Diagrame de control pentru

produse caracterizate prin
atribute
Diagrame de control cu atribute
 Atribut – insusire, semn distinctiv al unui obiect.

 Calitatea unor produse nu pote fi masurata; este apreciata prin
atributele obiectelor.

 Aprecierea se face prin comparare cu etaloane sau cu probe
reprezentative.

 Rezultatul aprecierii este acceptarea sau respingerea produsului.

 Atributele produselor se evalueaza usor si costul inspectiei este
mai redus.

 Aprecierea prin atribute un este sensibila la detectarea
schimbarilor mici ale calitatii produselor, la determinarea tendintelor.
Control atributelor produselor impune din partea controlorului:
concentrare, atenţie şi experienţa.

Controlul este subiectiv deoarece:

• depinde de calificarea si moralitatea controlorului,

• de performanţele echipamentului de control, de fiabilitatea
şi de întreţinerea lui,

• de metodele, de procedurile şi de modul lor de utilizare.

Diagrame de control cu atribute
 Comportamentul statistic al datelor de atribute este
diferit de cel al datelor de variabile masurate

 Diagramele de control pentru date de atribute se
bazeaza pe distributii statistice diferite de cele
pentru variabile masurate.

Diagramele de control monitorizeaza:

• numarul produselor defecte dintr-un esantion,
• numarul defectelor dintr-un esantion.

Diagrame de control cu atribute
Dacă eşantioanele au mărime constantă sau variabilă,
diagramele se subdivid in :

 Diagrama numărului de produse defecte np din
eşantioane cu mărime constantă.

 Diagrama proporţiei de produse defecte p din
eşantioane cu mărime diferită.

 Diagrama numărului de defecte c pentru eşantioane
cu mărime constantă.

 Diagrama defectelor pe produs u din eşantioane cu
mărime diferită

Diagrame de control cu atribute
Diagrama numărului de produse defecte
np din eşantioane de mărime constantă
Dintr-un proces rezulta rulmenţi din care 10% sunt cu defecte;
exprimata in fractie proporţia defectelor este 0,1.

Dacă se ia un rulment dintr-un eşantion:

• probabilitatea ca el sa fie defect este p = 0,1.

• probabilitatea ca el sa un fie defect este q = 1 – p = 0,9

• suma celor doua probabilitati este:

p + q = 0,1 + 0,9 = 1


Diagrama numărului de produse defecte np
Legea multiplicării probabilitatilor

Probabilitatea ca două sau mai multe evenimente să fie
consecutive este egală cu produsul probabilităţilor individuale
ale evenimentelor.

Daca se iau doi rulmenţi:

• probabilitatea ca amândoi sa fie defecti este:

p · p = 0,1 · 0,1 = 0,01 = p
2

• probabilitatea ca amândoi sa nu fie defecti este:

q · q = 0,9 · 0,9 = 0,81 = q
2
• probabilitatea ca doi rulmenţi sa fie defecţi este: 0,01 (p
2
)
• probabilitatea ca doi rulmenţi sa nu fie defecţi este: 0,81 (q
2
)
Total 0,82 = 1

Rezultă că s-au neglijat şi alte posibilităţi, de ex: un rulment defect si
unul fără defecte:

• probabilitatea ca un rulment sa fie defect şi unul nu este:

p · q = 0,1 · 0,9 = 0,09 = pq

Sunt posibile doua cazuri: primul defect al doilea si al doilea fara
defecte si invers primul fara defecte si al doilea cu defecte
Diagrama numărului de produse defecte np
În concluzie:

• probabilitatea ca un rulment sa fie defect şi unul nu este: 0,18 (2pq)
• probabilitatea ca doi rulmenţi sa fie defecţi este: 0,01 (p
2
)
• probabilitatea ca doi rulmenţi sa nu fie defecţi este: 0,81 (q
2
)
Total 1,00

Se obţine expresia binomială: p
2
+ 2pq + q
2
= (p + q)
2
= 1

Forma generală este: (p + q)
n
= 1

• n – este mărimea eşantionului.
• p – este proporţia de produse cu defecte din populatie
• q - este proporţia de produse fără defecte din populatie.
Diagrama numărului de produse defecte np
Dacă eşantionul are n = 4 produse rezultă că (p + q)
4
= 1

După dezvoltarea binomului se obţine*:
4 produse
defecte
3 produse
defecte
2 produse
defecte 1 produs
defect
0 produse
defecte
*Termenii binomului reprezinta probabilitatea ca n produse sa fie defecte
intr-un esantion
Diagrama numărului de produse defecte np
Distributia binomiala
Exemple:

1. O moneda este aruncata de 10 ori. De cate ori cade cu fata in sus?

2. Intr-o maternitate care este numarul probabil de fete la 25 de
nasteri?

3. Dintr-un proces rezulta produse cu 1% defecte. Cate produse
defecte pot fi intr-un esantion de 25 de bucati?

4. Un test cu raspunsuri multiple contine 10 intrebari cu 4 raspunsuri
posibile. Daca studentul raspunde la intamplare care va fi numarul
de raspunsuri corecte?

5. 35 % din pacienti raspund la un tratament medicamentos. Ce numar
de pacienti dintr-un lot de 100 se vor insanatosi?
Observatii:

Fiecare exemplu este apreciat in termenii de succes –
esec; se numeste judecata Bernoulli.

Se presupune ca:

- rezultatele experimentelor sunt independente; nu
sunt influentate de cel care le executa;

- probabilitatea succeselor fiecarei judecati este
constanta.

Distributia binomiala
Variabila intamplatoare X egala cu numarul de judecati
“succes” este o variabila binomiala intamplatoare cu
parametrii 0 < p < 1 si n = 1, 2, …, n

Valoarea medie pentru X este: µ = np

Dispersia variabilei X este: o
2
= np(1 – p)



Distributia binomiala
Probabilitatea, P(x) ca x produse defecte să fie într-un eşantion de
mărime n când proporţia de defecte a populatiei p este:
( )
( )
( )
( )
1
n x
x
n!
P x p p
n x ! x!
÷
= ÷
÷
Probabilitatea de a găsi 2 produse defecte într-un eşantion cu 5
produse provenite dintr-un proces care produce 10 % produse defecte, p
= 0,1, se calculează astfel:

Pentru n = 5, x = 2, p = 0,1 rezulta:
( )
( )
2 2
5
2 0 1 0 9 0 0729
5 2 2
!
P , , ,
! !
= · =
÷
Rezultă că 7 din 100 de eşantioane de cate 5 rulmenţi vor avea 2 produse
defecte. Media rulmenţilor cu defecte dintr-un eşantion de 5 este 0,5.
Distributia binomiala
Proportia de produse defecte ale unui proces se determina
astfel:

• se ia un numar de esantioane, de ex: 50,

• se inregistreaza numarul de produse defecte din fiecare
esantion intr-un tabel;

• numarul mediu de defecte pe esantion se calculeaza :

– din histograma numarului de defecte;
– din raportul dintre numarul total de defecte impartit la numarul
de esantioane; se noteaza cu np
Diagrama numărului de produse defecte np
p este:
( )
1 np p o = ÷
n p
p
n
=
Deviatia standard o :
( )
3 1 LSP np np p = + ÷
( )
2 1 LSA np np p = + ÷
Linia centrala, LC :
LC n p =
Limita superioara de pericol:
Limita superioara de atentie:

Distributia binomiala
Diagrama numărului de produse defecte np
Exemplu: Exercitiul 1:
Trasati diagrama np pentru datele din anexa.
Comentati rezultatul?

Diagrama numărului de produse defecte np
Diagrama de control pentru fractia de
produse defecte p
• Fractia de produse defecte este raportul dintre
numarul de produse defecte al unei populatii si
numarul total de produse al populatiei.

• Diagramele de control pentru fractia de
produse defecte se bazeaza pe distributia
binomiala.

Fractia de produse defecte este:



este variabila aleatoare cu media si varianta egale cu:

x
ˆ
p
m
=
p
ˆ
2
1 p( p )
p
n
µ o
÷
= =
x este numarul de produse defecte din esantionul cu n elemente
Diagrama de control pentru fractia de
produse defecte p

Daca valoarea standard pentru p este data, atunci limitele de
control ale fractiei de produse cu defecte sunt:


1
3
1
3
LC p
p( p )
LSP p
n
p( p )
LIP p
n
=
÷
= +
÷
= ÷
Diagrama de control pentru fractia de
produse defecte p
Daca valoarea standard pentru p nu este data, atunci
limitele de control ale fractiei de produse defecte sunt:





unde:
(1 )
3
(1 )
3
LC p
p p
LSP p
n
p p
LIP p
n
=
÷
= +
÷
= ÷
1 1
m m
i i
i i
ˆ
D p
p
mn n
= =
= =
¿ ¿
Diagrama de control pentru fractia de
produse defecte p
Constructia diagramei:

1. Se calculeaza dimensiunea medie a esantionului.
2. Se calculeaza cu regula 3σ limitele de variatie.
3. Esantioanele care nu se incadreaza in aceste limite
se elimina.
4. Esantioanele eliminate formeaza un tabel care se
trateaza separat.
5. Se calculeaza LC si limitele diagramei cu valorile
medii ale esantioanelor acceptate.
6. Pentru esantioanele eliminate se calculeaza
limitele pentru fiecare caz in parte.

Diagrama de control pentru fractia de
produse defecte p
Diagrama de control pentru fractia de
produse defecte p

Exemplul Exercitiul 2:
Trasati diagrama p pentru datele din anexa.
Diagrama de control pentru fractia de
produse defecte p


Reguli de alegere ale numarului de produse din esantion, n:

– Daca p < 0,01 se alege n sufucient de mare pentru a
gasi cel putin un produs cu defecte intr-un esantion.

– Daca p > 0,1 procesul are probleme care trebuiesc
remediate pentru a obtine produse de calitate.

Diagrama de control pentru fractia de
produse defecte p
Exemplu: p = .01, n = 8

LSP = .01 + 3 SQRT[(.01)(.99)/8] =0.1155

Pentru un esantion cu un produs defect: p
est
= 1/8 =0.1250;

Rezulta un produs in afara limitelor de control.

Daca p > 0 pot fi produse cu defecte si este irational sa se
declare produsul cu defecte in afara limitelor de control si
sa fie respins.

Diagrama de control pentru fractia de
produse defecte p
– Se alege marimea esantionului astfel ca probabilitatea
ca cel putin un produs defect sa fie intr-un esantion.

– Se presupune ca p = 0.01 si probabilitatea ca cel putin
un produs cu defecte sa fie in esantion este mai mica ca
0.95
P(x>1) = .95 p = .01

Utilizand aproximatia Poisson a distributiei binomiale:

λ = np > 3 → n > 3/.01 > 300
Diagrama de control pentru fractia de
produse defecte p
Marimea esantionului se determina astfel ca variatia
calitatii, o sa poata fi detectata cu o probabilitate data
(50% sansa de detectare).

Daca o este marimea variatiei procesului , atunci n
satisface relatia:


Rezulta:


(1 ) p p
n
o ì
÷
=
2
(1 ) n p p
ì
o
| |
= ÷
|
\ .
Diagrama de control pentru fractia de
produse defecte p
Exemplu Fie p = .01, o = .05 - .01 = .04 si λ = 3

Variatia este de la .01 la .05; s-au utilizat limitele de control
3o pentru diagrama de control

n = [3/.04]
2
(.01)(.99) = 56


Pentru determinarea variatiilor cu probabilitatea de
50%
Diagrama de control pentru fractia de
produse defecte p
Limitele de control inferioare

Marimea esantionului n se alege astfel ca
limitele de control inferioare sa nu fie zero:



si
(1 )
0
p p
LIP p
n
ì
÷
= ÷ >
2
(1 ) p
n
p
ì
÷
>
Diagrama de control pentru fractia de
produse defecte p
Exemplu Daca p = 0.05 si se utilizeaza
limitele 3o


n > [0.95/0.05](3)
2
= 171


Pentru n > 171 limitele de control inferioare ale
diagramei vor fi pozitive.

Diagrama de control pentru fractia de
produse defecte p
Interpretarea punctelor pe diagrama de control
din afara zonei limitelor inferioare:

– Indica o inrautatire a calitatii produselor.

– Pot fi rezultatul erorilor de inspectare ale
procesului sau a testelor de calibrare a
echipamentului de inspectie.

Diagrama de control pentru fractia de
produse defecte p
Exemplu Intr-o fabrica se produc zilnic intre 476 – 580 de pachete
de biscuiti. S-a constatat ca pachetele de biscuiti au cel putin 19
tipuri de defecte: de etichetare, de cantarire, de lipsa de aroma,
de contaminare, de culoare. Managerul fabricii considera ca 2,5%
din pachete sunt defecte pe baza plangerilor clientilor. Dupa
monitorizarea procesului a ajuns la concluzia ca 4% din produse
sunt cu defecte.

S-a angajat un consultant de calitate care:
• sa determine daca plangerile sunt justificate,
• sa determine daca procesul este sub control
• sa propuna imbunatatiri ale calitatii produselor.

S-a propus un control exhaustiv de 30 de zile si s-au notat defectele
produselor. Rezultatele sunt prezentate in anexa exercitiul 5.
Diagrama de control pentru fractia de
produse defecte p
Diagramele de control pentru defecte c
• In multe cazuri, produsele contin defecte, dar
ele nu sunt clasificate ca produse defecte.

• Este important sa construiesti diagrame de
control ale numarului total al defectelor sau
al numarului mediu de defecte pentru o arie
de oportunitati data.

• Inspectia va fi aceeasi pentru fiecare unitate.
Distributia Poisson

• Numarul de defecte pentru o arie data se modeleaza
cu distributia Poisson.
• Fie c parametrul distributiei Poisson, media si varianta
distributiei Poisson sunt egale cu c.
• Probabilitatea de a intalni x defecte la o singura
inspectie a unei unitati, cand numarul mediu de defecte
este constant, c, este:
( )
!
c x
e c
p x
x
÷
=
Diagramele de control pentru defecte c

• c standardizata data:




• c standardizata necunoscuta:

3
3
LSP c c
LC c
LIP c c
= +
=
= ÷
3
3
LSP c c
LC c
LIP c c
= +
=
= ÷
Diagramele de control pentru defecte c
Exemplu exercitiul 3:
Numarul de bule de aer pe m
2
de folie de
etilena este dat in tabelul din anexa.
Trasati diagrama c si comentati rezultatul.
Diagramele de control pentru defecte c
• c este totalul defectelor dintr-un esantion cu n
produse inspectate; numarul mediu de defecte pe
produs inspectat u = c/n.

• limitele de control pentru numarul mediu de defecte
este:

3
3
u
LSP u
n
LC u
u
LIP u
n
= +
=
= ÷
Diagramele de control pentru defecte u
Procedura pentru esantioane cu marime
variabila
Limite de control cu latime variabila

• Se determina limitele de control pentru fiecare
esantion.
• Limitele de control sunt:

3
i
u
u
n
±
Limitele de control determinate pe baza esantionului
de marime medie

• Limitele de control calculate pentru esantionul de
marime medie reprezinta un set de limite de control
aproximative.
• Marimea medie a esantionului este:

• Limitele de control sunt:

1
m
i
i
n
n
m
=
=
¿
3
u
u
n
±
Procedura pentru esantioane cu
marime variabila
Sistemul cu puncte
Daca intr-un produs apar defecte minore:

• se propune un sistem de clasificare al
defectelor in functie de gravitatea lor

• se propun criterii pentru acceptarea
produselor defecte.

Clasificarea defectelor

1. Defecte din clasa A – foarte grave,
2. Defecte din clasa B – grave,
3. Defecte din clasa C – moderate,
4. Defecte din clasa D – minore.

Sistemul cu puncte
• Fie c
iA,
c
iB,
c
iC
, si c
iD
numarul de unitati din
fiecare clasa.

• Fiecarei clase i se atribuie o pondere; in
practica se utilizeaza:

Clasa A - 100, Clasa B - 50, Clasa C – 10, Clasa D - 1

d
i
= 100c
iA
+ 50c
iB
+ 10c
iC
+ c
iD

d
i
– numarul de puncte ale unei unitati inspectate.
Sistemul cu puncte
Numarul de puncte pe unitate:

n = numarul de unitati inspectate

i
d
u
n
=
1
n
i
i
d d
=
=
¿
Sistemul cu puncte
Diagrama de control



unde:


si
ˆ 3
ˆ 3
u
u
LSP u
LC u
LIP u
o
o
= +
=
= ÷
100 50 10
A B C D
u u u u u = + + +
( ) ( ) ( )
1/ 2
2 2 2
100 50 10
ˆ
A B C D
u
u u u u
n
o
(
+ + +
=
(
(
¸ ¸
Sistemul cu puncte
Exemplu Exercitiul 5: Aplicati sistemul pe
puncte datelor exercitiului 5.
Sistemul cu puncte
Alegerea diagramelor de control cu
variabile continue sau de atribute
Fiecare tip are avantaje si dezavantaje.

• Variabilele de atribute se colecteza usor, iar pentru un
produs se pot inventaria mai multe atribute.

• Variabile de date ofera mai multe informatii specifice despre
proces, iar media si varianta se obtin direct.

• Diagramele de control pentru variabilele ofera informatii
care pot impiedica aparitia defectelor.

• Diagramele de control pentru atribute nu ofera informatii
daca procesul s-a schimbat; se vor produce in continuare
produse cu defecte.
Diagrame de variabile vs de atribute
Diagramele de variabile necesita esantioane
mai mici decat cele corepunzatoare
diagramelor de atribute.

Ghid pentru introducerea diagramelor de
control
1. Se determina care caracteristica a procesului se
controleaza.

2. Se determina unde se implementeaza diagrama in
proces.

3. Se alege tipul de diagrama adecvat procesului.

4. Se propun masuri pentru imbunatatirea procesului ca
urmare a analizei diagramei de control statistic.

5. Se alege sistemul de colectare al datelor si software-le
adecvat prelucrarii datelor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful