You are on page 1of 28

INGRIJIREA PALEATIVA

“Ingrijirea activa, totala acordata pacientilor a caror boala nu mai raspunde la tratament curativ. Accentul se pune pe controlul durerii si al altor simptome specifice, pe asistenta psiho-emotionala, sociala si spirituala. Scopul ingrijirii paleative este asigurarea unei cat mai bune calitati a vietii pentru bolnav si familia acestuia”

( Definitie OMS, 1990)

SEMNE SI SIMPTOME PREZENTE IN STARILE AVANSATE SI TERMINALE DE BOALA

caracterul sau calitatea 4. simptome de acompaniament . iradierea 3.cel mai frecvent simptom intalnit .I. intensitatea 5. sediul (localizarea) la o zona topografica 2. frecventa si periodicitatea 7. durata 6. timpi speciali de aparitie 8. factori agravanti 9. DUREREA .in 95% cazuri poate fi controlat medicamentos ANALIZA DURERII ( 10 caracteristici) 1. factori care amelioreaza 10.

sinuzite. Extracraniene (nevralgie de trigemen. tulburari vasculare determinate de spasme de acomodare. b.in surmenaj. edem cerebral c. tabagism. staza cerebrala. modificari ale TA (HTA.meningite) C.otite. Vasculare a.abcese. Intracraniene (tumori.1. hTA) B. spondiloza cervicala) . alcoolism. cefalee vasomotorie.Cefaleea CAUZE: A.

poate avea urmatoarele origini: . Durerea toracica (D.peretele toracic .T.viscerele si tesuturile intratoracice .2.coloana vertebrala .abdomenul .T.) Etiopatogenie D.

pericardite • Mediastinale: tumori.supuratii pulmonare • Pleurale: mezoteliom. pneumonie.san. cancer bronhopulmonar.CAUZELE DURERII TORACICE • Bronhopulmonare: bronsita acuta. osoase.c. musculare. spasm difuz) • Parieto-toracice: piele si tesutul celular s. nervoase. esofagita. pneumotorax. boli ale esofagului(cancer.. infarct miocardic.coloana vertebrala • Abdominale: cancer si abces hepatic. pleurita • Cardiovasculare: angina pectorala.pleurezie. litiaza biliara .

P. retrosternal(etiologie cardiaca sau esofagiana) . antero-lateral (pneumonie.sediul durerii: apical (Ca.P.). .intensitatea: mica.modul de debut: brusc (pneumonie)sau insidios (Ca. pleurezie). inferior (origine pleurala). anterior (traheo-bronsite). • se apreciaza prin anamneza si palpare • se identifica: .T.CARACTERELE D. moderata sau intensa (junghi) .).factori care influenteaza durerea: agravata de tuse si efort sau/si calmata de repaus .

dar si in pneumopatii acute.bronho-pulmonar (durere surda. pleurezii 3. Afectiuni pulmonare nedureroase (bronsectazia. Durerea izolata adesea primul semn a unui Ca. IN AFECTIUNILE PLEURO-PULMONARE 1. D. cu semne de acompaniament .P.Ca. edemul pulmonar) .T. tenace si progresiva+tuse+hemoptizie) 2.VALOAREA SEMIOLOGICA A D.T.pneumonie (junghi+tuse+dispnee+febra) .

unele stari circulatorii functionale (ex.P. D. din pericardita acuta c.coronariene cardiopatii de alta natura. sind.Durerea precordiala (D. D.P.) D.functionala (vegetativa) apare in starile de nevroza. din bolile aortei . infarctul miocardic. . este de origine: A. in absenta oricarei cardiopatii.P. Insuficienta coronariana= dureri anginoase intalnite in angina pectorala. CARDIACA .organica (leziuni ale cordului si vaselor mari) a.P.3.anemii severe) b.

au caracter de junghi. exista si alte semne ale afectiunii pleuro-pulmonare d. muschi.in plus. b. EXTRACARDIACA a. afectiuni digestive .B.durere retro-sternala cu caracter de arsura sau durere cu iradiere in regiunea precordiala . afectiuni pleuro-pulmonare . dureaza mai mult (zile). si in afara regiunii precordiale c. sunt exacerbate de miscarile respiratorii. se extinde.influentata de miscarile respiratorii. coaste. deseori. articulatii. se exacerbeaza la apasarea regiunii dureroase. nervi. afectiuni ale structurilor peretelui toracic: tegumente. afectiunile coloanei vertebrale dorsale .

Durerea lombara necolicativa de origine renala poate fi uni-sau bilaterala. adesea de tenesme vezicale C. fiind insotita de tulburari de mictiune . DUREREA LOMBARA a.Durerea in bolile aparatului renal A. CISTALGIA (durerea de origine vezicala).Se prezinta sub forma: acuta.4.de intensitate mai redusa B. cu iradiere catre gland la B si meatul urinar la F. de intensitate variata. Colica renala (90% litiaza renala) b. insotindu-se. cronica. DUREREA PELVIPERINEALA de origine urinara are sediul in bazin si iradiaza la nivelul perineului sau de-a lungul uretrei. obisnuit fara iradiere descendenta si fara tulburari de mictiune. continua sau intermitenta. localizata in hipogastru.

BOLILE CAVITATII BUCO-FARINGIENE .durere violenta. cu sediu toracic sau retrosternal inferior . apare in suferinte ale limbii.5.senzatie durerosa retrosternala cu caracter de arsura (pirozis) . mucoasei bucale si dintilor B. BOLILE ESOFAGULUI .Durerea in bolile aparatului digestiv A.spontana sau provocata de ingestia alimentelor. de intensitate variabila.

jena durerosa epigastrica . cu o eliminare redusa de materii fecale.C. cu exacerbari postprandiale si care nu cedeaza la tratamentul medical obisnuit. insotita de necesitatea impedioasa de defecare.tenesmele se manifesta ca o durere . . de intensitate variata. DUREREA EPIGASTRICA DIN Ca. Aparitia unui zgomot hidroaeric intens anunta incetarea durerii si disparitia celorlalte modificari descrise.in sindromul de subocluzie secondar stenozelor intestinale durerea. . mucus si gaze uneori si sange (ex: Ca rectal) . dovada ca rezistenta opusa de obstacol a fost invinsa.arsura penibila. DUREREA INTESTINALA . Varsaturile cu continut alimentar sau sangvinolent nu calmeaza durerea spre deosebire de cele din ulcer D. localizata in regiunea obstructiei. se intensifica progresiv si se insoteste de bombarea zonei respective la nivelul careia se observa miscari peristaltice.intr-o faza mai avansata durere epigastrica continua.G.

E. baza hemitoracelui drept (in spate) si regiunea omoplatului drept. sau puternica de nesuportat in abcesul si Ca hepatic. de multe ori calmata prin adm de Aspirina si pozitia de anteflexie. simetrica sau nu cu sediu fix sau caracter migrator insotita sau nu de modificari obiective articulare . Sediul este in hipocondrul drept dar poate iradia in regiunea epigastrica. DUREREA DIN Ca PANCREATIC . iradierea in spate. G. F.intensitatea durerii poate fi variabila. obisnuit intensificata de miscari. are sediul in epigastru. intensitate progresiva. Intensitatea durerii poate fi redusa descrisa de bolnav ca o senzatie de apasare. de jena dureroasa care se accentueaza dupa efort si dupa alimentatie.se datoreaza distensiei capsulei sau inflamatiei seroasei peritoneale ce inveleste ficatul. HEPATALGIA .reprezinta elementul major in cancerul localizat la nivelul corpului sau cozii pancreasului. APARATUL OSTEO-ARTICULAR . exacerbata prin hiperextensie dorsala. aparitie (in special) nocturna.

INFLAMATIA • • • • Rubor (roseata) Calor (caldura) Dolor (durere) Tumor (tumefactie) .II.

nevoia exagerata de a bea lichide .reprezinta nevoia de a bea lichide.nevoia scazuta de a bea lichide .Dipsofobia . SETEA .III. INAPETENTA (anorexia) .nevoia exagerata de a bea lichide in cantitate mare chiar in absenta senzatiei de sete .pentru orice fel de aliment .Anorexia trebuie deosebita de sitofobie situatie in care apetitul este pastrat dar bolnavul nu mananca din cauza: fricii de durere pe care o induce alimentatia.Oligodipsia .Totala .repulsia fata de apa. este insotita de o senzatie de uscaciune a mucoasei bucale Modificari patologice: .numai pentru unele alimente (carnea .Potomania .Ca gastric_ .Selectiva .Polidipsia .TULBURARI DIGESTIVE 1. tipica pentru turbare 2. a dorintei de a slabi sau a unui protest .

GREATA . cu senzatia de oprire a bolului alimentar undeva de-a lungul esofagului .debutul .Clasificare: . hTA .pedominenta la alimente lichide/ solide . tumori maligne si benigne.DISFAGIA .corpi straini). hipersalivatie. resimtita in faringe sau epigastru . diverticuli. afectiuni cardiace).Caracterele: . transpiratie. . tahicardie. DZ). . bronho-pulmonar.secundara unei afectiuni esofagiene (spasm difuz esofagian.evolutia 4. Ca.3.Precede varsatura sau este de sine statatoare si poate fi definita ca o senzatie de repulsie fata de alimente sau ca o nevoie de a varsa. senzatie de gol in epigastru.Se insoteste de tulburari nervoase si vasomotorii variate: paloare. colagenoze-LED.secundara unei afectiuni de vecinatate (adenopatii.severitatea blocajului (incomplet/complet) .secundara unei afectiuni generale (neurologice-AVC. .dificultatea in inghitirea alimentelor.

in cursul a numeroaselor afectiuni .Reprezinta expulzarea brusca si fortata.evacuare intarzitata a continutului intestinului gros (peste 48h) insotita de un sindrom coprologic caracterizat prin cantitatea redusa si consistenta crescuta a materiilor facale si digestia completa .Diareea . scaderea apetitului. puroi.simptomatica . TULBURARI DE TRANZIT INTESTINAL . pierderea in greutate. cresterea secretiei intestinale in unele cazuri prezenta unor produse patologice (sange. oliguria.tulburari functionale motorii a intestinului .indiferent de cauze exista o simptomatologie comuna (febra. precedata de greata . pe gura a continutului gastro-intestinal.5.primitiva . durerea abdominala) la care se adauga cea produsa de afectiunea de baza .Constipatia . 3 mecanisme stau la baza producerii: cresterea motilitatii intestinale.Cauzele sunt multiple. Se intalneste in numeroase afectiuni digestive si extradigestive.eliminarea frecvanta de scaune neformate insotita de o digestie incompleta. mucus) . VARSATURILE . dupa punctul de plecare al excitantilor poate fi periferica si centrala 6.

mictiunea rara c.Tulburari in emisia urinii (de mictiune) .anuria d.modificari ale volumului urinar din 24 ore si schimbarea raportului nictemeral (nicturia) a.IV. completa si nedureroasa a.poliuria b. TULBURARI URINARE A.3 . o data (sau niciodata) noaptea. polakiuria b.nicturia B. controlata de vointa.Tulburari ale diurezei . mictiunea fiind spontana. retentia de urina .5ori/24 ore. mictiunea imperioasa e.oliguria c. mictiunea dureroasa d.

care se elimina si lasa cicatrice . fie printr-o patologie anume (gangrena diabetica) .rezulta un tesut modificat de culoare neagra-cenusie. LEZIUNI CUTANATE 1. ESCARA .intreruperea vascularizatiei unei portiuni de tesut fi ca urmare a comprimarii acestuia intre doua planuri dure mai mult timp (escara de decubit).V.

prin nevoia imperioasa de scarpinare. cu leziuni de grataj care se pot infecta .patologic. cu exacerbare nocturna.fiziologic . care determina nevoia de scarpinare (uneori violent). apare de obicei in crize de 10-30 min. in acelasi timp. care. gadilitura sau arsura locala. PRURITUL Intalnit in numeroase afectiuni si. poate fi localizat sau generalizat. are intensitate mare.2. . un factor de agravare al acestora (mai ales prin insomnie). se traduce printr-o senzatie de furnicatura.. greu de suportat. iar obiectiv.

3. Boli digestive: icter obstructiv. Diverse: prurit senil. 8. Boli renale: insuficienta renala cronica..CAUZELE PRURITULUI 1. boala Hodgkin. 2. Boli metabolice: DZ. parazitoze intestinale. Boli parazitare:scabie. .si medic. guta. ciroza biliara. Boli dermatologice: psoriazis. Boli alergice: alim. 5. 6. 7. acnee. 4. nevroza astenica. Boli hematologice:LLC. soc anafilactic.

ritm.R.VI.aparitia insuficientei respiratorii (I. amplitudine) Cauze .) care poate fi de natura pulmonara sau extrapulmonara. TULBURARI RESPIRATORII DISPNEEA Subiectiv .modificarea unuia sau a mai multor dintre parametrii miscarilor respiratorii (frecventa. .senzatia “lipsei de aer ”(de sufocare) Obiectiv .

d.cancer.R. procese acute si cronice care afecteaza teritorii intinse din parenchimul pulmonar (pneumonii.apare in afectiuni ce evolueaza cu reducerea suprafetei pulmonare sau limitarea miscarilor respiratorii. corp strain) b. Dispneea apare ca urmare a reducerii hematozei (tracerea sg prin teritorii neaerate) si limitarii amplitudinii miscarilor respiratorii (datorita junghiului) revarsate pleurale (pleurezii) si penumotorax Atelectazii de diverse etiologii (Ca. Dispnee restrictiva . pneumoconicoze). c. miastenia gravis) b.care apare in: a. 2. bronhopneumonii. tbc. edem glotic. tbc). In acest caz dispneea este expiratorie. procese obstructive ale cailor respiratorii ( stenoze laringiene si traheale. Dispneea se instaleaza lent. prelungita. Dispneea din I. de origine pulmonara dupa cauza si mecanismul de producere poate fi: 1. corp strain).A. bradipneica afectiuni caracterizate prin diminuarea elasticitatii pulmonare (edem pulmonar. scleroze pulmonare. P. este expiratorie si bradipneica afectiuni care determina scaderea fortei de contractie a musculaturii respiratorii (poliomielita. progresiv. suieratoare. c. Dispnee obstructiva . Acestea pot fi: a. In acest caz dispneea este de tip bradipneic cu miscari respiratorii ce au frecventa mica si amplitudine mare procese obstructive bronho-pulmonare (stenoze localizate la nivelul bronsiilor . . corp strain).

miscari respiratorii de frecventa redusa si amplitudine variabila. miocardita Afectiuni nervoase sau de alta natura cu rasunet asupra centrului respirator psihoze. respiratie putin eficace. apare in A.dispneea Cheyne-Strokes . superficiala. Afectiuni cardio-vasculare . hemoglobinopatii Caracterele dispneei. Bradipnee . 2. afectiuni vasculo-cerebrale. edem alergic al glotei) c. apare in afectiuni obstructive ale cailor respiratorii superioare (corpi straini. Fiziologic apare dupa effort.B. pneumonie. insotita de cornaj sau stridor (zgomot caracteristic determinat prin trecerea aerului prin portiunea stenozata) si de tiraj (retractie inspiratorie relativ consecutiv obstructiei incomplete a cailor respiratorii). crup difteric. clasificare: . pericardita.respiratia Biot .miscari respiratorii de fracventa mare si amplitudine mica. valoare semiologica. stenoza mitrala. b.P si bradipnee cu inspiratie prelungita. Tahipnee (polipnee) . dificila.. dificila. anemii. Se prezinta sub 2 aspecte: bradipnee cu expiratie prelungita. rapida. etc.R. boli febrile). Dispnee neregulata care se prezinta sub urmatoarele variante: . intoxicatii exogene) 3.o forma particulara de dispnee neregulata asa numita blockpnee . tumori laringiene. Afectiuni hematologice insotite de tulburari ale functiei de transport a O₂ anemii. E. Este prezenta atat in afectiunile pulmonare (pleurezie. de origine extrapulmonara apare in : 1.dispneea Küssmaul . infarct pulmonar) cat si in cele extrapulmonare (fracturi costale. Dispneea din I.valvulopatii. emotii. insotita de suierat specific (“wheezing”).B. pneumotorax.dispneea poate evolua cu: a.

in insuficienta cardiaca Legata de anumite momente ale zilei .• • • • In raport cu conditiile de producere dispneea poate surveni: La efort .dispnee vesperala .p.accentuata de decubit. al caracterelor temporale dispneea poate fi: Continua .in afectiuni ale aparatului respirator si cardiovascular In repaos .d. in cursul bolilor ce afecteaza ventilatia si circulatia pulmonara (deseori impune pozitia de ortopnee) D.v.

VII. TULBURARILE DE SOMN/PSIHICE Tulburari de somn: .Insomnie .Hipersomnie Tulburari psihice: -iluziile -halucinatiile -anxietatea -obsesia -fobia -delirul .

VIII.coma .TULBURARI DE CONSTIENTA • • • • Torpoarea (somnolenta) Obnubilarea Stupoarea Pierderea constientei .sincopa .