You are on page 1of 36

ADEZIUNEA LA ŢESUTURILE DURE DENTARE

CURS 3

1

Care sunt componentele sistemelor adezive dentare şi care este rolul fiecărui component ?

Componentele sistemelor adezive
Component Acid Denumire etapă Scop

Gravaj acid Creare microretenţii în substratul dur dentar prin demineralizare + creşterea energiei superficiale prin adsorbţia pe suprafaţa dintelui a unui strat de grupări fosfat puternic polare, provenite din acidul ortofosforic 37% Aplicare primer Aplicare adeziv Crearea premizelor pentru aplicarea adezivului hidrofob pe dentină + adeziunea fizică şi/sau chimică cu dentina demineralizată Sigilarea zonei demineralizate + finalizarea legăturii adezive între cei 2 aderenţi (substratul dur dentar şi RDC) → strat hibrid

Primer

Adeziv (bonding)

uşoară .3% clorură ferică sau 10% acid citric .spălare cu jet de apă – 10s .conţine umplutură din celuloză care creşte vâscozitatea (gel) . Gravajul acid Conţine . 10%) .acid ortofosforic 37 % (35%.pensulare continuă -30s smalţ -15s dentină .I.bună -smalţ .monomeri acizi (sisteme autogravante) Aplicare: .dentină .uscare .produce cea mai eficientă gravare acidă .

Gravajul acid .I.smalţ .1.

c) mai ales la nivelul Pm şi pe dinţi incluşi.Modele de gravaj acid smalţ Obţinerea unui model de gravaj sau a altuia nu este previzibilă clinic Tip 1 (central -a) şi 2 (periferic -b) favorabile . Tip 4 (în ferigă .zone amelare cu structură prismatică tipică.d) . Tip 3 (sărac structural .

2. smalţ FV molar I treimea medie (sus). 3 Gravare acidă 30s cu acid ortofosforic 37%.Tipuri de gravare variate: tip 1.-Zone negravate . terimea cervicală (dreapta) .

acid ortofosforic 37% Dentina înainte de gravare Reţea fibre colagen Zona demi neral izată .Gravare dentină – 15s.

Alegerea materialului şi a tehnicii • • • • tipul acidului (acid ortofosforic) concentraţia acidului (30-40%) timpul de gravaj (30 s smalţ. 15 s dentină) forma de prezentare a acidului (gel sau soluţie) .Efectele gravajului acid asupra ţesutului dur dentar depind de: 1.

evitarea desicării pentru a evita colabarea fibrelor de colagen) . aplicare de cantităţi proaspete de acid) • timpul de spălare (jet continuu 10 s) • modul de uscare ( uşor 2-3 s.Efectele gravajului acid asupra ţesutului dur dentar depind de: • modul de activare a procesului de gravaj (pensulare continuă.

dinţi incluşi.Efectele gravajului acid asupra ţesutului dur dentar 2. • • depind de: Calităţile substratului dentar conţinutul în fază anorganică al ţesutului dur dentar (smalţ 95%. dentină 70% ) compoziţia şi structura smalţului/ dentinei diferită în funcţie de localizare (smalţ: Pm. • • • • 3. dentina: sclerozată) tipul dintelui (temporar sau permanent) tipul smalţului (prismatic sau aprismatic) Prepararea cavităţilor acţiunea asupra smalţului a instrumentelor rotative (necesită bizotare) concentraţia fluorului din smalţ (dinţi proaspăt fluoruraţi) .

neacoperite de agentul adeziv. constituind o zonă de interfaţă slabă. important ca primerul să penetreze în profunzimea dentinei demineralizate. în vederea rehidratării complete (saturării) fibrilelor de colagen după uscare. 12 . – pentru a favoriza pătrunderea în profunzime a primerului se utilizează un solvent eficient în a înlocui apa din dentina demineralizată cu primer şi a crea astfel premizele favorabile aplicării agentului adeziv hidrofob. Primer Conţine: – Moleculă bifuncţională • HEMA (hidroxietilmetacrilat) • MEP-P (dimetacriloxietil fenol fosfat) • NPG-GMA (N-fenilglicin glicidil metacrilat) – solvent • acetonă • etanol – f. altfel vor rămâne fibrile de colagen denudate.II.

HEMA Grupare HIDROFOBĂ Grupare HIDROFILICĂ Grupare INTERMEDIARĂ 13 .

chimice) Asigură flexibilitatea moleculei(2) Asigură aplicarea în condiţii optime a adezivului(3) (hidrofob) care va realiza leg.acţionează ca agent adeziv dentinar. aldehidică) + grupare intermediară(2) + grupare hidrofobă(3) (metacrilică) Asigură legătura cu dentina umedă(1) (uneori doar prin adeziune fizică. dar în anumite situaţii pot apare şi leg.Rol . adezivă cu dentina 14 . carboxilică. asigurând legarea răşinii hidrofobe din bonding (adeziv) de dentina hidrofilă HEMA .grupare funcţională hidrofilă(1) (grupare polară: alcoolică. aminică.

• Primerii pentru dentină încearcă să formeze legături cu colagenul dentinar sau cu hidroxiapatita rămasă sau cu ambele • Colagenul are ca grupări reactive: hidroxil şi grupări aminice • Hidroxiapatita are ca grupare reactivă Ca • Contribuie astfel la apariţia stratului hibrid 15 .

la baza dentinei demineralizate va rămâne un strat subţire de colagen demineralizat în care nu va pătrunde răşina.Aplicare: .Modul de aplicare al primerului este decisiv în apariţia sau absenţa microleakage 16 .trebuie aplicat în mai multe straturi.este foarte important ca dentina să nu fie prea profund demineralizată .pentru ca primerul să poată acţiona la nivelul colagenului e nevoie de timp suficient şi atenţie în aplicarea lui .în caz contrar. prin pensulare continuă şi energică (20s) urmat de o uscare foarte uşoară (2s) . deoarece primerul nu a acţionat .

Adeziv BisGMA(monomer) TEGDMA (monomer diluţie) .monomeri hidrofobi HEMA .5 to 40 wt%) – rezistenţa leg adezive Rol: – pătrunde în zona dentinei demineralizate după acţiunea primerului (care o transformă în suprafaţă hidrofobă) – după polimerizare sigilează (obstruează) canaliculele dentinare – prin intermediul primerului se leagă de dentină.umplutuă anorganică (0.monomer hidrofil CQ .Conţine: – – – – III. iar a doua grupare polimerizabilă se leagă chimic de compozitul suprajacent – rezultă un strat interpenetrant între dentină şi agentul adeziv.activator al fotopolimerizarii +/. stratul hibrid • Aplicare: – 20 sec prin pensulare continuă – uscare uşoară (eliminare exces) 17 – fotopolimerizare (20 s) .

Concluzii asupra mecanismelor de adeziune la smalţ şi dentină 18 .

Adeziunea la smalţ • Aplicare acid ortofosforic 30 sec – Aspect mat demonstrează. după uscare. realizând după polimerizare. cu macrotag (intraprismatice) şi microtag (interprismatice) 19 . o bună demineralizare – SEM arată 2 tipuri favorabile de demineralizare a prismelor • Central • Periferic • Aplicare adeziv care va pătrunde în microrugozităţi. adeziune micromecanică.

Rezistenţa legăturii adezive la smalţ: .prezenţa umezelii interferează cu formarea tag – necesară bună uscare şi izolare .lungimea prelungirilor (tag) nu are importanţă semnificativă .gradul polimerizării adezivului influenţează rezistenţa adeziunii 20 .

Adeziunea la dentină • Gravare acidă 15s cu acid ortofosforic produce: – Îndepărtarea smear-layer – Dizolvarea hidroxiapatitei • Uscarea produce – Colabarea fibrilelor de colagen • Aplicarea primerului – Rehidratează fibrilele de colagen – Transformă substratul hidrofil dentinar într-unul hidrofob • Penetrarea adezivului intra (macrotag) şi intertubuli (microtag) dentinari asigură – Adeziunea micromecanică după polimerizare – Sigilarea tubulilor dentinari 21 .

Rezistenţa legăturii adezive la dentină: = zonă critică .necesar un grad redus de umezeală .uscarea excesivă a dentinei determină colabarea fibrilelor de colagen şi pierderea microretentivităţilor .lungimea prelungirilor (tag) nu are importanţă semnificativă .foarte importantă este sigilarea perfectă a tuturor tubulilor dentinari demineralizaţi 22 .

tubuli dentinari doar parţial sigilaţi de adeziv sau chiar nesigilaţi tubul dentinar perfect sigilat de adeziv 23 .

Care sunt sistemele adezive în uz şi care sunt mecanismele prin care acestea formează SH ? 24 .

Adezivi autogravanţi (self-etch adhesives) 3. Adezivi pe bază de ionomeri de sticlă modificaţi cu răşini (resin modified glass-ionomer adhesives) 25 +/.Sisteme adezive în uz actual 1.umplutură anorganică . Adezivi gravare acidă – spălare (etch and rinse adhesives) 2.

a.Clasic – 3 timpi: – Gravare acidă (spălare + uscare) – Primer (uscare uşoară) – Adeziv (uscare. Adezivi gravare acidă .spălare (etch and rinse adhesives) • Implică o etapă distinctă de gravare acidă (condiţionare).1. fotopolimerizare) • Dezavantaj: – Tehnică dificilă (technique sensitive) 26 . urmată de spălare • 1.

Simplificare – 2 timpi: – Gravare acidă (spălare + uscare) – Primer + adeziv (uscare.î să fim siguri că am obţinut saturarea fibrilelor de colagen – Amestecul primerului cu grupare hirofilă cu adezivul hidrofob. necesită defapt aplicări succesive de câteva straturi.b. a. fotopolimerizare) • Dezavantaj: – Aplicare simultană primer adeziv.• 1. duce frecvent la separare de fază – necesar agitare prealabilă a flaconului 27 .

• tehnicile gravare şi spălare implică: smear layer-ul este îndepărtat. mai gros 28 . SH cu macrotag.

în raport cu pH-ul monomerilor acizi 29 . care nu se spală şi realizează simultan gravarea (condiţionarea) + primer • Dizolvă doar parţial smear-layer (dentină) înglobându-l în SH • Realizează o demineralizare mai puţin profundă. Adezivi autogravanţi (self-etch adhesives) • Monomeri acizi prezenţi în primer.2.

determină un mecanism de adeziune şi o morfologie interfacială asemănătoare adezivilor cu gravare acidă • Mild self-etch adhesives – pH ~ 2 . Adezivi autogravanţi (self-etch adhesives) • Strong –self-etch adhesives – pH < 1.relativ ineficient pe smalţ 30 .demineralizează doar parţial. lăsând pe loc cantităţi substanţiale de cristale de hidroxiapatită (dentină). la care se leagă însă grupările carboxil sau fosfat ale adezivilor (mecanism chimic) .2.

31 .

Self-etch în 1 timp (all-in-one) • gravare+primer+adeziv (uscare uşoară şi polimerizare) • necesită întotdeauna cel puţin 3 aplicări succesive 32 . polimerizare) • 2.2.b.a. Self-etch în 2 timpi • gravarea + primer (uscare) • adeziv (uscare. Adezivi autogravanţi (self-etch adhesives) • 2.

Mult mai facilă tehnica. mai puţine etape susceptibile la greşeli (less technique-sensitive) 33 .

2. 2. produce SH demineralizat Aplicare primer şi adeziv în soluţie unică Aplicare primer autogravant Aplicare adeziv Aplicare primer autogravant şi adeziv în soluţie unică 34 2 timpi Tip 2 (g&s) Tip 3 (ag) 1 timp Tip 4 (ag) . 1. 1.Clasificare sisteme adezive după numărul de etape (timpi = steps) Timpi (steps) 3 timpi Tip 1 (g&s) Descriere 1. spălare. 3. Aplicare acid. 2. 1. produce SH demineralizat Aplicare primer Aplicare adeziv Aplicare acid. spălare.

Ce voi utiliza în practică în raport cu situaţia clinică ? 35 .

215-235. 28-3. cu gravare acidă suplimentară (15s acid ortofosforic 35%) doar pe smalţ J.118-132.• Rezultate optime la ora actuală cu: – Gravare şi spălare în 3 timpi => smalţ – Self-etch mild în 2 timpi => dentină – Dacă avem cavităţi mixte.Dent. atunci self-etch mild în 2 timpi pe dentină. 2003 36 . De Munck et. J. Operative Dentistry. 2005 B.all – A Critical review of the durability of adhesion to tooth tissue: methods and results. Van Meerbeek et.Res 84(2). All – Adhesion to enamel and dentin: current status and future challenges.