ARTA / Secolul Regelui Soare

CLASICISMUL FRANCEZ ARTA PLASTICA, MUZICA, TEATRU

ARTA PLASTICA
• ARHITECTURA & ARTA GRADINILOR
• PICTURA si GRAVURA • SCULPTURA • MODA (ARTA COSTUMULUI)

BAROC vs. CLASICISM
• BARROCO / lb. portugheza / 1563: perlele orientale de forma nereg., caracteristice pt. bijuteriile europene / sf. sec. XVI – sec. XVII → p.ext. = unic, bizar, capricios (despre ob., idei, expresii) • BAROCUL = fenom. cult. / sf. sec. XVI – aprox. 1760 (aproape 2 secole, Europa devine baroca si, prin intermediul ei, o mare parte din lume) → sarbatoare, teatru, dorinta de a provoca emotie, vointa de a convinge prin seductia simturilor = trasaturile specifice ultimului mare stil european de dinaintea Revolutiei Franceze (1789), dinaintea epocii moderne • doar Franta sta deoparte de aceasta unanimitate artistica a natiunilor → in sec. XVII, in plina perioada de afirmare a monarhiei in toate domeniile vietii, Franta se angajeaza pe o cale artistica paralela: cautarea rigorii, a armoniei majestuoase, a liniei drepte vs. exuberantei liniilor curbe ale barocului = CLASICISM = curent specific francez, avand ca obiectiv exprimarea maretiei puterii regale • surse de inspiratie pt. artistii clasici: Antichitatea & marii maestri ai sec.XVI • liniei curbe specifice barocului – i se opune o viziune monumentala, bazata pe linii drepte, oriz. & vert., pe ech., claritate si rationalitate = arta oficiala, plasata sub semnul Coroanei – se apropie de universul grandilocvent al barocului, dar face apel nu atat la emotie, cat la ratiune, pt. a obtine aceeasi glorificare a unui simbol

prelungita cu o biserica impozanta -sarcofag Napoleon Bonaparte . plan patrat.ARHITECTURA Domul Invalizilor / Paris -arh. Liberal Bruant / 1671 -constructie gigantica.

de o rigurozitate austera = modelul viitoarelor constructii neoclasice . succesiv. D’Orbay si Le Vau -colonada magnifica intre 2 corpuri de cladire in relief.fatada / colonada Luvrului / Paris -1666 – Ludovic XIV il aduce special in Franta pe marele sculptor & arh. italian Bernini. dar ii refuza 2 proiecte. inainte de a-i prefera pe Claude Parrault.

VERSAILLES .

Louis Le Vau reface fatada si mareste palatul. 2 aripi lungi. a infrumuseta castelul: arh. Andre Le Notre deseneaza gradinile. si. caruia ii servesc si ca sprijin . arh. iar pictorul-decorator Charles Le Brun coordoneaza programele de pictura & decoratiuni interioare • 1668 – dupa primele victorii militare. mai retrase fata de fatada. Ludovic XIV transforma Versailles in resedinta • Le Vau este inlocuit de D’Orbay. care impune ansamblului arhitectonic o regularitate mai clasica → fatada dinspe gradina devine rectilinie prin inloc.VERSAILLES • initial: pavilion de vanatoare al lui Ludovic XIII (in mijlocul padurii) • 1661 – Ludovic XIV preia puterea si angajeaza o echipa vestita pt. Salonul Razboiului & Salonul Pacii se deschid la cele 2 extremitati. simetrice (“de Nord” & “de Sud”) reproduc aranjarea corpului central. coordonata de arh. terasei centrale cu Galeria Oglinzilor. care acopera vechiul castel pe 3 laturi • 1678 – Ludovic XIV isi instaleaza guvernul la Versailles → noua campanie de lucrari. Jules Hardouin-Mansart.

Galeria Oglinzilor / VERSAILLES .

