La instalarea primei crize de pierdere de cunostintã. crizã care poate dura de la cinci. unii nu merg la medic atunci când are loc criza inauguralã. Din pãcate. pentru cã nu-si dau seama de ceea ce s-a întâmplat . deoarece crizele pot fi frecvente. cu sau fãrã emisiune de urinã. au un regim de viatã foarte strict. denumitã popular boala copilului. bolnavul trebuie dus de urgentã la medicul neurolog.Persoanele care suferã de epilepsie. pânã la 10 minute. cu convulsii. Acesta va fi diagnosticat si investigat pentru stabilirea formei clinice de boalã si a conduitei de tratament. Cea mai des intalnita manifestare a bolii este criza de pierdere de cunostintã Grand Mal. cu sau fãrã muscarea limbii.

vorbim de regimul igieno-dietetic si de viatã. bolnavul poate suferi în cãdere traumatisme severe de craniu si coloanã. care exclude complet si categoric consumul de alcool si de cofeinã. bolnavii nu trebuie sã desfãsoare activitãti la înãltime. nu trebuie sã conducã autovehivule pe drumurile publice. * Cea de-a doua directie vizeazã tratamentul medicamentos cu antiepileptice. anticonvulsivante. Acest tratament se initiazã si se conduce de catre medicul neurolog. . fiind inconstient. nu au voie sã desfãsoare activitãti în functii de sigurantã a circulatiei.Reguli stricte Tratamentul are douã directii importante: *in primul rând. precum si cu utilaje cu risc sau la foc deschis. întrucât ele pot declansa crizele epileptice. Din acest motiv. Crizele pot fi amenintãtoare de viatã pentru cã.

Cum procedãm în cazul unei crize Dacã o persoanã bolnavã suferã o crizã de epilepsie. Pânã la sosirea acesteia. . este indicat sã chemãm ambulanta. sau cu coloana. Trebuie avutã însã mare grijã ca bolnavul sã nu fie traumatizat mai tare de cei care doresc sã îl ajute în timpul crizei. pentru ca atunci când are spasme sã nu se loveascã cu capul. bolnavul trebuie imobilizat.

agitatie. Acestea nu vindeca boala dar evita recidivarea crizelor. O alta optiune de tratament pentru copiii ai caror crize nu pot fi controlate cu ajutorul medicamentelor. Raspunsul copilului la aceasta dieta va fi atent monitorizat atat de medicul specialist cat si de medicul nutritionist. la numerosi pacienti crizele dispar. Odata ce descopera medicamentul potrivit sau combinatia potrivita de medicamente. plictiseala sau lipsa somnului. caz in care se recomanda evitarea pe cat posibil a acestora. Uneori crizele copilului sunt provocate de anumiti agenti declansatori: stres. Parintii pot tine o evidenta a crizelor pentru a vedea daca se repeta anumiti factori. este dieta cetogenica . .bogata in grasimi si cu continut scazut de carbohidrati.EPILEPSIA LA COPII Majoritatea copiilor care sufera de epilepsie sunt tratati cu medicamente antiepileptice.

inecarea sau alte accidente. Convulsiile necontrolate au un impact semnificativ asupra modului de viata: nu se pot obtine permise de conducere de automobile. Prin reducerea frecventei sau eliminarea convulsiilor. depinzand de locatia in care se afla si momentul in care bolnavul face convulsii. . ele prezinta un risc la traumatisme fizice si chiar si moarte. prin ele insele nu afecteaza fizic bolnavii. precum si anumite activitati. Asa numitul status epileptic (o criza convulsiva care dureaza mai mult decat de obicei. Desi convulsiile. calitatea vietii bolnavilor se imbunatateste considerabil. mai mult de 5 minute) duce la coma si moarte.Tratamentul epilepsiei Tratamentul poate reduce frecventa aparitiei convulsiilor sau le poate preveni in cele mai multe cazuri si determina disparitia crizelor pe toata durata vietii. anumite meserii sunt interzise. Convulsiile apar pe neasteptate si pot determina caderea bolnavului.

starea de sanatate si stilul de viata sunt alti factori importanti in alegerea tratamentului. riscurile si costurile acestui tratament. Cu ajutorul medicului. E posibil ca un tratament care amelioreaza un tip de convulsii sa agraveze altele. .Un diagnostic corect este vital pentru administrarea tratamentului eficient. Varsta. care include efectele adverse. Deciziile de tratament se bazeaza in primul rand pe tipul epilepsiei si tipul convulsiilor. trebuie ca pacientul sa cantareasca beneficiile unui anumit tratament comparativ cu dezavantajele.

In cazul convulsiilor cu debut focal (crize partiale simple. Fenitoina. 2.Tratamentul medicamentos antiepileptic Acesta trebuie inceput la orice pacient cu crize recurente. medicamentele de prima intentie sunt: acidul valproic. sau daca nu se poate trata cauza. Alternativele sunt fenobarbital si primidona. de etiologie cunoscuta sau nu. gabapentina. In cazul convulsiilor tonico-clonice generalizate. complexe si generalizate secundar) medicamentele de prima alegere sunt: Carbamazepina. fenobarbital sau primidona. Acidul valproic. sau ca alternative la aceste medicamente se pot folosi lamotrigina. . carbamazepina sau fenitoina. Alegerea medicamentelor anticonvulsivante se face in functie de tipul convulsiilor astfel: 1.

Cele mai multe anticonvulsivante trebuie introduse relativ lent si uneori este nevoie de monitorizarea nivelului seric al medicatiei. . primul fiind retras treptat. In cazul absentelor se administreaza: Etosuximida. fenobarbital. 4.3. mai ales in stabilirea orarului initial al administrarilor. examenul neurologic sa fie normal si EEG normala. crizele sa fie de un singur tip (partiale sau generalizate). iar ca alternativa clonazepam . Pentru intreruperea tratamentului pacientul trebuie sa intruneasca urmatoarele conditii in totalitate: crizele sa fie complet controlate medicamentos timp de 1-5 ani. Doza de medicament se scade gradat timp de 2-3 luni. Medicatie alternativa: acetazolamida. se inlocuieste cu alt medicament antiepileptic. clonazepam. In cazul convulsiilor miotonice si atonice se administreaza acid valproic. Daca un medicament nu are efect nici la doza maxima admisa.

Tratamentul chirurgical al epilepsiei refractare 20% din pacientii cu epilepsie sunt rezistenti la tratamentul medical. Crizele focale cu origine corticala se rezolva prin excizia focala a neocortexului. iar ameliorarea este spectaculoasa. . La pacientii cu epilepsie de lob temporal se rezeca portiunea anteromediala a lobului sau se rezeca o portiune mica din hipocamp si amigdala. La acestia se poate opta pentru interventia chirurgicala. La unii pacienti cu crize severe se practica hemisferectomia sau rezectia multilobara. Complicatiile chirurgicale sunt mai mici de 5%.

In prezent.000 de bolnavi de epilepsie. sunt peste 200. in Romania. .

Sub indrumarea doamnei profesoare Eva Ionescu  .Proiect realizat de: Manea Claudia si Nicoara Andreea Cls a XI a C.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful