Judeţul Suceava

Localizare

Judeţul Suceava este situat în partea de nord-est a ţării. Are o suprafaţă de 8553,5 km² (3,6% din suprafaţa ţării), fiind al doilea judeţ ca întindere din ţară, după judeţul Timiş.
Teritoriul judeţului se învecinează la nord cu Republica Ucraina, la est cu judeţul Botoşani, la sud-est cu judeţul Iaşi, la sud cu judeţele Harghita şi Neamţ, la sud-vest cu judeţul Mureş, iar la vest cu judeţele Maramureş şi Bistriţa-Năsăud.

Harta judeţului Suceava

I.07. cca.7% din populaţia judeţului. 56. Populaţia din mediul rural reprezenta la 1 iulie 2006 cca. la nivelul anului 2006. 43. Populaţia    Populaţia judeţului înregistrată la 01.3% din populaţia totală a judeţului .2006 a fost de 705. . Populaţia urbană reprezenta.730 locuitori.

Evolutia populatiei intre anii 2000 .2007 725000 720000 populatie 715000 710000 705000 700000 695000 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Evolutia populatiei ani .

Populatia inregistrata la recensaminte 800000 700000 600000 500000 400000 300000 200000 100000 0 1930 1948 1956 1966 1977 1992 2002 populatia inregistrata .

din care 3648 in mediul urban si 4755 in mediul rural. Rata natalitatii .1 ‰. Rata generală de fertilitate ce reprezinta nascutii. .1.9‰.8 ‰. Componentele dinamicii populaţiei la nivelul anului 2006    Natalitatea: numarul total de nascuti-vii era de 8403. Grupului de varsta 25-29 de ani ii corespunde o rata a fertilitatii de 98.11.vii la 1000 de femei este de 47.

.

.

Rata fertilitatii pe grupe de varsta nascuti vii la 1000 femei 120 100 80 60 40 20 0 15-19 20-24 25-29 30-34 34-39 40-44 45-49 grupe de varsta rata fertilitatii .

de 2. de 1. .0‰.3‰ si valori sub medie.  Indicele demografic al nupţialităţii era de 7. cu un total de 4942 de căsătorii din care 2507 in mediul urban si 2435 in mediul rural.7‰ cu valori mai mari in mediul urban. Indicele divorţialităţii era de 1.3‰ in mediul rural.

.

5‰.6‰ si valori mai mari de 12.1‰.  Mortalitatea: 7440 decese. ceea ce reprezinta un numar total de 135 de decese.8. cu valori mai scazute in mediul urban. reprezentand o rata de 10. Mortalitatea infantila: cu o rata de 16. .0‰ in mediul rural.

.

.

.

. Bilantul natural: era de 1. in mediul urban avand valori mult mai ridicate de 3.  Durata medie de viata calculata la nivelul anilor 2004-2006 era de 73.4 ‰.3‰.33 ani si cu valori distincte in functie de sexe: 70.1‰.79 ani pentru femei. iar in mediul rural avand valori negative –0.02 ani pentru barbati si 76.

.

Orasele cu cea mai mare pondere a populatiei sunt Suceava. 56. Campulung Moldovenesc. Repartiţia geografică a populaţiei    Densitatea populaţiei este de aproximativ 84 loc. Vatra Dornei.7% din populatia totala a judetului se concentreaza in mediul rural./km2. .Falticeni. Radauti. Gura Humorului.2.

02% alte minoritati – 0.38% polonezi – 0.3.05%.38% germani – 0.3% rromi – 1.26% maghiari – 0.05% evrei – 0. . Structura populaţiei  Structura etnică: romani – 96.3% ucraineni – 1.21% rusi-lipoveni – 0.

09% .58% crestini de rit vechi .0.24 crestini dupa evanghelie .0.3 % romano-catolici -1.5% greco-catolici .0.3% penticostali .42% mozaica .02% reformata .6.02% alta religie .88.64% baptisti .0.56% fara religie si atei .0.0.25% adventisti . Structura confesională: ortodocsi .0.0.1.

2% 63% 18.Structura pe grupe de varste Populatia pe grupe de varsta in 2007 18.8% 0-14 ani 15.59 ani 60 de ani si peste .

este supraunitară (1.5). Structura pe vârste a populaţiei pe medii de rezidenţă confirmă faptul că procesul de îmbătrânire demografică este mai accentuat în mediul rural. însemnând că populaţia care va intra pe piaţa muncii este mai numeroasă decât cea cu vârstă de pensionare (pentru fiecare două persoane care vor părăsi piaţa muncii vor intra în schimb 3 persoane).   .7 ori decât cea din mediul urban. aici ponderea populaţiei vârstnice este mai mare de 1. Rata de substituire. scăderea fiind foarte pregnantă după vârsta de 65-70 ani. după care se observă o scădere a populaţiei de sex masculin. în anul 2006. Bărbaţii sunt numeric majoritari până în jurul vârstei de 48 de ani. calculată prin împărţirea populaţiei din grupa de vârstă de 15-24 ani la populaţia din grupa de vârstă de 50-59 ani.

2007 500000 populatie 400000 300000 200000 100000 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 ani tineri adulti batrani .Structura populatiei pe grupe de varsta intre anii 2000 .

891 femei.51.730 locuitori.8%. Populaţia feminină reprezenta la 1 iulie 2006 cca. pe cand in mediul rural creste la peste 100 barbati la 100 de femei. iar in mediul rural mai scazuta 49. 348.4%.6% din populaţia judeţului.In mediul urban populatia feminina este mai ridicata . .In mediul urban acesta scade la 94 barbati la 100 de femei.Structura pe sexe    Din totalul populatiei de 705. Indicele general de masculinitate este de 97 barbati la 100 de femei. 50.839 sunt barbati si 356.

2007 250000 200000 150000 100000 50000 2000 barbati .mediu urban femei .mediu urban barbati .mediu rural femei .mediu rural 0 2002 2004 2006 .Structura populatiei pe sexe in functie de mediul de provenienta intre anii 2000 .

transporturi etc. urmată de comerţ.600 femei.06%.8% în industrie.000 persoane.400 persoane.din care ponderea cea mai mare. 16. 48. Populaţia activă civilă era de 259. . învăţământ.400 bărbaţi şi 131.01.Structura economică    Populaţia ocupată (la data de 01.2006) era de 243.7 %. Rata şomajului în anul 2006 a fost de 4. în agricultură şi silvicultură. din care 141.

2007 14 12 10 % 8 6 4 2 0 2000 2001 2002 2003 ani 2004 2005 2006 rata somajului .Rata somajului intre anii 2000 .

.

.

5% Sectorul tertiar: 33. Produsul intern brut in anul 2005 – 6233.7% Sectorul secundar: 19. industria prelucratoare si comertul.8% Principalele domenii in care activeaza populatia civila ocupata sunt agricultura.8 mii lei RON.Structura profesională a populaţiei active      Sectorul primar: 46. silvicultura. .

2006 30000 Agricultură. gaze şi apă Construcţii Comerţ 15000 Hoteluri şi restaurante Transport.Numarul mediu al salariatilor pe activitati economice nationale .Energie electrică şi termică. vânătoare şi silvicultură Pescuit şi piscicultură 25000 .Industrie prelucrătoare . depozitare şi comunicaţii 10000 Intermedieri financiare Tranzacţii imobiliare şi alte servicii Administraţie publică şi apărare 5000 Învăţământ Sănătate şi asistenţă socială 0 activitati ale economiei Celelalte activităţi ale economiei naţionale 20000 numar salariati .Industrie extractivă .

Mobilitatea teritorială   Mişcarea migratorie a cunoscut o creştere semnificativă după 1989. A crescut migraţia internă. sporul migratoriu extern fiind în creştere.4. fluxul migraţiei urban-rural depăşindu-l în ultimii ani pe cel rural-urban. . de la 0.4‰ în anul 2006. Migraţia externă a influenţat negativ evoluţia populaţiei.02‰ în anul 2000 la 0.

Migratia interna determinata de schimbarea de domiciliu .2006 6000 5000 numar de 3000 migranti 2000 1000 0 urban rural 4000 plecati sositi .

Universitatea "Ştefan cel Mare"care are în componenţă patru facultăţi şi un colegiu de administraţie. rromă şi germană) optându-se pentru predarea limbii ca disciplină de învăţământ şi pentru învăţământul bilingv.000 unităţi destinate învăţământului preşcolar. rusă. Limba şi literatura maternă. În judeţul Suceava 5 minorităţi au organizat învăţământ în limba maternă (ucraineană. Polpulatia scolara totala in anul scolar 2006 – 2007 era de 145. primar. 7 pentru ruşii lipoveni. Educaţia  Reţeaua şcolară este formată din aproape 1. 2 pentru rromi şi una pentru germani.    .5. gimnazial şi liceal. In municipiul Suceava funcţionează o unitate de învăţământ superior . istoria şi tradiţiile minorităţilor se predau în 60 de şcoli: 41 pentru minoritatea ucraineană.092. poloneză. fiind studiate de 2600 elevi. 9 pentru minoritatea poloneză.

V-VIII) Învăţământul special (cl.Populatia scolara totala din invatamantul de toate gradele anul scolar 2006 .I-IV) Gimnazial (cl.I-VIII) Liceal Profesional şi de ucenici Postliceal şi de maiştri Superior .2007 40000 35000 30000 25000 20000 15000 10000 5000 0 tipul de invatamant Preşcolar Primar (cl.

412. din care 791 în sectorul public şi 68 în sectorul privat. policlinici. un număr de 859 medici. cabinete medicale urbane şi comunale în care îşi desfăşurau activitatea. Numărul de paturi în spitale era de 3. . Sănătatea  Sistemul de sănătate din judeţul Suceava dispune de o reţea de unităţi sanitare formată din: spitale. la finele anului 2006.6.

Salcea si Vicovu de Sus. Campulung-Moldovenesc. Cajvana. Milisauti. VatraDornei. Brosteni. Solca. . . cu 379 sate.II.5 municipii: .11 orase: Gura Humorului. Aşezările omeneşti  Din punct de vedere al organizarii administrativ – teritoriale judetul Suceava cuprinde : . Radauti. Falticeni.96 comune. Frasin. Liteni. Dolhasca. Siret.Suceava . .municipiu resedinta de judet.

1. . Udesti – 11 sate). Densitatea medie este de 5 asezari rurale la 100km². Densitati mai mari se inregistreaza pe valea Siretului. in bazinul inferior al Sucevei si pe Moldova. Aşezările rurale    Se disting dupa raspandirea lor in cele doua regiuni naturale : muntele si podisul. Aici sunt caracteristice comunele cu un numar ridicat de sate de dimensiuni mici (Vadu Moldovei – 12 sate.

Ca si activitate sunt specializate in cresterea bovinelor pentru lapte si carne.In zona de munte asezarile sunt in general mici si mijlocii. in domeniul forestier si exploatari miniere. cu o structura rasfirat – adunata sau de tip liniar (sate inlantuite de tipul campulungurilor). .

.Satele din zona podis sunt mai mari. cu structura adunata sau rasfirat – adunate. Ca activitate de baza predomina agricultura.

Aproximativ jumatate din populatia urbana a judetului este concentrata in orasul Suceava. Campulung Moldovenesc. Radauti. . 43.2. Aşezările urbane    Cele mai importante orase din judet sunt: Suceava. Gura Humorului. Falticeni. la nivelul anului 2006. Vatra Dornei. cca.3% din populaţia totală a judeţului . Populaţia urbană reprezenta.

Se numără printre cele mai vechi şi mai importante aşezări ale ţării. spiritual şi publicistic. este centru universitar. . ştiinţific. Concentreaza principalele unitati industriale din judet. Timp de două veacuri a fost reşedinţă principală a statului Moldova. educativ.Suceava Suceava este reşedinţa şi totodată cel mai mare oraş al judetului.

Avantul fortelor de productie si cresterea schimbului de marfuri au determinat.Fălticeni S-a constituit pe locul unor stravechi asezari rurale. . Un mare numar de persoane marcante s-au format si au creat aici. in a doua jumatate a secolului XVIII stabilirea unui targ periodic la Falticeni (activitate comerciala). In perioada regimului comunist a fost un oras puternic industrializat. Falticeniul este al treilea oras din tara ca numar de scriitori autohtoni.

.Rădăuţi Recunoscut pentru valorificarea superioara a lemnului.Imigratia fortei de munca specializate a contribuit la aparitia unei mici grupari industriale cu profil variat. Municipiul Rădăuţi dispune de neîntrecuţi meşteri ce au perpetuat semnificative tehnici populare tradiţionale. S-a conturat ca oras dupa introducerea de noi culturi si extinderea cresterii de animale mari (cai). orasul era un important centru economic in special inainte de 1989.

Câmpulung Moldovenesc Nasterea. . de bogatiile solului si subsolului. Prezinta o importanta functie turistica. Principalele activitati sunt cele legate de industria exploatarii si prelucrarii lemnului. dezvoltarea si evolutia asezarii Campulungului Moldovenesc au fost favorizate de pozitia geografica.

valorificarea resurselor de ape minerale). . Prezinta un profil industrial bine mentinut de-a lungul timpului (prelucrarea industriala a laptelui. Functie turistica.Vatra Dornei Dezvoltarea ca asezare urbana incepe odata cu valorificarea apelor minerale si a namolului de turba in paralel cu exploatarea si prelucrarea lemnului.

ce desfasurau activitati comerciale.Gura Humorului Se contureaza ca oras odata cu stabilirea in zona a germanilor. centru de coordonare a activitatii miniere din N Moldovei. Functie turistica. Important centru de exploatare si industrializare a lemnului. . ucrainenilor. evreilor. polonezilor.

III. Economia 1. Industria

Ramurile industriale reprezentative din judeţ sunt: - industria lemnului, dezvoltată în corelaţie directă cu suprafaţa fondului forestier; - industria celulozei şi hârtiei, reprezentată prin una dintre cele mai mari societăţi comerciale din ţară în acest domeniu, SC „AMBRO” S.A. Suceava;

carne). . reprezentată prin societăţi de confecţii şi tricotaje..industrie uşoară. a pielăriei şi încălţămintei. pentru că se bazează în principal pe prelucrarea produselor animaliere (lapte. . care se dezvoltă în corelaţie directă cu agricultura judeţului.industria alimentară.

.

.

polimetalice.. reprezentată prin exploatarea minereurilor neferoase (minereuri cuprifere. uranifere). mangan. reprezentată prin societăţile comerciale care produc scule şi rulmenţi.industria minieră în judeţ. . industrie aflată în declin în ultimul deceniu. .industria construcţiilor de maşini.

.

.

.

.

pe total judeţ. în anul 2006 faţă de anul 2005 a fost de 91.6%. activitatea industrială de pe teritoriul judeţului Suceava a cunoscut o oarecare descreştere faţă de anul 2005. La 31 decembrie 2006.    . serie brută. iar dinamica înfiinţărilor de societăţi comerciale noi este în creştere. În anul 2006. Indicele producţiei industriale. pe teritoriul judeţului Suceava îşi desfăşura activitatea un număr de 24634 agenţi economici. În configuraţia principalelor ramuri industriale ale judeţului. schimbări importante se produc în permanenţă.

Numarul agentilor economici inmatriculati in functie de obiectul comerţul cu amănuntul principal de activitate construcţii 10000 8000 6000 comerţ cu ridicata hoteluri şi restaurante transporturi terestre 4000 2000 0 domeniul de activitate fabricarea lemnului şi a produselor din lemn industria alimentară şi a băuturilor industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal .

Preuteşti. Fălticeni. Agricultura    Terenurile agricole ale judeţului ocupă sub 40% din suprafaţa judeţului şi sunt cultivate în cea mai mare parte cu cartofi. Pomicultura reprezintă o activitate importantă a agricultorilor din bazinele pomicole Rădăşeni. locuitorii judeţului având o bogată tradiţie în creşterea animalelor. . sfeclă de zahăr. Zootehnia este un sector important al agriculturii.9% din suprafeţele cultivate).2. Vultureşti. Dintre speciile pomicole. cereale. mărul ocupă I loc (77. ca pondere. plante tehnice.

cu un numar de 220 de structuri de primire turistica. Privelişti minunate sunt oferite şi de cheile râurilor Bistriţa Aurie. Capacitatea de cazare existenta in 2006 era de 7012 locuri. Moldova şi Suceava. pentru pescuit şi vânătoare. cu masive muntoase ce oferă minunate privelişti. cât şi pentru odihnă. Relieful din judeţul Suceava este variat şi cu locuri atractive. Aici se găsesc facilităţi pentru sporturile de vară şi de iarnă. cât şi nenumăratele monumente culturale şi istorice. est şi vest.IV. la intersecţia drumurilor dintre nord şi sud. Turismul    Numărul mare de turişti care vizitează anual judeţul Suceava este explicat prin poziţia sa geografică. .

Harta turistică a judeţului Suceava .

.

.

.

.

.

.

apmsv. 2007 . Rao.insse.Bibliografie :      http://www.suceava.ro/suceava/index.ro Judetul Suceava Atlasul Romaniei – Violette Rey.php?id=373 http://www. Ed.php?ac tion=prezentare www.infosuceava.ro/main.