Variatiile produse de alternanta zi-noapte se numesc variatii diurne(sau circadiene).umiditate etc.) determina schimbari in fizionomia si activitatea vietuitoarelor. deci si a plantelor.  Modificarile factorilor abiotici(lumina.temperatura. . iar cele produse de alternanta anotimpurilor se munesc variatii sezoniere.

. Astfel ziua.  Alternanta zi-noapte influenteaza plantele in mod deosebit. plantele verzi transforma prin fotosinteza energia solara in energie chimica. in timp ce noaptea activitatea fotosintetica a plantelor inceteaza sau este foarte slaba.

.

In tara noastra.         Fizionomia plantelor se schimba vizibil foarte mult. Anotimpurile produc modificari cantitative si calitative ale factorilor ecologici din biotop. mai ales datorita ritmului sezonier. .1 III).15 VIII) serotinal (15 VIII.1 XI) hiemal (1 XI.1 V) vernal (1 V.15 IX) autumnal (15 IX. din punct de vedere ecologic se succced 6 sezoane: -prevernal (1 III. care determina schimbari atat in fizionomia plantelor cat si asupra functiei acestora in ecosistem.15 VI) estival (15 VI.

.

Se mareste durata zilei si creste temperatura aerului si umiditatea solului. aceste plante intra în repaus pana primavara viitoare. Dupa infrunzirea arborilor. apoi viorelele si  brebeneii.Primavara(sezonul prevernal) natura se trezeste la viata. creste si intensitatea fortosintezei. Datorita cresterii intensitatii luminii si a caldurii. . Apar mai întai plantele cu ciclu biologic scurt cum sunt: ghioceii.

Aceasta este perioada de maxima intensitate a fotosintezei ai deci de activitate a plantelor.Vara (sezonul vernal si sezonul estival) durata zilei este maxima. Acum infloresc si fructifica cele  mai numeroase plante. la unele plante. La sfârşitul verii apar primele semne de incetinire a cresterii plantelor. . iar daca vara este secetoasa. frunzele se îngalbenesc si se vestejesc. iar temperatura este foarte ridicata.

crizantemele). începe scaderea zilei si a temperaturii. Toamna (sezonul serotinal si sezonul . autumnal). Toamna sunt putine plante care infloresc (brândusa de toamna. Caderea masiva a frunzelor are loc dupa ce o serie de substante nutritive s-au acumulat în diferite tesuturi si organe ale plantelor. Fotosinteza isi reduce intensitatea si ca urmare frunzele se îngalbenesc si cad. o data cu echinoctiul de toamna.

fie fructele sau semintele. Impotriva frigului oamenii îngroapa vita de vie si cultiva diferite legume in sere si solarii. care-si pierde de obicei organele aeriene. care pot rezista sub stratul de zapada si. in general. la temperaturile scazute din timpul iernii. ramanand fie in pamant (numai radacinile si tulpinile subterane). Iarna (sezonul hiemal) temperatura scade si . dispare aproape toata vegetatia ierboasa. Pomii si majoritatea arbustilor raman golasi. cu exceptia majoritatiii coniferelor la care frunzele sunt verzi si nu cad in timpul iernii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful