You are on page 1of 31

ocul anafilactic

ELABORAT DE:GUMENIUC ANA-PATRICIA GRUPA: 3205

Definiie
Socul anafilactic sau anafilaxia este un tip de reactie

alergica imediata si violenta, ce poate pune in pericol viata celui afectat. Socul anafilactic este o manifestare care afecteaza atat copiii, cat si adultii, fara diferentieri in functie de sex. Aparitia acestei reactii alergice este evidenta atat pentru pacient, cat si pentru cei din jurul lui, simptomele fiind violente, mergand pana la pierderea cunostintei sau chiar moarte.

ocul anafilactic care se produce n timpul perioadei

preoperative este un sindrom clinic care include multiple sisteme de organe. La nceputul anilor 2000 Academia Europeana de Alergologie si Imunologie clinic a ncercat s defineasc acest noiune ca o reacie hipersensitiv sever generalizat sau sistemic, ce prezint pericol pentru via care este mediat de imunoglobulinele de tip E.

Gradele de severitate
Grad I: manifestari cutaneo-mucoase; Grad II: semne cutanate, digestive, rinoree,

conjunctivita, tuse, dispnee, tahicardie, hTA; edem Quincke, cianoza, bronhospasm, soc; cardio-circulatorie;

Grad III: manifestari cutanate, varsaturi, defecatie,

Grad IV: se ajunge la soc respirator, insuficienta

Mecanism
n mod clasic anticorpii IgE sunt produi la

expunerea iniial la un alergen la persoane puternic susceptibile i se fixeaz de receptorii cu afinitate nalt de pe mastocite i unele celule a sngelui precum bazofilele, n timp ce limfocitele i eozinofilele leag anticorpii prin receptorii cu afinitate sczut. Faza iniial de sensibilizare decurge neutru din punct de vedere clinic.

Mecanism
n momentul n care titrul acestor anticorpi specifici

a atins o anumit limit, un nou contact cu alergenul va declana o serie de reacii biochimice cu eliberarea de productori chimici:histamina, proteaze neutre( tripataze, chimaze) i porteoglicani(heparina). Ele vor aciona pe capilare provocnd vasodilataie sau pe muchiul neted bronic producnd bronhospasm.

Mecanism
Histamina va duce la producerea oxidului de azot.

Mai trziu, mastocitele elibereaz numeroase

chemochine si citokine care vor iniia la rndul lor activarea unor celulor inflamatoare adiionale.

Problema cheie n anafilaxie este c o cantitate

extrem de mica de alergen este suficient pentru a provoca reacia celulelor.


Organele int implicate sunt

Pielea 2. Sistemul respirator 3. Sistemul cardiovascular 4. Tractul gastrointestinal.


1.

Epidemiologie
Anafilaxia este un caz clinic rar relaionat cu

morbiditatea i mortalitatea preoperatorie indus de anestezie.


n Frana circa 3% din cazurile de deces din cauza

anesteziei sunt provocate de ocul anafilactic.


n Marea Britanie 10%.

Diagnosticul primar al anafilaxiei este esenial pentru c aceast stare n foarte scurt timp poate prezenta riscul decesului. Prima linie de simptome pentru stabilirea diagnosticului va determina aciunea de mai apoi a medicului.

Simptomele
Manifestarile isi pot face aparitia pana la o ora dupa

contactul cu factorul alergen. Pacientul prezinta o stare generala de rau fizic ce poate fi detaliata prin: Eruptii cutanate violente insotite de mancarimi ale pielii; 2. Senzatia de mancarime la nivelul cavitatii bucale, buzelor si gatului; 3. Frisoane; 4. Tulburari ale pulsului si ale tensiunii arteriale
1.

Simptomele
4. Umflarea fetei; 5.Tulburari digestive (varsaturi, diaree, crampe); 6.Dificultati respiratorii si de deglutitie (inghitire), pana la stopul respirator ce duce la deces daca nu se intervine de urgenta; 7.In unele cazuri este afectata si circulatia sangelui, pielea devenind in aceste cazuri palida si rece; Uneori anafilaxia este insotita de o stare generala de oboseala.

n timpul mecanismului alergic o cantitate crescut

de histamin va fi depistat n plasm.


n cazul reaciilor de gradul I sau II nivelul

histaminei va scdea timp de 30 min.


n reaciile mai severe de gradul III i IV cantitatea

acesteia poate fi ridicat pn la 2 ore

Prevenirea
naintea practicii medicale se va efectua o anamnez

complet, amnunit n legtur cu eventualele tulburari alergice anterioare. n situaia de existen a unor sensibilizri imunologice se vor practica investigaiile imunologice: 1. nepare 2. Scarificare 3. Teste intradermice 4. Teste epicutanate 5. Tstul nazal 6. Testul oftalmic 7. Identificarea anticorpilor circulani,etc.

Prevenirea
Testele intraderemale sunt standartele de aur care

pot detecta reaciile mediate de IgE prin expunerea mastocitelor la alergentul suspect la pacienii susceptibili. Testele au drept scop determinarea agentului periculos i evitarea acestuia, prevenirea mecanismului fiziopatologic i aprecierea unui medicament sigur pentru interveniile viitoare.

Prevenirea
Dup injectarea anestezicului dup 15-20 de min se

apreciaz reacia de rspuns. nainte de aplicarea medicamentului reactivitatea cutanat trebuie verificat cu un control negativ(salin), i unul pozitiv( histamin) Iniial se efectueaz testul de nepare i ulterior cel intradermal. Se injecteaz 0,02-0,02 ml

Progosticul Evolutiv
Depinde de gradul de severitate a Socului Anafilactic, varsta

persoanei, bolile asociate, rapiditatea si calitatea asistenei medicale In formele acute si supraacute prognosticul intotdeauna este nefast. Cu cat mai tarziu se instaleaza simptomele reactiei anafilactice cu atat mai putin severa este reactia. Complicatia cu infarct miocardic acut altereaza prognoza revenirii totale. Frecvent se intalnesc reactii alergice grave la Penicilina cu o frecventa de 0,5 pana la 16%, dintre care 0,01 - 0,3% o constituie socul sever (un deces la 7-8 milioane de injectii cu Penicilina). In formele severe, de gravitate medie si usoare prognosticul este favorabil la initierea imediata a terapiei de urgenta adecvate si poate fi nefavorabil cand aceasta a intarziat cu 30 min.

Cauzele de anafilaxie

Medicamente Produse biologice umane Intepaturi de insecte Alimente Latex Stimuli fizici Idiopatica Colorani Coloizi Hipotonice opioide

Cazurile de anafilaxie din cauza anestezicelor locale a

sczut considerabil si din cauz utilizrii tot mai rare a anestezicelor pe baz de esteri. Majoritatea reaciilor apreau din cauza producerii acidului para-amino benzoic Componetele anestezicelor pe baz de amide precum parabeni sau metabisulfide tot pot cauza anafilaxia sau alte reacii adeverse. E necesar cunoaterea limitelor de concentraie a acestora.

Tratament
Primul pas in salvarea celui care a intrat in soc anafilactic

este anuntarea serviciilor de urgenta. Pana la ajungerea acestora, victima trebuie sa fie eliberata de orice o constrange: gulerul de la camasa, cureaua, pantalonii etc. Este important ca cel afectat sa fie mentinut in pozitie verticala pe cat posibil, pentru a facilita respiratia intrerupta sau chiar blocata de inflamatia mucoaselor cailor respiratorii. In cazul in care apar stari de voma, victima trebuie asezata orizontal si intoarsa spre lateral. Daca pacientul este intins pe spate, se poate ineca

Tratament
Dac persoana este contient se administreaz

sublingual o tablet de izoprenalin(pentru ameliorarea hemodinamicii) Se administreaz imediat injecie subcutanat de 0,2-0,5 ml adrenalin. Ea va determina creterea TA, bronhodilataie, va mpiedica formarea edemului. Instalarea unor perfuzii cu hemisuccinat de hidrocortizon 100-300mg. Mai pot fi injectate perfuzii de clorur de calciu sau eferdin. In cazul in care simptomele indica deficiente circulatorii, persoana trebuie asezata pe spate, cu picioarele ridicate. In conditiile in care apare stopul respirator, sunt indicate manevrele de resuscitare cardio-pulmonara.

Tratament

In cazul in care caile respiratorii sunt blocate de

inflamarea mucoaselor, este recomandata intubatia traheala. O astfel de manevra medicala se poate realiza numai de cadre medicale specializate.

Tratament
Schimbrile n permeabiltatea vascular n timpul

anafilaxiei timp de 10 min poate duce la transferul a 50% din lichidul intravascular n spaiul intrestiial.
Este esenial administrarea ct mai precoce a

cristaloidelor sau coloizilor pentru a compensa schimbarile majore de lichid.

Tratament
Bronhospasmul i colapsul cardiovascular va fi tratat

cu inocularea de epinefrin pentru a corecta n primul rnd dereglrile de homeostaz vascular, n timp ce salbutamolul sau albutamolul vor lupta cu bronhoconstricia.

Concluzii
ocul anafilactic preoperativ este sever i evoluia

clinic poate fi letal chiar i pentru pacientul snatos iniial. Diagnosticarea preoperativ a anafilaxiei poate fi efectuat prin managementul optim al activitii medicului. Cunoaterea principalelor msuri de prevenire ct i a celor de reacie n cazul ocului sunt eseniale n prevenirea decesului pacientului.