburi. Lungimea cozii poate ajunge pana la 10-15 cm. cum ar fi tisa.

Capra Neagra (Rupicapra rupicapra) concluzii     Simturile: Miros. greu accesibile Duşmani: Iernile grele. . bolile. stancoase. auz Greutate: 43-70kg Mediu de viata: Goluri de munte.

Este vânat pentru trofeu şi pentru carne. Merge întotdeauna în “ciurdă”. . Culoare neagră-cenuşie. Poate deveni periculos pentru om.MISTREŢUL       Strămoşul porcului domestic. răscolind culturile de cartofi şi porumb de la marginea pădurilor. 512(20) indivizi. Iese după hrană mai mult noaptea.

rasul. . auz Greutate: 250-300kg Mediu de viata: Padurile de foioase. bolile.Mistreţul (Sus scrofa)      Longevitate: 20ani Simturile: Miros. terenuri agricole Duşmani: Lupul. ursul.

.

Sulitele sunt indreptate in toate partile si numai o dunga mai adanca arata locul unde e botisorul ascuns intre picioarele dindarat. sur. pe spate. dese. alburii la mijloc. vioi si doua urechiuse taiate rotund. Se opreste. in stanga. pe coaste si pana la coada e numai suliti. Pe fata. daca il atingi. priveste in dreapta. pe frunte. cu un sasait de manie se strange ghem. E atat de precaut incat simte orice miscare. cand merge. Daca vede ca e ceva neobisnuit la mijloc. Aceasta e singura lui arma de aparare. Daca nu i se pare nimic suspect.Are ochi mici. isi cauta de drum. ascutit. indreptate indarat. in loc de tepi.Ariciul(Erinaceus europaeus).   Pe varful capului. Botul. ca si pe piept si pantece. isi ridica botisorul. . e ca de purcelus. pe care le tine. e acoperit cu par scurt.

catre toamna incepe sa se imputineze.Puisorii (3-8 la numar) la inceput golasi. albiciosi. rame si toata hrana lui obisnuita. ariciul isi infunda nasul in blana moale de pe pantece si doarme dus toata iarna. soareci. Dupa ce si-a adunat cat mai multe frunze. iar ceva mai tarziu au scapat de grija putandu-se face ghem. Repede le ies tepii. cainii si bufnitele. Cu caderea omatului au disparut de tot. Insecte. sunt ingrijiti cum trebuie. Are trei dusmani principali: vulpile. .

. jderul de piatra sa adaptat mai bine prezentei umane.Jderul In Romania se intalnesc doua specii de jder: jderul de copac (Martes martes) si jderul de piatra (Martes foina). fiind intalnit si in preajma localitatilor. unde isi imparte teritoriul cu dihorul (Putorius putorius). In timp ce jderul de copac este un locuitor al padurilor de mare intindere. pana la limita superioara a vegetatiei forestiere.

cand fierbintelile il prind si pe el. stufoasa. agerimea vulturului si miscarile sarpelui. E vanat ori prins in capcana.    Jderul e zvelt. are bun pret. e o carma minunata in saltimbancele lui sarituri. caci blana deasa si moale. vara mai deschis. Cand socoate clipa prielnica. intr-un cuib facut de regula. trupul subtiat e acoperit cu blana deasa matasoasa. pieirea lui. Nu-si gaseste loc. . Sta tupilat ceasuri intregi pe o creanga. in scorburi de copaci. colorata iarna castaniu. in asteptare. Coada lunga. luptandu-se barbatii intre ei. Dusmanul lui neimpacat este omul. istetimea vulpii. Pe la mijlocul primaverii. se zbenguieste ca un nebun. mladios. se repede ca o sageata asupra prazii care nici nu banuieste ca moartea e atat de aproape. cu gheare ascutite. In panda are rabdarea ursului. Femela naste cativa pui orbi. dar vanjoase. Are picioarele subtiri.

5 kg. Este cel mai mare sobolan de la noi. . Degetele au gheare ascutite. total dependent de apa.Bizamul (Ondatra zibethica)   Bizamul (Ondatra zibethica) este un animal de 30-35 cm lungime si poate ajunge la 1. cu fire de par rare. Are o blana cu puf des. cele din spate sunt unite printr-o pielita inotatoare redusa.

Atinge maturitatea sexuala la 4 luni. cu iesiri in apa si pe uscat (ultimele cu guri astupate).•Scoate de 3-4 ori pe an cate 6-12 pui. •Este activ noaptea. plante de cultura si legume. Sapa galerii in maluri. Traieste 3-5 ani. Are ca dusmani mamiferele si pasarile rapitoare mari. Iarna consuma radacini si rizomi. galerii care dauneaza grav constructiilor hidrotehnice. raci. scoici. fructe. cu muguri si lastari tineri. mai rar peste. •Sta mai mult in apa. . •Se hraneste cu partile aeriene ale tuturor plantelor acvatice.

. Ochii sunt mici.Picioarele anterioare au un os de consolidare suplimentar.Cartita (Talpa europaea )   Cartita (Talpa europaea) este un animal mic. Pavilioanele urechilor abia marcate. avand doar 10-15 cm lungime si aproximativ 65 . Coada scurta. Este un insectivor subteran.120 de grame. labe cu degete lungi. ghiare lungi si latite. cu pleoapele aproape lipite. blana scurta si deasa. adaptat la sapat si tarat prin galerii.

Dupa 4-6 saptamani naste 2-7 pui. omizi. furnici dar si alte animale mici care intra in galeriile sale.•Se imperecheaza primavara devreme. •Consuma rame. coropisnite. mananca zilnic o cantitate egala cu greutatea proprie. •Permanent nesatula. larve de gandaci. .

spaima gospodariilor. de la munte pana in ses. Nu e pretentios ca vulpea. soarece de camp ori chiar carabusi. si daca poate fura una. se furiseaza ca un talhar. Se intalneste pretutindeni la noi in tara. Isi plateste astfel daunele provocate omorand gaini. este un animal mai mic decat jderul. .Dihorul (Mustela putorius)   Dihorul (Mustela putorius). se multumeste cu ce-i iese in cale: guzgan. mai rar in paduri sau in Baragan. Ajunge pana la gaini. De nu. Cum se insereaza. strangand-o de gat.

iar pe gat si coaste are un abur mai deschis. Are corpul incovoiat. Dihorul se recunoaste lesne dupa niste pete albii indaratul ochilor.aprilie. Se incumeta sa sara si la om.Cat e de mic. nu numai ca e neastamparat. Sub coada are doua glande care au o secretie cu miros gretos. iar de vulpe sau caini nu se lasa intimidat. gatul gros. n-are nici 40 cm lungime. Dupa 40 de zile femela naste 4-8 pui . cand e manios. dar e si indraznet fara pereche. Blana lui e castanie pe spate. Se imperecheaza prin martie . aproape neagra pe burta. picioarele scurte.

salată.IEPURELE      Îşi construieşte casa în pământ ( vizuină). iarbă. avertizându-i pe ceilalţi. Se hrăneşte cu morcovi. Picioarele din spate sunt mai lungi şi mai puternice decât cele din faţă. În cazul unui pericol se folosesc de piciorul din spate pentru a bate toba cu el în pământ. Are urechi mari şi moi. varză şi alte plante. .

Iepurele (Lepus europaeus)
   

Longevitate: 8-12ani Simturile: Auz, miros Greutate: 4-5kg Mediu de viata: Altitudine 200-250m, pana la 300400m, in zona dealurilor, dar se gasesc exemplare si in zona golurilor de munte, dar cu efective reduse. Duşmani: Cainii ciobanesti, braconajul, bolile.

Veverita (Sciurus Vulgaris)

Nu e placere mai mare, in padurile noastre de brazi, mohorate si tacute, decat cand privesti nebunatecele miscari ale unei veverite (Sciurus Vulgaris). Cu cat bradul e mai inalt, mai gros, mai pletos, cu atat sprintara fiinta pare o jucarie, alergand usoara ca un fluture, din creanga in creanga, sarind din arbore in arbore. Acum e jos pe pamant, acum e in varf, acum e in al zecelea copac.

cu doi ochi “ca de veverita” vioi. cat trupul de lunga. Vara e ruginie pe spate. cu o coada stufoasa. alba pe pantece. Cat tine vremea buna. Iarna isi schimba mantaua batand mai in cenusiu. facuta colac. se zbantuie numai pe copaci.  . sta acasa. cu botul ascutit ascuns in blana.Cat un pumn de mare. La amiaza. cand arsita e mai mare. cu moturi in varful urechilor. inteligenti. sau in zilele ploioase.

ouă. neagră sau gri). vulpile. ciuperci. ulii. . nuci. ceea ce o ajută să găsească mâncarea pe care a ascuns-o. seminţe.VEVERIŢA     Culoarea blanei diferă (roşiemaro. insecte. Are simţul mirosului foarte sensibil. urşii. Fiind foarte mică . Se hrăneşte cu alune. are mulţi duşmani: vulturii. păsări mici. viermi.

.

Nevastuica (Mustela nivalis). Blana ei moale e mai deschisa la culoare. Sub gat are o pata albicioasa.  Mica si dragalasa. . este nevastuica (Mustela nivalis). mai subtirica. care se prelungeste pe piept cam pana in dreptul picioarelor dinainte. Seamana cu jderul. dar e mai mica. cu picioarele scurte si botul ascutit. mai inchisa pe picioare. daca se poate spune asa dar o mica si cruda fiara. dusmanca de temut a cotetelor de pasari. dar tot castanie-cenusie.

mladioasa. Cand intra in cotetele cu pui. guzganii nu scapa de ea. este un dusman neimpacat pentru toate animalele mici. iute. iar soarecii. Nici chiar cartita ori harciogul nu sunt  . omoara mai mult decat poate dovedi cu mancarea. cu colti si mai ascutiti. inarmata cu gheare ascutite.O asemenea dihanie usoara.

Fript. caci cat e trupul de lung. anume ingrasat cu ghinda si alune. alune. jir. Noaptea nu face decat isi ia cateva alune ori ghinda si apoi se intoarce la cuib sa le manance. Era vestit pe vremea romanilor. cand il vezi. era socotit ca o mancare aleasa. Era crescut. Naste de doua ori pe an cate 3-9 pui. muguri de fag.Parsul cenusiu (Glis glis)    Ai crede. E imbracat in haina amurgului. Se hraneste cu ghinda. caci ziua doarme intr-o scorbura de copac. insecte sau oua de pasari. numai culoarea blanii e cenusie cu ape negre. ca e un pui de veverita. atat e si coada stufoasa. iar pe burta albie. unde isi asterne cateva pai pri frunze si numai seara iese pentru hrana. .

al leului. de la munte si pana’n Delta Dunarii. nici lupul. De aceea reprezentantul tigrului. la noi. Chiar cand pare ca doarme simte fosnetul imprudentului soricel. raspandita in toate padurile din tara. ci pisica salbatica. . al panterei si al celorlalte carnivore agere. nu este nici ursul. cu toate caracteristicile crudului carnivor.Pisica Salbatica (Felis Silvestris)   Este un tigru in miniatura.

20 metri. ca si pe dosul urechilor.E un animal destul de mare. in vreun desis. sub o stanca. . pe restul trupului si ceva de tigru. cu blana moale. caci masoara cu coada cu tot chiar si peste 1. Aduce insa aminte. La fata e ceva mai roscat. din care se lasa spre pantece altele mai sterse. prin niste dungi mai negre in lungul sirei spinarii. sta ascunsa in scorbura unui copac. Cat e ziua. deasa. cenusie. La infatisare nu se prea deosebeste de un motan. ca retezata la varf. Se mai deosebeste de pisica domestica prin coada stufoasa.

Fe vara femela poate fata de cel putin 5 . Mai ales daca primavara e secetoasa. in masura de a se inmulti si ei. Se inmulteste cu o iuteala uimitoare. masar cate 5 -6 pui odata. cel mult doua. Cand cerealele incep a da in spic. Si culoarea este aproape la fel. Un singur animal intr-un an mananca sau distruge cam 11 kilograme de substante vegetale. taie paiul de jos si duce spicul intreg.6 ori. cu ce are: frunze de grau. pot sa iasa la sfarsitul anului peste 500 de indivizi. Traieste in tuneluri sapate sub pamant. mananca toate semintele azvarlite inbrazda. E doar ceva mai cenusiu pe spate si mai alb pe burta. iar cand sunt multi vezi gauri langa gauri. Dintr-o singura pereche. de lucerna. soricioaica din primavara devine la randul ei mama. La o luna jumatate. Mai apoi se hraneste cu ce poate. ca si coada. de umple camarile cu provizii. ia acest fel. Botul e mai scurt.Soarecii de camp (Microtus arvalis)      Nu e cu mult mai mare la trup ca un soarece de casa. . E nesatios la culme. Asa se explica invaziile in unii ani favorabili.

Naste de 2-3 ori pe an cate 3-7 pui in cuiburi captusite cu plante uscate tocate marunt. Ochii si urechile sunt mari. coada alba. Are o blana deasa si lunga. . Traieste pana la 3-4 ani.Soarecele de zapada (Microtus nivalis)   Soarecele de zapada (Microtus nivalis) are o lungime de 12-14 centimetri si o greutate de doar 4050 de grame. perii senzitivi de pe cap lungi.

Face rezerve mici de hrana pentru iarna. caci umbla de obicei pe sub stratul de zapada dupa lujeri si radacini. Foloseste ca adapost crapaturile din stanci. golurile dintre pietre.Consuma ziua graminee aspre. radacini. fructe de merisor. in locuri insorite. .  Il gasim in munti la altitudini de 600-2000 de metri.

RAUTA CRISTINA .Cunoaşterea mediului Unitatea: ANIMALE Clasa a II-a Realizator: inv.

com blackcatculcea.com www.natgeo.com www.wetpaint.Bibliografie         doru.ro www.110mb.ghidbrasov.ro .wordpress.ro free-wallpapers.zooland.ro alpinet.org www.mondofun.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful