MANAGEMENTUL DEȘEURILOR ORGANICE

1

PLAN

  

Domenii de intervenție Cine generează deșeuri organice Principii ale tratării biologice a deșeurilor organice Tehnologii:
– Compostarea – Metanizarea

Concluzii
2

Domenii de intervenție

 

Agricultură Industria agro-alimentară Întreprinderi de salubritate la nivel local Întreprinderi de administrare a specțiilor verzi Gospodării private etc.
3

Tipuri de deșeuri organice



Gunoi de grajd; Efluenți de la creșterea animalelor (nomoluri organice); Deșeuri vegetale; Deșeuri menajere organice (rezultate din colecta selectivă); Nămol de epurare; Altele ...
4

Utilizarea potențialului energetic al microorganismelor și al enzimelor. Punerea în valoare a energiilor pe cale să se risipească în mediul învonjurător.Principii ale tratării biologice a deșeurilor organice     Reconsiderarea importanței materiei organice pentru mediul înconjurător. Reîntregirea ciclurilor naturale ale elementelor chimice.. 5 ..

scăzute) .Principii: Carbon Reconsiderarea importanței materiei organice pentru mediul înconjurător Hidrogen Oxigen Azot 95 % din materia vie MATERIA ORGANICĂ = Macroelemente secundare Fosfor Potasiu MATERIA CARBONATĂ Sulf Calciu Magneziu 6 Oligoelemente sau microelemente: peste 20 cu rol cunoscut (valori f.

. 7 ..Principii: Reîntregirea ciclurilor naturale ale elementelor chimice  Ciclul carbonului: – fotosinteza  Ciclul azotului: – Sinteza microbiană   Ciclul fosforului Ciclul sulfului .

O2 Sinteza glucidelor Metabolism şi respiraţie CO2 Metabolism şi respiraţie O2 Arderea materiei organice. cadavre… C/N # 100 Minerale insolubile în sol şi îngrăşăminte insolubile Acţiunea microorganismelor H2O Substanţe nutritive organice şi minerale CO2 DESCOMPUNERE HUMIFICARE H2CO3 (Acid carbonic) MINERALIZARE HUMUS C/N # 10 8 (Gaz carbonic) . a reziduurilor înseamnă diminuarea fertilităţii solului Scăderea C/N este determinată de “combustia” materiei organice. cu degajare de CO2 Acţiunea microorganismelor Microflora rizosferei Reziduuri vegetale. dejecţii.

Fotosinteza APĂ + LUMINĂ = ENERGIE CHIMICĂ Cloroplastele atrag energia luminii Intrarea apei în frunză prin țesuturi Energia luminii Carbonul pătrunde în frunză prin stomate Substanțele dulci părăsesc frunza ENERGIE CHIMICĂ + CO2 = SUBSTANȚE GLUCIDICE 9 .

Fotosinteza Energie luminoasă 6 CO2 + 12 H2O C6H12O6 + 6O2 + 6H2O GLUCOZA = MONOZAHARID 10 .

Polizaharide:  De acumulare: – Amidon – Glicogen  Structurale: – Celuloza  Lignina 11 .

Amidonul Amiloza Amilopectina 12 .

Amiloza Amilopectina 13 .

Glicogenul 14 .

Celulooza: structura tridimensională 15 .

Celuloza: structura lineară 16 .

Lignina 17 .

Ciclul terestru Atmosferă CICLUL AZOTULUI Ciclul Oceanic Denitrificare Activităţi umane Fixare Fixare Denitrificare Utilizare de către plante Nitrificare Nitrificare Reziduuri organice 18 .

Azot în atmosferă (N2) Plante Asimilare Bacterii denitrificatoare Bacterii fixatoare de azot în nodozitățile rădăcinilor Nitrați (NO3-) Microorganisme aerobe și anaerobe Amonificare Amoniu (NH4+) Nitrificare Bacterii nitrificatoare Nitriți (NO2-) Bacterii nitrificatoare 19 Bacterii fixatoare de azot în sol .

Proteine 20 .

Lipide Acid gras liber (acidul oleic) Colesterol Trigliceridă Fosfolipidă 21 .

Tehnologii  Compostarea 22 .

A composta: 23 .

Resturi vegetale grădinărit Frunze 24 .Compostarea: definiţie Folosirea proceselor naturale de putrezire şi/sau descompunere pentru a schimba deșeurile organice într-un material bogat în humus denumit compost.

Compostarea: definiţie Compostarea este un procedeu biologic controlat de conversie şi de valorificare a substraturilor organice (subproduse ale biomasei. într-un produs stabilizat. A composta = a recicla materie organică şi a strânge ciclurile naturale care au fost întrerupte prin abandonarea practicilor naturale. asemănător pământului. 25 . bogat în compuşi humici. igienic. deşeuri organice de origine biologică).

Activarea vieţii din sol.Compostarea: importanţă          Biotransformarea materiei organice reziduale. Ameliorarea calităţii plantelor. Suprimarea mirosurilor neplăcute. Protecţia mediului înconjurător… 26 . Distrugerea puterii germinative a multor seminţe de buruieni. Diminuarea pierderilor de elemente nutritive. Ameliorarea igienei prin distrugerea anumitor germeni patogeni. Ameliorarea valorii fertilizante a materiei organice.

Compostarea: procedeu controlat Prin controlarea şi corectarea factorilor (parametrilor) compostării poate fi mărită viteza de degradare/putreire a materialelor reziduale Procedeu industrial Procedeu la îndemâna oricui 27 .

28 .

şiră) Coşuri Padocuri/ţarcuri ..Compostarea: organizarea materialului     Vrac (grămdă.. 29 .

care ar putea contamina ulterior grădina sau câmpul unde se foloseşte compostul. Uleiuri. reziduuri de carne. rizomi). grăsimi.Materii ce trebuie evitate sau eliminate din procesul de compostare    Materiale ce pot cauza probleme pe parcursul compostării sau după compostare (material lemnos). peşte sau alte reziduuri conţinând carne sau oase (atrag boli şi dăunători) Reziduuri de buruieni care conţin organe de reproducere a acestora (seminţe. 30 .

Alţi dăunători: Dejecţiile de la pisică sau de la câine pot atrage dăunători sau pot împrăştia diferite boli (ex.:Toxoplasma) Agenţi patogeni sau insecte dăunătoare ale plantelor (pot infecta sau ataca plantele cultivate la aplicarea compostului) 31 .

32 .Parametrii compostării         Dimensiunea particulelor (granulormetria) Raportul C/N Temperatura Umiditatea Aerarea (cantitatea de oxigen lacunar) pH-ul Caracteristicile fizico-chimice ale materialelor ...

Dimensiunea particulelor Particulele mici se descompun repede 33 .

Raportul C/N    Compostarea va fi mult mai rapidă dacă microorganismele care realizează dscomunerea materiei organice sunt hrănite cu un amestec de reziduuri bogate. 34 . Reziduurile organice bogate în carbon sunt cunoscute sub denumirea de reziduuri “brune” Reziduurile bogate în azot sunt cunoscute sub denumirea de reziduuri “verzi”. atât în carbon cât şi în azot.

dar… – Descompunerea va fi înceată şi va fi necesar mult timp pentru obţinerea compostului. – Sunt distruşi agenţii patogeni şi.Temperatura   Un compost bun poate fi realizat în grămadă unde niciodată nu va ajunge la încingere. uneori. Temperatura ridicată determină realizarea cu succes a procesului de compostare întrucât: – Are loc descompunerea rapidă. ceea ce nu va determina ridicarea temperaturii. va exista prea multă apă sau prea mult material brun în amestec. Termometrul nu este absolut necesar pe durata 35 compostării . – Nu va fi suficient aer. seminţele de buruieni.

Prea umed: se pierde aerul din spaţiile lacunare şi se crează condiţii de 36 anaerobioză. paie) odată cu remanierea.Umiditatea     Conţinutul în apă al grămezii de reziduuri trebuie să fie de 40 – 60 %. Umed ca şi un burete. Descompunerea rapidă necesită Dacă umiditatea este prea umiditate optimă. mare se adaugă reziduuri brune (agenţi de volum – Prea uscat: încetineşte activitatea bacteriilor sau chiar încetează. Se adaugă apă la na nevoie odată cu remanierea amestecului de reziduuri pentru aerare. .

Aerarea (cantitatea de oxigen lacunar) Aer cald sărac în O2 O2 Bogat în O2 Aer proaspăt 37 .

38 .

39 .

40 .

41 .

eliminare aer cald proces de umezire grămadă de compost compost pre-tratat grămadă de tratat Grămadă tratată Întoarcerea şi umezirea grămezii Compost final eliminare aer cald eliminare intermitentă a aerului 42 .