Salonul Pacii (sus) & Aripa de Nord (jos) Salonul Razboiului (sus) & Aripa de Sud (jos) .

in favoarea unui stil clasic. desenand 2 randuri de bolti “in plin cintru”. Versailles are 2 fatade: spre curte si spre gradina/parc – spre curte: policromia caramizii. pietrei si ardeziei (stilul pitoresc al epocii lui Ludovic XIII) = fatada “vesela” – spre parc: fatada maiestuoasa. simetrie. cu ritm uniform (orizontalitate. si anima partea de sus a balustradei cu cateva trofee (sculpturi decorative reprezentand arme suspendate pe o coloana) si de urne pentru torte (sculpturi decorative infatisand vase din care ies flacari) . rigurozitate). curbele si efectele baroce. in intregime din piatra (clasic) • arh.stil / VERSAILLES • ca orice palat francez. dar “imblanzeste” severitatea ansamblului. Mansart renunta la proeminentele.

.

aur. echilibru si armonie. vegetatie si jocuri de apa = punere in scena aproape teatrala. claritate. bronz • caracteristicile acestei “arte regale”: opulenta + coeziunea celui mai mic detaliu cu ansamblul • “arta de la Versailles” – bazata pe masura.stil / VERSAILLES (cont. armonie si ordine – devine model al CLASICISMULUI FRANCEZ • dorinta de a supune natura spiritului.) • decoratiunile interioare reflecta grandoarea regala a epocii • jocul oglinzilor multiplica stralucirea si bogatia materialelor: marmura. ratiunii se reflecta cel mai bine in stilul gradinilor de la Versailles: vaste compozitii in perspectiva. in acord perfect cu stilul arhitectonic .

Camera Regelui .

Camera Reginei .

Opera Regala .

Andre le Notre) .gradini / Versailles (arh.

.

.

.

.

.

de o parte si de alta a camerei regelui: – la Est. ornamentatie • palatul este structurat in 2 zone . situata in centrul fatadei de 600m lungime. distractii & vanatoare • axa Est-Vest traverseaza camera regelui. rasarind in fiecare dimineata… . pe latura opusa: parcul se intinde in mijlocul unei paduri imense. in directia Parisului: un oras grupeaza locuintele curtenilor si functionarilor adminstrativi – la Vest. pictura. sculpturi. unde totul concura la gloria monarhului: arhitectura. orientata Nord-Sud • viata regelui este comparata cu traseul strabatul de Soare. teren pt.simbolistica / VERSAILLES • Versailles = expresia unei gandiri politice = spectaculoasa “punere in scena”. gradini.

m. asociindu-l pe zeul Apollo cu Regele-Soare . impresionanta apoteoza a puterii regale din toate timpurile . c.) . a reprez.toate elem.decoratiunile arhitecturale. cat si sculpturile parcului reiau aceasta simbolistica. se focalizeaza pt.simbolistica / VERSAILLES (cont.

Ludovic XIV asistand la un balet acvatic / Versailles. 1674 .

fiica sa + stareta manastirii Port-Royal / tabloul “Ex-Voto” sau “Portretul Cardinalului de Richelieu”) • Charles Le Brun (1619 – 1690): “Intrarea cancelarului Seguier” . ci distribuind lumina in mod egal in tablourile sale. complet strain de maniera de ecleraj a “revolutionarului” Caravaggio.m.PICTURA • Nicolas Poussin (1594 – 1665) = primul reprezentant al clasicismului francez in pictura. bine clasicismul francez in arta portretului (ex. unde si-a petrecut cea mai mare perioada a vietii) • Philippe de Champaigne (1602 – 1674): exprima c. in maniera picturilor renascentiste → lucrari religioase sau mitologice (avand adesea ca fundal peisajul Italiei.

Nicolas Poussin – “Peisaj cu Orfeu si Euridice” / Muzeul Luvru / Paris .

Philippe de Champaigne – “Ex-Voto” (1662) / Muzeul Luvru. Paris .

Philippe de Champaigne – “Armand Jean du Plessis-Duce de Richelieu” (1637) .

cancelarul Frantei » / Muzeul Luvru.Charles Le Brun – “Pierre Séguier. Paris .

SCULPTURA Francois Girardon – Ludovic XIV (1692) / Muzeul Luvru. Paris Antoine Coysevox – Ludovic XIV / Muzeul Carnavalet .

il inloc. XVI – nasterea operei (Jacopo Peri – “Dafne” / 1597 = pierduta. Lully (Paris) . Claudio Monteverdi – “Orfeu” / 1607) • noi instrum.. Vivaldi (concert). cantecului in timpul slujbei religioase → oratoriu / Italia. • alti reprez. sec. / concert: vioara & clavecin • primii reprezentanti: Corelli (sonate). cantata / tarile germ. Bach (cantate etc. XVII – apare concertul public de curte .MUZICA • muzica clasica isi are originea in Renasterea italiana • Reforma & Contrareforma acorda un loc tot mai imp. ai Clasicismului: Schutz (Dresda). pe cel de camera sau de biserica • Claudio Monteverdi = primul care fol. privilegiat = orga • sf. vocile umane alaturi de instrum. Purcell (Londra). motet / Franta • instrum.) • sf. sec.

Giovanni Battista Lulli / Florenta • angajat initial ca dansator.) • alaturi de Moliere = creator al comediei-balet (“Bolnavul inchipuit”) • c. “Burghezul gentilom” etc. “Amorul doctor”.m. comediile lui Moliere (“Casatorie cu de-a sila”. Quinault) • libertin (bi-sexual) + moarte stupida .JEAN-BAPTISTE LULLY (1632 – 1687) • n. devine compozitor la curtea lui Ludovic XIV • numeroase balete / 1650 – 1660 (in care si danseaza. alaturi de rege) • muzica pt. mare maestru al artei lirice in Franta (+ libretistul sau.

reprezentat la Versailles / 1674 (gravura de Jean le Pautre.Baletul “Alcesta” de Lully. XVII) . sec.

Boston) .Opera “Armide” de Lully reprezentata la Palais-Royal / 1671 (pictura de Gabriel de Saint-Aubin. sec. XVIII / Muzeul de Arte Frumoase.

costume de balet / curtea lui Ludovic XIV. XVII . sec.

tanarul Ludovic XIV. 1653 . in rolul Regelui Soare / “Baletul Noptii” de Lully.

“Psyche”. Quinault. Corneille. muzica Lully (Boston Early Music Festival. tragedie-balet de Moliere.2007) .

. • SCENA & SALA.TEATRUL • TEATRE. COMPANII DE TEATRU. – – – – – – Hotel de Bourgogne Theatre du Marais trupa lui Moliere Comedia Franceza Italienii teatrul de balci • ACTORI. CONDITIA ACTORULUI. • PUBLICURI.

ca “medic sarlatan”.teatru in aer liber / Franta sec. XVII (in fata: Gilles le Niais. incercand sa-si vanda potiunile + fundal de panza pictata. conducatorul companiei. falsa perspectiva a unui pod) .

mici negustori & functionari) constr. sec. nici de repertorii noi → nesfarsite “hartuieli” / Paris intre tabara medievala si cea innoitoare → ambele = epuizate / sf. in locul cladirii vechilor duci de Bourgogne / Paris = “Hotel de Bourgogne” • 1548 – o hotarare a Parlamentului interzice companiei reprezentarea pieselor religioase. nuclee actoricesti. o sala de t. cu cea de “actor profesionist” • dar aceste companii nu dispun nici de sedii permanente. bacani. teatrale pe cont propriu → dispare mentalitatea de “confrerie”. medieval “Les Confreres de la Passion” (amatori: tapiteri. XVI .TEATRE • 1543 – membrii companiei de t. fiind inloc. oferindu-le in schimb “monopolul reprezentarilor dramatice la Paris”. pe care se lupta sa il pastreze… • confreriile isi pierd insa actualitatea → din ele se desprind mici formatii. dispuse sa intreprinda turnee in tara si sa porneasca activ.

HOTEL DE BOURGOGNE
• cu toata lipsa lui de utilare & confort scenic, teatrul de la Hotel de Bourgogne a cont. sa funct., prin inchirierea salii noilor trupe locale sau straine (din Anglia, Spania, Italia, Olanda) → 1599 – sala este inchiriata de trupa lui Valleran Le Conte, nu atat de bun actor, cat organizator, purtand titlul de “comedien ordinaire” → “Les Comediens du Roy • 1613 – Valleran Le Conte dispare fara urma → conducerea companiei este preluata de Pierre le Messier (celebru ca actor sub numele de Bellerose) • 1628 – teatrul de la Hotel de Bourgogne devine permanent, fiind considerat prima scena a Parisului → trupa se bucura de protectia lui Ludovic XIII si poarta denumirea de “Troupe Royale” (functioneaza pana in anul 1680) • trupa regala joaca in special piese profane de Alexandre Hardy si Jean Rotrou (tragedii in versuri), dar si comedii & farse → m. tarziu: Corneille & Racine • trupa a fost o buna pepiniera de actori: tragedienii Bellerose si Montfleury, dar si “farseurul” Bruscambille, a carui mostenire a fost preluata de un trio celebru – Turlupin (Bellevile in tragedie), Gros-Guillaume si Gaultier-Garguille

interiorul teatrului / Hotel de Bourgogne - stg. turnul Jean sans Peur (ultim vestigiu / Str. Etienne Marcel) - dr.

comedie / Hotel de Bourgogne (gravura de Abraham Bosse, 1634) • in extremitati – tipuri conventionale de francez (stg.) & spaniol (dr.) • in centru, de la stg. la dr. – Turlupin, Gaultier-Garguille, Gros-Guillaume si sotia lui

Hotel de Bourgogne • 1636 .actorul Floridor se alatura trupei • repertoriu: farse (Jodelet).trupa. condusa de actorul Mondory. a se uni cu trupa lui Moliere → actorii migreaza: .premiera “Cidul” de Corneille • 1640 .fie spre Hotel de Bourgogne. membrii Confreriei Pasiunii acorda dreptul trupei de a-si instala cortul la Hotel d’Argent • 1634 . tragedii (Corneille) • 1673 – teatrul se desfiinteaza.THEATRE DU MARAIS • 1629 . . jocuri cu mingea / cartierul Le Marais → Teatrul du Marais = concurent serios pt.infiintarea trupei de actori / Paris • in schimbul unei redevente substantiale. pt. isi muta sediul intr-o sala pt.fie spre noua “troupe du Roi” .

a intemeia Opera. dupa desfiintarea acestuia . costume etc. in prezenta regelui si a reginei-mame (in program: tragedia “Nicomede” de Corneille si farsa proprie “Docteur amoureux” ) → bunavointa regala: – titlul de “Troupe de Monsieur” (denumirea oficiala a fratelui regelui) – permisiunea de a juca in sala palatului Petit Bourbon (impartind-o cu trupa de italieni si cu baletul curtii) – subventie de 7. iar inventarul teatrului (decoruri. “Sc. Ionesco – “Improvizatie la Alma”) • 1673 – moare Moliere → sala de la Palais-Royal este inchisa si apoi atribuita lui Lully pt. nevestelor” → manifestare deschisa a conflictului cu teatrul de la Hotel de Bourgogne → scurte piese satirice jucate de ambele trupe – 1664 – “Improvizatia de la Versailles” (vezi si E.) este transferat din ordin regal teatrului intemeiat de actorii de la du Marais.Trupa lui MOLIERE • 1658 – Moliere primeste autorizatia de a juca in fata curtii regale / Luvru.000 lire • • 1660 – sala de la Petit Bourbon e daramata → trupa lui Moliere devine “Troupe Royale” si primeste dreptul de a juca la Palais-Royal (tot alternativ cu italienii) 1661 – 1673 = 12 ani de glorie ai trupei & teatrului lui Moliere – 1662 – reprez.

Petit Bourbon / 1581 Petit Bourbon / 1614 .

Teatrul construit de cardinalul Richelieu in palatul sau / 1641 (viitorul Palais-Royal) .

“Bolnavul inchipuit” prezentat in fata curtii lui Ludovic XIV / parcul de la Versailles. 1674 .

“Avarul” (pictura de William Powell Frith) .

“Scoala nevestelor” (gravura / 1719) .

.

Moliere / Sganarelle “Pretioasele ridicole” .

.

costume / sec. XIX .

fotoliul din “Bolnavul inchipuit”. ultimul rol al lui Moliere / 1673 Stanislavski in “Bolnavul inchipuit” / Teatrul de Arta din Moscova. 1913 .

“Moliere si personajele comediilor sale” (aprox. 50 din 300) (pictura de Edmond Geffroy. societar al Comediei Franceze / 1857) .

Paris (2009) . 38.actualul Theatre du Palais-Royal / Str. Montpensier Nr.

Scarron etc. de societari (li se garantau statutul social si unele imunitati) – repertoriu: Corneille. Racine. pe de o parte. – diferite sedii pana in prezent (ultimul inaugurat in 1799) • pt. 1680 – prin ordinul lui Ludovic XIV. trupa lui Moliere fuzioneaza cu cea de la Hotel de Bourgogne (27 actori selectati de rege personal) = actul de nastere al viitoarei Comedii Franceze. dar si invidia & concurenta companiilor rivale.COMEDIA FRANCEZA • 21 oct. lim. scena nationala a Frantei – subventie: 12.000 lire anual – nr. Moliere. aceste privilegii. dar si Rotrou. actorii aveau de infruntat capriciile regale. pe de alta parte: – Theatre de la Foire (teatrul de balci) – Les Comediens Italiens (trupa de actori italieni) → prin opozitie cu acestia s-a raspandit termenul de “Comedia Franceza” .

.

XVIII . sec.Comedia Franceza / sf.

Comedia Franceza / 2010 .

fr. alternand folosirea salilor cu actorii lui Moliere – subventie de 15. iar actorii expulzati → vor reveni in 1716. pe a caror canava se improvizeaza cu verva (Fiorelli aduce traditia personajului Scaramuccio. tipice.Les Comediens Italiens • 1645 – la initiativa Mariei de Medicis. devenita apoi deviza comediei “Castigat ridendo mores” (“Razand. ist. varianta a Capitanului din CDA) • 1683 – italienii primesc autorizatie de a juca si in franceza → se intetesc conflictul & rivalitatea cu trupa Comediei Franceze → lanseaza celebra formula. al t. trupa este transferata in 1660 la Palais-Royal. cu personaje & act. despre care se spunea ca face aluzii indecente la Doamna de Maintenon → trupa este interzisa in 1697.) . in Franta este adusa trupa de actori italieni condusa de napolitanul Tiberio Fiorelli. apartinand poetului Jean de Santeuil • scandalul este declansat de piesa “La fausse prude” (“Falsa virtuoasa”). trupa juca in italiana piese urmand linia CDA. si in alt mom. celebrul Scaramouche – instl. initial la Petit Bourbon. indreapta moravurile”).000 lire si titlul de “Comediens Italiens Ordinaires du Roi” • initial. sub conducerea lui Riccoboni (in alte cond.

“Les Comediens Italiens” (pictura de Watteau / sec. XVIII) .

“Plecarea comedienilor italieni in 1697” (gravura dupa o pictura de Watteau) .

Saint-Germain & vara / balciul Saint-Laurent initial: acrobati. scena) • conflict deschis cu actorii Comediei Franceze. replici crude. XVIII • VEZI texte esentiale: Brook – “T.) • succesul trupelor de balci creste odata cu “intaririle” venite din partea it. inghititori de sabii & flacari. schematica. balcoane. scamatori. scene de dans. devalizari. parade. instructori de t. intrari & iesiri zgomotoase etc. amenajare sala – parter. loji. acrobatice. descinderi politienesti. Meyerhold – “Baraca targului” . brut” / “Spatiul gol”. → apoi: papusi & marionete → pana la incercari literare (act. echilibristi. procedee scenice. actori + stabilitate: personal. interdictii → ingeniozitate & complicitate cu publicul (Ex. tumbe.THEATRE DE LA FOIRE • • • • “institutia” teatrului de balci data inca din Evul Mediu spectacole / aer liber. rostirea monologurilor) → conflictul se prel. pana in sec. (stil de joc. pe estrade improvizate primavara / balciul din cart. corturi. care ii considerau pe “forains” simpli saltimbanci → procese. misc. salturi periculoase. dresori de animale etc. baraci.. repertorii.

XVIII .targurile Saint-Germain & Saint-Laurent / sec.

sobru. moare ca urmare a unei hemoragii. disciplinat MONTFLEURY (Zacharie Jacob): actor si dramaturg / Hotel de Bourgogne. interiorizat. puternic.ACTORI BELLEROSE (Pierre Le Messier): conducatorul trupei Hotel de Bourgogne. sustinerea burtii sale imense i-a spart un vas de sange…) Montfleury . dar s-a consacrat in piese de Corneille (“Le Menteur”. dar “delicat & armonios”. stil de joc profund. a inceput cu farse. contemporanii il socoteau “prea afectat”. protestand impotriva jocului vulgar MONDORY (Guillaume de Gilberts): conducatorul trupei du Marais. “primul mare tragedian francez”. pe care l-a denuntat regelui Ludovic XIV pt. rival cu Moliere. incest. “Cinna”). jucand Oreste in “Andromaca” (se pare ca o curea metalica pe care o folosea pt. inteligent.

cu cel al lui Moliere: juca Ladislau / “Venceslas”.) FLORIDOR (Josias de Soulas): a debutat la Theatre du Marais. dar i se face rau si cade in nesimtire (a mai trait 2 luni. / tragedii & comedii (Pyrrhus / “Andromaca”. dar s-a consacrat la Hotel de Bourgogne. miscari naturale. tb. tinuta demna. fizic extraordinar. concentrat.ACTORI (cont. 2000 ani ca sa se nasca un Baron. manierat si elegant → f. “Neron / “Britannicus”. strident si infatuat. sa rosteasca versul “atat de aproape de cosciugul in care ma vad coborand”. asem. roluri in tragedie & comedie. iubit de public & Ludovic XIV… BARON (Michel Boyron): actor si dramaturg / trupa lui Moliere. Titus / “Berenice”. dictie clara. stil de joc limpede. iata cum tb. in roluri princ. ordonat. tb. pe genunchi de regina. fara sa-si recapete luciditatea…) Baron . multe lucruri decat regulile” + “daca natura da un Cezar o data la 100 ani. crescut un comedian…” → are un sf. voce sonora si flexibila. dar uneori afectat. declara ca “pasiunea cunoaste m.

despre care se spune ca au murit in aceeasi saptamana: intai Gros-Guillaume. al pretiozitatii & vulgaritatii → productii sub forma de prologuri-parodii despre saracie. hirsut. cu barba & mustata. manie. “bon comedien” → “turlupinade” (jocuri de cuvinte. multe discursuri. dar adept al “cruditatilor” lui Rabelais.“FARSORI” / Hotel de Bourgogne BRUSCAMBILLE (DESLAURIERS / comedie): tributar italienilor. purtand palarie cu boruri largi. cuprinzand m. apoi ceilalti doi – unul de frica. natarai etc. altul de inima rea… . pantaloni cu dungi. arestat pt. flecareli si prologuri poznase” (puternica nota licentioasa) TURLUPIN (BELLEVILLE / tragedie): roluri de valeti & intriganti (dupa modelul Brighella / CDA. pelerina. echivocuri facile) → face parte dintr-un trio celebru. sabie de lemn). prostanaci. → publica “Fantezii de Bruscambille. alaturi de GrosGuillaume si Gaultier-Garguille. paradoxuri. ca satirizase un magistrat.

cu un abdomen urias. urat. o mai buna mimica a gurii & sprancenelor. a putea sa creeze buna dispozitie”… . care izbucnea in ras la simpla lui aparitie. ca sa arate ca un butoi. pe care il tinea strans intre 2 centuri.) GROS-GUILLAUME (initial LA FLEUR): “un betiv gras”. diform. → critica vremii era insa ceva mai aspra: “era prea rudimentar pt. pt. dar isi dadea cu faina pe fata. dar si ascultandu-l cum declama pe un ton serios proverbe grotesti.“FARSORI” (cont. nu purta masca. facand deliciul publicului.

maneci rosii. cu picioare lungi si ciolanoase.“FARSORI” (cont.) GAULTIER-GARGUILLE (sau FLECHELLES): a debutat la Theatre du Marais. obositi sau invatati pedanti in farse. devenind si ginerele lui Tabarin. dar si tragedii. scurta. pantofi escarpin negri. → roluri de batrani. tunica neagra . in care isi ascundea corpul diform sub haine lungi. → fizic ingrat: cap imens asezat pe un corp slabanog. prof. → purta masca si acelasi costum comic: toca neagra. dar a fost adus la Hotel de Bourgogne.

sabie de lemn →temele si motivele lui comice au fost preluate in mare p. vanzatori de licori miraculoase – acompaniati pe scena mobila (estrada de lemn) de 2 muzicanti si 1 valet prezentand “marfa” (décor: cateva tapiserii ca fundal). ca vestiti sarlatani comici.) TABARIN (Antoine Girard): initial stabilit in Piata Dauphine.“FARSORI” (cont. farsele mai “complicate”. → pt. trupa se intregea cu o actrita si cateva paiate →costum: tunica in dungi verzi si galbene. de Moliere (Ex.“Vicleniile lui Scapin”) . Philippe Girard). manta de matase (“tabar”). alaturi de MONDOR (fratele sau.

Paris. sec.Tabarin & Mondor / Piata Dauphine. XVII (inainte de a intra in trupa de la Hotel de Bourgogne) .

” • c. vrajitorilor. oneste case din Bordeaux”… • titlul de “comedieni ai regelui” era m. sa nu constituie un motiv de invinovatire sau de prejudiciere a reputatiei lor in viata publica. bune sau m.CONDITIA ACTORILOR • Ludovic XIV / 16 apr. m. magicienilor.m.m. ca semn al onorabilitatii. mult onorific… . rele. denigratorilor si a altor pacatosi asemanatori”… • “La Discipline des protestants de France”: “Nu va fi permis fidelilor sa asiste la comedii si alte jocuri jucate in public sau in particular. 1641: “Vrem ca profesiunea lor *a actorilor+. camatarilor.” • “Le Rituel de diocese de Paris”: prevede excluderea din comunitate “a actorilor. Turlupin insista sa treaca drept “honette homme”. sotia lui Valleran Le Conte era primita “in c. care este o distractie nevinovata pentru oamenii de diferite ocupatii. unii tineau sa poarte particula nobiliara (“de”). multi actori proveneau din burghezie. avand in vedere ca din toate timpurile acest lucru a fost interzis crestinilor ca aducand coruptia bunelor moravuri.

spect.SCENA & SALA • Charles Sorel d. si se cobora la sf. tehnice – scenele nu permit schimbari rapide de décor. de loc de joc (poate un criteriu de aparare furibunda a unit. Parterul este f. fara personalit. nu vin aici decat pt. de pauza. scenei – cortina se ridica la inc. pt. de loc = cond. a fi vazute in salile intunecate (candelabre cu lumanari) . pe care ii infrunta uneori *…+ In timpul celor m. de batai. Hotel de Bourgogne / 1624: “Galeriile unde luam loc pt. incomod din cauza inghesuielii – vagabonzii se afla amestecati printre oamenii onorabili. a tipa.) = neutre. linistite mom. stilistica (specifica Clasicismului) e det. atm. ca nu au ce face si nu ii intereseaza ce spun actorii. pt. a fluiera. colorate & bogat ornam. decorative (nec. intrucat nu au platit nimic la intrare. – costume f. urmariri.” • scenele / Hotel de Bourgogne & Palais-Royal = mici → montari de tip italian → décor = mici panouri pictate in trompe d’oeil (falsa perspectiva) ↔ simplit.. neestetica) – IDEM: nu permiteau desfas. ei nu inceteaza de a vorbi. bastonade povestite de actorul plasat in mijl. si fixarea locului & timpului act. de cond. a-i vedea pe ai nostri “comediens ordinaires” imi displac deoarece nu-i putem vedea decat dintr-o p. folosindu-se la piese dif.. (nu intre acte) – elem.

XVII (decorul nu m. ocupa galeriile & lojile • la bufet se vand limonada. fara sa plateasca bilet (uneori pajii provocau dezordine. & regularitatea clasice / sec.mare p. a spect. muschetarii si pajii regelui intrau la t.. “Vicleniile lui Scapin”) ↔ de la abundenta baroca a decorului se ajunge la simplit.la parter . pt.m. s-au “ridicat” impotriva ac.). in f. galerii. la parter. – elem. sufoca textul) • c.1640 – pretul unui bilet = 9 “sous” → 15 sous / 1660 . restabilirea linistii) .z. se asocia cu descrierea orala a locului ce nu putea fi reprez. care fundamentasera noua norma clasica. de nat. nedatat.10 sous / 1609 → 19 sous / 1632 → ½ ludovic / 1660 → 110 sous / 1663 (“Critica Scolii nevestelor”) – pt. a marca elem. prin schimbarea decorului + se adauga zgomote specifice locului (produse de actori in culise) – decorul se simplif. scenei (de aceea nici nu se lasa cortina in timpul spect. pricomigdale… • preturile biletelor erau fixate prin ordonanta politieneasca: . tb. scena sau loji • nobilitatile. sa se intervina pt. panza) – fie si la vedere. din care unii (doar barbati) stau chiar pe scena (si asa mica).• teoreticienii de pana la Boileau. nou al sit. nelocaliz. piesei (Ex. separati prin 2 balustrade de actorii aflati in mijl. a spectatorilor stau in picioare. cerand schimbari de décor (buc. décor neutru. o alta p. scenografic p. palatul / tragedie / Racine si camera / comedie / Moliere sau strada / farsa – Ex. biscuiti.

publicul isi rasplatea adesea actorii tinandu-le partea in lupta cu autoritatile (administratie.. dreptunghiulara. biserica…) . servitori ai aristocratilor. XVII – 2 spect. de Bourgogne & rosu cu negru / trupa lui Moliere). ora 14 (afise rosii / H. / sapt. paji.000 loc. c. fisc.substantiala a publicului = populatia de mijl. recurgeau la violenta pt. dar incep pe la 16 – 17 • aristocratii nu frecventau Hotel de Bourgogne (scaderea prestigiului social & abaterea de la eticheta vremii) → veneau doar nobili tineri & libertini. a Parisului (sau oraselor de prov. sec. a patrunde in sala • comunicare spontana intre actori & public → prologuri comice rostite de insusi protagonistul trupei • pe langa aplauze. / 1689 (luminata de 24 candelabre) • inc.) + publicul “de parter”: militari. ucenici de notari. sfidand & atragand atentia. cu 1.m.200 loc. dintre care multi nu plateau biletul de intrare → la nevoie. tarziu – 3 • spect. punand pe acelasi plan t. cu taverna in care esuau apoi pana dimineata • p.• sala / Palais-Royal = mare. anuntate pt. → m. cea din Strada Fosse-Saint-Germaine (viitoarea Comedie Franceza) avea 2.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful