You are on page 1of 23

UNIVERSITATEA DE VEST TIMIŞOARA FACULTATEA DE GEOGRAFIE SPECIALIZAREA: GEOGRAFIE DISCIPLINA

:

REFERAT

TRANSPORTURILE MARITIME DIN ROMÂNIA

STUDENT: ANUL I

MAREA NEAGRA .

Adancimea maximă a stratului oxic: 150 m. îngustă şi puţin adâncă. Adâncimea medie: 1271 m. . Volumul apelor: 537 000 km 3. aproape izolat de Marea Mediterană. Lungimea maximă: 1200 km. Marea Neagră este o mare semi-închisă. Marea Neagră se prezintă ca un bazin intercontinental.MAREA Generalităţi: NEAGRĂ Suprafata: 466 200 km 2. un strat anoxic (150-2000 m) şi productivitate biologică mare. cu salinitate scazută. cu care comunică prin strâmtoarea Bosfor. Adâncimea maximă: 2211 m (în partea central-sudică).

. Coasta nordica de la Sulina la Constanţa este mai puţin locuită. mineral. Plajele sunt formate din nisip fin. provenit din Dunăre.TĂrmul romÂnesc al MĂrii Negre Linia costieră românească poate fi divizată in 2 sectoare geografice şi geomorfologice principale: Sectorul Nordic cuprins între Musura şi Capul Midia si reprezintă ţărmul invecinat cu Delta Dunarii. Sectorul Sudic se situează între Capul Midia şi Vama Veche si se caracterizează prin faleze înalte calcaroase separate de plaje mici. în schimb coasta sudică de la Constanţa la Mangalia este foarte populată şi dezvoltată portuar. adesea protejand lacurile litorale.

Transporturile navale maritime AVANTAJE: • sunt utilizate in mod deosebit pentru transportul marfurilor grele (petrol. • au capacitati de transport deosebit de mari. • sunt putin folosite in transportul de persoane. . • exista riscul poluarii. • sunt printre cele mai ieftine. • sunt relativ ieftine. carbune. minereuri. cereale etc). DEZAVANTAJE: • sunt lente.

). care efectueaza servicii portuare . hidrobuze.etc. nave de mărfuri uscate. ş. nave frigorifice. de scafandri.). ş.d. de salvare. împingător etc. macarale şi elevatoare plutitoare. tancuri de apă şi de combustibil. . nave petroliere sau nave-tancuri.d.Clasificare generala nave NAVE CIVILE nave de pasageri (zise popular „vapoare"). nave auxiliare (. nave de transport pentru autovehicule şi pasageri . de stingerea incendiilor. nave tehnice. şalupă. nave de pescuit.m. „nave-far". remorcher. nave portuare şi de deservirea navigaţiei ( spărgătoare de gheaţă. puitoare de cabluri sau cabliere. nave de depozit. „nave hidrografice" etc. printre care .a.a.m.).) nave speciale (de cercetări ştiinţifice oceanografice sau avizouri. nave de croazieră. NAVE MILITARE Submarine Portavioane Cuirasate Crucisatoare. nave portcontainere. pilotine.

Prima traversare a Oceanului Atlantic de către o navă românească s-a realizat în anul 1915 de către cargo boturile Jiul şi Mircea . Bistriţa. Mircea.TRANSPORTURILE MARITIME DIN ROMÂNIA ISTORIC ŞI CARACTERISTICI Adevarata dezvoltare a transportului maritim în România are loc la începutul anilor 1912-1915 când a luat fiinţă Societatea Maritimă Română precum şi societatea de transporturi maritime care avea în dotare 4 cargo boturi-Jiul. Siretul .

astfel în anul 1931 a fost inaugurată gara maritima Constanţa şi au fost demarate primele actiuni de construcţie a noului dig de acostare pentru nave .Treptat pana la cel de-al doilea război mondial flota maritimă românească s-a diversificat prin realizarea unui important parc de nave pentru mărfuri şi pasageri.

cerealiere . pe parcursul ultimelor decenii a avut loc un proces de dezvoltare prin construirea în ţara noastră de nave specializate pe anumite tipuri de mărfuri: petroliere.Ulterior în timpul celui de al II-lea razboi mondial şi până prin ani 1960 flota maritimă română şi-a pierdut din importanţă. mineraliere.

iar din 1999 linia de ferry boat ConstanţaPoti-Batumi(Georgia). Sulina) de Dunăre şi Canalul Dunăre-Marea Neagră cât şi de flota maritimă proprie  Din 1998 funcţionează linia de ferry boat ConstanţaMersin(Turcia). mai funcţionează şi liniile Constanţa Odessa şi Constanţa-Istambul . Midia. În perioada postbelică transporturile maritime au fost favorizate atât de Marea Neagră şi amenajarea porturilor dobrogene (Constanţa. Mangalia.

Giurgiu. Galaţi. cuprinzând: şalandre.În perioada postbelică a început şi construcţia flotei maritime româneşti. Tulcea. dar într-o gamă foarte variată. mai întâi cu vase de tonaj mai mic şi apoi de tonaj mai mare. mineraliere (12500 şi 55000 tdw). Olteniţa. cargouri (2000. 8500 tdw). petroliere (150000 tdw).288 În ultimele două porturi s-au construit şi vasele de cel mai mare tonaj: mineralierele de 65 mii tdw şi respectiv petrolierele de 150 mii tdw. 4500. vase de pescuit oceanic etc. Constanţa şi Mangalia. remorchere. Brăila. . în şantierele navale de la Drobeta Turnu Severin.

8 mil.8 mil. tdw) şi 28 petroliere (1. tdw) iar cea fluvială de 1836 nave fără propulsie (2.3 mil. 944 de remorchere şi împingătoare şi 142 de nave pentru călători (15000 locuri). În 1997 flota maritimă a celor două companii (Navrom şi Petromin)290 dispunea de 283 nave de transport din care 59 mineraliere (2.  În ultimii ani prin vânzarea navelor flota maritimă şi-a redus considerabil capacitatea . tdw).

612.127 GRT/1.314 DWT Nave în funcție de tipuri estimat în 1999: General: 16 Cargoboturi: 110 Containere: 1 Pasageri: 1 Pasageri/cargoboturi: 1 Tancuri petroliere: 5 Transportoare de vehicule: 2 Descărcare/încărcare: 6 Tancuri specializate: 1 .154.000 GRT sau mai mult) totalizând 1.Flota maritimă Anul 1999 Total: 142 nave (1.

Sfântul Vincent și Grenadine și Tuvalu: 1 necunoscut: 4 .307 GRT/165. Insulele Marshall.548 DWT Nave în funcție de tipuri estimat în 2007: Cargoboturi: 13 Pasageri/cargoboturi: 2 Tancuri petroliere: 2 Descărcare/încărcare: 1 Pasageri: 1 Alte 50 de nave sunt înregistrate sub pavilionul altor state: Georgia: 15 Malta: 10 Panama: 8 Coreea de Nord: 6 Siria: 4 Sierra Leone 2 Cambogia.Anul 2007 Total: 19 nave (1.000 GRT sau mai mult) totalizând 146. Sfântul Kitts și Nevis.

PORTURI LA MAREA NEAGRA: Constanța (cel mai mare port și șantier naval la Marea Neagră) Mangalia Sulina Midia Năvodari .

s-a reconstruit parţial în 1908 pe baza proiectului inginerului român Anghel Saligny.Portul Constanţa. cu vestigii greceşti şi romane.3 mil. tone) . tone. Intensificarea relaţiilor comerciale a impus mărirea portului care în 1980 avea un trafic de 47.5 mil. adică 85% din traficul maritim total al României (55. cheiurile s-au finalizat abia în 1926.

000-150. După finalizarea canalului Dunăre-Marea Neagră a urmat construcţia portului Constanţa Sud-Agigea. lungimea digurilor (de 3 ori) şi adâncimea (până la 13.000 tone tdw.Din 1958 s-a prelungit digul cu 400 m (pentru mărirea spaţiului de servire a navelor) iar din 1964 a început construcţia etapizată a noului port Constanţa.5 m) pentru a permite şi accesul navelor de mare tonaj. de 80. .514. extinzându-se spre sud şi mărindu-şi incinta.

.Portul Sulina s-a dezvoltat ca un port fluvio-maritim de tranzit şi transbordare a mărfurilor de pe vasele oceanice pe cele fluviale.

importul de petrol şi extracţiile din platforma continentală a Mării Negre .Portul Midia Navodari s-a creat pentru a deservi marele combinat petrochimic de la Midia-Năvodari.

cereale.În anul 2001 s-au operat prin portul Mangalia peste 150. În incinta portului. fiecare cu sistem propriu de menţinere a temperaturii la 160 C. pasageri. Portul are acces la şosea şi cale ferată cu antestaţie 3 linii. . macarale de cheu = 4 buc cu cap. 49’ N Long : 028 gr. Danele sunt operaţionale pentru mărfuri generale. din mai 1998 s-a pus în funcţiune un terminal de stocare Bitum în 3 rezervoare de 5000 t.000 t fier vechi şi bitum.3 tf fiecare. 2. .Portul Mangalia este situat pe coasta Mării Negre în SE României în coordonatele: Lat : 43 gr. 35’ E.000 mp cu 3 magazii cu suprafaţă de 4500 mp. pescaj pe şenal la intrare/ieşire = 6. . Bitumul este importat din Italia. produse balastiere.Dane operaţionale = 400 m.Suprafaţa de depozitare a mărfurilor în port = 27. adâncime maximă la cheu = 8 m.5 m. Livrarea la intern se face prin 4 rampe de încărcare auto şi o rampă pentru cisterne CFR.de ridicare de 6.

În Mangalia este şi portul turistic. . Şantierul este dotat cu un doc plutitor de 500 tf şi o cală care poate ridica nave cu L=100m. Belgia. Cipru. cu cheuri în lungime de 155 m.Daewoo Mangalia Heavy Industries care execută reparaţii la nave şi construiesc nave noi pentru parteneri din Olanda. SUA. Pe cheu este posibilă aprovizionarea ambarcaţiunilor cu apă potabilă şi energie electrică. proprietatea Primăriei Mangalia. Şantierul este dotat cu 3 docuri uscate: -Docul 1 cu L= 300 m şi l = 48 m -Docul 2 cu L= 328 m şi l = 48 m -Docul 3 cu L =360 m şi l = 60 m unde pot intra nave cu un Dw de 150.5 m. Adâncimea la cheu este de 2. . . Germania.Şantiere navale: .Şantierul Naval Mangalia (fost militar) execută operaţiuni de reparaţii şi construcţii noi.000 t.

curiozitati.e-arty.ro .wikipedia.internet.biz/ro  www.didactic.ro  www.Bibliografie  www.net  www.