You are on page 1of 16

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti Specializare: Management in Alimentatie Publica si Agroturism

Parcul Natural Vanatori-Neamt

Student: Drosu Alexandru Grupa: 8416

Parcul Natural Vnatori Neamt se afla situat n Nordul judetului Neamt, la granita cu Suceava, n raza comunelor Cracaoani, Agapia, Vnatori Neamt, a orasului Tg. Neamt, si a statiunilor Baltatesti si Oglinzi. Din punct de vedere geografic, parcul se ntinde pe versantul estic al Muntilor Stnisoarei, subdiviziunea Muntii Neamtului (n partea estica a Carpatilor Orientali), si peste Subcarpatii Neamtului (aflati n cadrul Subcarpatilor Orientali), acoperind o parte a bazinului Ozanei si Cracaului. Suprafata parcului este de 30.818 ha, din care 26.322 ha padure.

Biodiversitatea n raza Parcului Natural Vnatori-Neamt


n raza Parcului Natural Vnatori Neamt se ntlneste o mare divesitate floristica si faunistica, ceea ce reprezinta un indicator al starii de adaptare al speciilor la ecosistemele locale, dar, ceea ce este foarte important, o premisa a continuitatii padurii. n cadrul actiunii de inventariere flora si fauna au fost amplasate 65 de piete de proba, unde au fost demarate cercetari cu privire la vegetatie si comunitati de plante,ciuperci, licheni, insecte, mamifere, pasari, pesti , amfibieni si reptile.

Pana in prezent, din studiile efectuate de-a lungul timpului s-au identificat un numar de 1047 de taxoni, ceea ce reprezinta 53% din flora judetului Neamt si aproximativ 25% din flora Romniei. In cadrul Parcului Natural Vanatori Neamt, se gasesc 3 rezervatii naturale, si anume: Padurea de Argint n care au fost inventariate cca. 150 specii, Codrii de Arama - 300 specii, iar n Rezervatia de Stejari Dumbrava, inventarul listeaza un numar de circa 210 specii. Pe de alta parte, flora Parcului Natural Vanatori-Neamt contine peste 50 de raritati floristice in Romania la care se adauga unele specii ocrotite in intreaga tara: Angelica archangelica, Taxus baccata, etc. Ciuperci Pana in prezent au fost identificate peste 580 taxoni, marea majoritate parazite pe plantele superioare. Cu toate ca exista un numar mare de ciuperci parazite, starea fitosanitara a ecosistemelor forestiere este echilibrata nefiind depistate atacuri masive care sa puna n pericol in special plantele endemice sau rare. Licheni Grupul lichenilor este relativ bine reprezentat, pana in momentul actual fiind inventariate 57 specii. Elementele corticole si tericole sunt mai bine reprezentate atat ca numar de specii cat si ca numar de indivizi. Speciile corticole (72,22%) au fost identificate pe urmatoarele specii lemnoase: Fagus sylvatica, Quercus sp., Picea abies si Abies alba. Lichenii tericoli au fost identificati direct pe sol sau pe substrat muscinal. Muschi Grupul briofitelor identificate n raza parcului numara aproximativ 147 specii, cuprinzand numeroase forme si varietati rare pentru zona Moldovei.

Albies Alba Angelica Archangelica

Taxus Baccata Fagus sylvatica

Mamifere Parcul Natural Vanatori Neamt constituie un adapost pentru o serie de specii rare sau in extinctie in alte zone: ursul brun, lupul, rasul, vidra zimbrul - in captivitate la Rezervatia de zimbri Dragos-Voda, altadata componenta a faunei salbatice. Alte mamifere care se pot ntalni in raza Parcului Natural Vanatori Neamt sunt: vulpea ,pisica salbatica ,cerbul carpatin , mistretul ,iepurele, etc. Un studiu al liliecilor realizat in vara anului 2002 n raza parcului numara 9 specii, acest studiu continuind n anii urmatori si se va axa pe zonele mai putin studiate pana acum. Grupul chiropterelor este reprezentat de un numar de 10 specii, printre care amintim prezenta Myotis bechsteinii, specie rara. Pasari Pana n prezent, in cuprinsul Parcului Natural Vanatori-Neamt au fost inventariate un numar de 102 pasari, parte din acestea sunt mentionate ca specii strict protejate prin Conventia de la Berna si Conventia de la Bonn. De remarcat n raza Parcului numarul mare de rapitoare: uliul porumbar, acvila de padure. Padurile de fag, rasinoase, tufisurile si fanetele sunt populate de: pitigoiul de bradet, corbul, ciocanitarea neagra. Exista si cateva specii de interes cinegetic: cocosul de munte ,ierunca.

Myotis bechsteinii

: Pitigoiul de bradet

Ursul Brun

Acvila de padure

Reptile si amfibieni Fauna de amfibieni si reptile din cuprinsul Parcului Natural Vnatori-Neamt, studiata pna n prezent cuprinde: salamandra, buhaiul de balta, etc. Dintre reptile mentionam: vipera de munte, sarpele de casa, soprla de cmp, gusterul,etc. De mentionat ca toate speciile de amfibieni si reptile de pe teritoriul Parcului sunt protejate, fiind incluse n anexa 3 a legii 13 din 11 martie 1993 (Conventia de la Berna). Fauna acvatica, cuprinde un numar de 7 specii, 3 familii si 2 ordine, amintind aici prezenta salmonidelor specie de interes stiintific, caracteristica ecosistemelor acvatice nepoluate. Nevertebrate Grupul lepidopterelor (fluturi) din raza parcului cuprinde aproximativ 138 specii identificate pana in prezent. Ordinul Coleoptera este reprezentat de cca. 107 In cadrul ordinului Hymenoptera, au fost identificate pana an prezent 36 specii. Ordinul Diptera este reprezentat de aproximativ 16 specii. Studiul Oribatidelor din raza Parcului Natural Vanatori Neamt a condus la identificarea a 81 specii.

Fluture, fam.lepidoptere

Vipera de munte

Pastrav Curcubeu

Gusterul

Arii protejate
PADUREA DE ARGINT Este situata pe teritoriul comunei Agapia langa sediul Ocolului Silvic Varatec, pe terasa inferioara a Topolitei, la altitudinea de 540m. Padurea de argint este un arboret de mesteacan, avand arborii cei mai batrani cu varsta de peste 100 ani dar padurea este completata si cu arbori de 20 si 50 ani. Are o suprafata de 2,4 ha, fiind o rezervatie de tip mixt, forestiera si peisagistica. Ultimul studiu efectuat n rezervatie (1999) a evidentiat un numar de 150 specii de plante. Pentru conservarea acestei rezervatii n decursul anilor s-au efectuat mai multe lucrari care au constat din: mpaduriri cu mesteacan n anii 1968 si 1996 mprejmuirea cu gard din plasa de sarma pentru protejarea ,,Padurii de argint" mpotriva pasunatului .

CODRII DE ARAMA Este alcatuita n cea mai mare parte din gorun, alaturi de acesta aici fiind inventariate alte cca. 300 specii de plante. Cei mai n varsta arbori au peste 135 ani. Rezervatia forestiera "Codrii de arama" este situata n comuna Agapia, pe dealul Filiorul, la o altitudine cuprinsa ntre 550 si 650 metri si are o suprafata de cca. 21 ha. La poalele dealului se afla paraul Filioara, cu palcuri de rachitisuri si mici mlastini cu rugina si izma; pajistea din jur este alcatuita din paius rosu si iarba vantului. REZERVATIA DE STEJAR DUMBRAVA Padurea Dumbrava, n suprafata de 56,6 ha este situata antre Valea paraului Neamt si a paraului Nemtisor, la o altitudine cuprinsa ntre 445 si 470 m. Arboretul este o rezervatie naturala, interesant prin dimensiunile si aspectul exemplarelor de stejar, prin particularitatile subarboretului, bogatia florei ierboase, infiltratiile de conifere etc. Varsta acestori arbori variaza ntre 150-200 ani. Din punct de vedere al biodiversittii s-au identificat 209 specii de plante vasculare apartinnd la 50 familii.

REZERVATIA DE ZIMBRI SI FAUNA CARPATINA DRAGOS VODA Rezervatia de zimbri si fauna carpatina Dragos Voda a fost nfiintata n anul 1968, se afla n nordul judetului Neamt, pe raza comunei Vanatori Neamt, n apropierea drumului national D.N. 15 si a Manastirii Neamtului. In anul 1970 se aduc primele exemplare de zimbri, in numar de trei, originare din Polonia, danduli-se numele de Rarau, Roxana si Raluca. Astazi, in rezervatie, pe langa zimbri se mai pot intalni: cerbi carpatini, cerbi lopatari, capriori, vulpi, bursuc, iepuri, urs, lup, specii de avifauna.

Zimbrul este cel mai greu animal european de pe uscat. Un individ tipic are o lungime de 2,9 - 3 metri i o nlime de 1,9 metri, cntrind de la 300 la 920 kg. Este mai nalt, dar mai puin masiv dect ruda sa apropiat bizonul american. De asemenea are pr mai scurt dect acesta. Zimbrii triesc n pduri, avnd foarte puini dumani naturali; exist doar cteva relatri din secolul al XIX-lea ncoace despre atacuri din partea lupilor i urilor. Zimbrii triesc 28 de ani n captivitate, dar n slbticie triesc mai puin. Pot avea pui la vrste ntre 4 i 20 de ani la femele i ntre 6 i 12 ani la masculi. Teritoriul zimbrilor poate ocupa i 200 km, iar unele turme prefer pajitile i poienile din pdure.

Concluzie:Importanta biodiversitatii

Pierderea biodiversitatii nu inseamna doar disparitia unor peisaje, animale, pasari sau plante. Biodiversitatea este esentiala pentru prosperitatea economica, securitatea, sanatatea si alte aspecte ale vietii noastre. De exemplu, biodiversitatea globala sta la baza a peste 25% dintre medicamentele pe care le folosim. Pierderea biodiversitatii impiedica deja si ameninta sa anihileze eforturile de imbunatatire a conditiilor economice, sociale si de mediu in Europa si peste tot in lume.

Gheorghe Mohan & Aurel Ardeleanu - Parcuri si rezervatii naturale din Romania 2. www.vanatoripark.ro 3. http://ro.wikipedia.org/
1.