You are on page 1of 17

Analiza antroponimelor din punct de vedere geografico-istoric în cadrul comunei Ciorogârla, județul Ilfov

Vasiliu Elena-Cătalina GT 31 An Universitar 20122013 Profesor îndrumător: Asist. cercet. dr. Geografie Umană Alina Munteanu

“Toponimia poate fi scocotită drept

istoria nescrisă a unui popor”. Iorgu Iordan

Introducere: -date generale despre comuna Ciorogârla Punerea în evidență a antroponimelor și importanța acestora: -grafice,comparații și explicații

Localizare:
Comuna Ciorogârla se află în vestul Capitalei, la o distanţă de 13 km, pe drumul judeţean 601, în cadrul judeţului Ilfov, în Câmpia Română şi este străbătută de la nord la sud de pârâul Ciorogârla. Comuna se învecinează cu localităţile Chiajna, Domneşti şi Dragomireşti Deal. Înconjurată de păduri, Ciorogârla beneficiază de un cadru natural privilegiat.

Istoric:
Atestată documentar pentru prima dată în 1558, localitatea este menţionată şi în alte documente în secolul al XVII-lea, stăpâni fiindu-i cei din familia Ciorogârleanu, de la care a împrumutat numele. De la ei moşia a ajuns în proprietatea Filipeştilor, în 1796 fiind menţionată înfiinţarea unei fabrici de hârtie în satul Drăgeştii lui Catiche sau Ciorogârla la Catiche.

Forma slavo-romană Elhov indică etimologia toponimului, de la slavonescul ielha – arin şi turcitul ova vale, ceea ce aruncă o lumină asupra formarii judeţului de-a lungul văii cu arini, aceea a râului Ilfov. Cartografic, reprezentarea judeţului Ilfov apare odată cu harta Ţării Româneşti, datorată stolnicului Constantin Cantacuzino şi apărută la Padova în 1700, iar lista completă a localităţilor ilfovene s-a putut întocmi prin cercetarea hărţii ruse din 1853. De-a lungul timpului evoluţia administrativ teritoriala a României, a dat judeţului Ilfov diferite configuraţii. În 1981 este desfiinţat, redus ca suprafaţă şi împreună cu Bucureştiul formează Sectorul Agricol Ilfov. Îşi recapătă statutul de judeţ prin Legea 24/1996.

Cuvinte cheie: Toponomastică, antroponime, etnografie, teritoriu. Toponomastică -ramură a lingvisticii care se ocupă cu studiul toponimelor; toponimie. /<fr. toponomastique, germ. Toponomastik Antroponimie -ramură a lingvisticii care studiază numele de persoană; antroponomastică (2). 2. Totalitatea numelor de persoană dintr-o localitate, dintr-o regiune sau dintr-o limbă. – Din fr. anthroponymie.

Etnografie -știință care clasifică popoarele lumii, studiază compoziția, originea și răspândirea lor, urmărește evoluția culturii lor materiale și spirituale, moravurile și particularitățile felului lor de viață, legăturile cultural-istorice reciproce. - Din fr. ethnographie.

Structura profesională pe sectoare de activitate în comuna Ciorogârla

27% 40% 1 2 3

33%

După cum putem observa în graficul care evidențiază structura profesională a populației pe cele trei sectoare de activitate în comuna Ciorogârla sectorul secundar are o pondere de 33%, urmat de cel primar cu valori de 27%, iar cel terțiar înregistrează valori de 40 %. Antroponimele ne arată faptul că persoanele iși aveau numele de familie în funcție de ceea ce practicau ca profesie, numele transmis din tată in fiu a suferit modoficări în timp. Sectorul primar pune în evidență activitățile agro-pastorale care este reprezentat de un număr de 15 antropnime precum, Ciobanu, Săperea,Trandafiru etc. Sectorul secundar cu un număr de 18 antroponime elaborează activități precum:prelucrare lemnului, a pieilor de animale, a fierului, a fibrelor și a cărnii.Și nu în cele din urmă secorul trețiar în care activitățile se leagă de viața religioasă,de fapt dinstinge oamenii învațati cu studii, precum carturarii, care au un rol important în cadrul societății.

Structura etnică, comuna Ciorogârla, jud.Ilfov

100% 80% 60% 40% 20% 0% Strc.Etnică 10 Series1

Conceptul de etnografie poate fi ușor sintetizat pornind de la semantica cuvintelor etnos (=popor) și grafos (=descriere). Coroborate, cele două asumă o sintagmă de largă cuprindere și anume descrierea popoarelor, care integrează la modul total și sugestiv întregul complex de repere identitare ce individualizează o comunitate tradițională în raport cu toate celelalte. Acestea fiind spuse structura etnică a antropnimelor în comuna Ciorogârla se împarte astfel:10% numele de Ivan, Petcu, Ovreiu, apoi 20% antroponimul de Olteanu și 50% antroponimul de Ivana. Etnografia celorlalte antroponime este românească fiind un contrast între acestea, unele antroponime sunt derivate de la meșteșuguri,altele de la unitățile de relief, unele de la funcțiile deținute de unii oamenii în societate, iar unele sunt pur și simplu “porecle”.

Distribuirea antroponimelor în comuna Ciorogârla în funcţie de originea geografică

15% 12% Origine nord Origine sud Origine est 12% 61% Origine externa

Originea nordică are o preponderență de circa 15 % fiind și cea mai mare de astfel, urmată de cea din sud și est cu un total de 12% ce îi revine fiecăruia, și originea externă cu 61% din totalitatea antroponimelor. Consider ca pentru acest amalgam de origini este vinovat “spațiul geografic “ deoarece omul iși pune amprenta vizibil asupra spațiului geografic prin identitate, apropriere și înrădăcinire, astfel apre comunitatea care obilgă individul la socializare și la menținera echilibrului în teritoriu. Datorită unor factori mai mult sau mai puțini favorabili individul care se dezrădăcinează și își caută înrădăcinirea într-un nou teritoriu este considerat “venetic “, acestă caracteristică o are mai ales pesoanele de sex masculin deoarece aceştia sunt cei care duc numele de familie mai departe.Urmează pe parcurs ca individul să aibă apartenență la respectiva comunitate, însă sunt diferențiați prin antroponimul ce aceștia îl poartă, astfel în nume găsim originea etnografică a antroponimului.

Distribuţia antroponimelor în ordine alfabetică în comuna Ciorogârla, jud.Ilfov

4% 1% 12% 3%

4% 0% 3%

5%

9% 11%

7% 2% 8% 9% 2% 7% 0% 8%

3% 1%

A

B

C

D

E

F

G

H

I

L

M

N

O

P

R

S

T

U

V

Z

După cum putem observa din graficul anterior ce ne arată distribuţia antroponimelor în funcţie de ordinea alfabetică cea mai mare preponderenţă o are antroponimul S 12%, urmat de antroponimul D 11%, antroponimul M 9%şi C 8%. De asemenea în comuna Ciorogârla avem un număr însemnat de antroponime străvechi populare precum “Foca”, cărturăreşti sau calenadristice, “Ion,Andrei,Ilie,Iordan” , prenume şi porecle Florea, Crăciun,Ene,Ivan etc. În concluzie în comuna Ciorogârla antroponimele formează un “mozaic de etimologii”, ceea ce ne arată că respectivul spaţiu geografic a fost locuit dea lungul timpului de numeroşi oamenii care au provenit din diferite colţuri ale ţării sau din afara României. Antroponimele poartă amprenta “sectoarelor de activitate “ a populaţiei în mediul social şi este notabil faptul că oamenii erau păstoriţi de cărturari, de oameni învăţaţi. Pentru a realiza proiectul am întâmpinat dificultăţi în încadrarea numelor,dar a fost interesant şi am învăţat etimologia unor numeroase antroponime. Am început sa lucrez pentru proiect de pe 1 noiembrie şi am finalizat pe 28 noiembrie 2012.

Bibliografie

http://getica.go.ro/antroponimie.htm
http://www.ilfov.insse.ro/main.php http://www.ilfov.djc.ro/DocumenteHtml.aspx?ID=1326 http://www.antrec.ro/

http://www.scribd.com/doc/72369815/dicionaronomasticromnes c-constantinescunicolaea-110917151301-phpapp02 http://dexonline.ro/
Pagini.Aurii.2008.cd.auriu.baza.de.date.firme.si.numere.telefon. Romania