Materiale inteligente

Materialele inteligente sunt concepute ca materiale care indeplinesc functii naturale de detectie, comanda, control, etc Materialele inteligente ( smart/intelligent materials) au proprietatea de a se auto-adapta la stimuli externi. Proprietatile acestor materiale se manifesta inteligent in functie de schimbarile mediului exterior (raspund la stimului externi)

STIMUL

RASPUNS

Fig. 2 – sub actiunea stimulilor extermi, materialul inteligent se modifica intrinsec

Raspunsul materialelor active la schimbarile de mediu ( stimuli) poate consta in : modificarea lungimii materialului, modificarea vascozitatii, a conductivitatii electrice, magnetismului, sa. Forta exterioara aplicata poate fi clasificata in trei categorii: camp electric – ceramici electrostrictive si piezoelectrice si polimeri piezoelectrici camp termic – aliaje cu memoria formei;. camp magnetic – materiale magnetostrictive si materiale magnetice cu memoria formei, aliaje feromagnetice cu memoria formei .

• In functie de tipul de raspuns pe care il genereaza, materialele active (inteligente) pot fi impartite in doua categorii: • 1) Raspuns dinamic. Semnalul de intrare este transformat intotdeauna in efort, care poate fi folosit pentru a introduce miscare ( dinamica) intr-un sistem. • Aceste materiale constituie grupul cel mai des folosit pentru a construi o structura inteligenta. Sunt materiale active, integrate intr-o structura mecanica, cu scopul de a modifica dimensiunile geometrice ale structurlor. • Dispozitivele pe baza de materiale care raspund prin modificarea lungimii sunt denumite adesea actuatori (sau actuatori in stare solida). • Materialele active pot fi folosite si ca senzori, atunci cand efortul aplicat asupra materialului este transformat intrun semnal care permite estimarea nivelurilor de tensiune in sistem.

Modificarea dimensiunilor sub un stimul electric (1) sau piezoelectric (2) .

Aceste materiale sunt mai putin integrate in structuri mecanice. fiind folosite mai degraba pentru module complexe. valve. care raspund prin cresterea vascozitatii la aplicarea unui camp electric sau magnetic extern. de exemplu cuple. Exemple in acest sens sunt fluidele electro si magnetoreologice. dipozitive de fixare. • Desi materialele din aceasta categorie nu genereaza o tensiune la aplicarea unui stimul extern. ele sunt uneori denumite sisteme actuatoare. A doua categorie de materiale active contine acele materiale care raspund la stimuli prin modificarea unei proprietati cheie. de exemplu conductivitatea electrica sau vascozitatea. Aceste materiale sunt folosite in mod frecvent ca senzori. intrerupatoare. .• 2) Raspuns cu modificarea proprietatii.

Aceste proprietati sunt: • efectul piezoelectric • efectul magnetostrictiv • efectul electroplastic • efectul de memorie a formei • proprietatile electroreologice • proprietatile neliniare electrooptice • proprietatile neliniare electroacustice • proprietatile liniare elecromagnetice • proprietati pirosenzitive .• PROPRIETATI DE MATERIAL CARE DETERMINA APLICATIILE MATERIALELOR INTELIGENTE • Anumite caracteristici specifice ale materialelor fac ca acestea sa poata fi folosite in aplicatii ca materiale inteligente.

O alta clasa de compozite flexibile piezoelectrice care pot fi folopsite in aplicatii inteligente este constituita de sistemul PbTiO3 – cauciuc cloroprenic. Un asemenea tip de material a contribuit la dezvoltarea conexiunilor cu cablu coaxial. Astfel sunt utilizate ceramici piezoelectrice policrisaline ( BaTiO3. Principalele avanteje ale acestui material rezida in faptul ca poate fi fasonat sub forma unor foi foarte subtiri si poseda o rezistenta mecanica excelenta. Un alt material piezoelectric recent descoperit ( NTK Research Japonia) este un material pe baza de cauciuc numit piezoelectric. inertie chimica. Materialele inteligente piezoelectrice pot fi . Cauciucul piezoelectric combina proprietatile PZT ( senzitivitate ridicata. Acest material este format din cauciuc sintetic in care sunt dispersate particule fine de piezoceramica PZT. PbTiO3) cu diferite proportii stoichiometrice.• • Materiale inteligente piezoelectrice Printre primele aplicatii ale materialelor inteligente piezoelectrice au fost in structuri inteligente caracterizare prin sinergie elecroelastica. combinata cu o foarte mare sensibilitate la modificarile de presiune. • • • . de asemenea realizate din polimeri si anume polivinili de fluorida (PVDF). linearitate. Pentru asemenea aplicatii au fost utilizate in principal materiale ceramice. PbZrO3. simplitate) cu flexibilitatea cauciucului. CdTiO3.

cu proprietati care sa permita obtinerea unui comportament elastic inteligent. minerali sau ceramici dispersate in ulei siliconoc. Materiale inteligente electroplastice Aceste materiale sunt utile ca medii elastice inteligente mai ales daca stimulul care modifica deformarea elastica este curentul electric. Aceste materiale sunt aliaje de fier si metale. Fluide electroreologice inteligente Cercetarile curente asupra fluidelor electroreologice au ca obiectiv dezvoltarea unor sisteme purtatoare de particule. ulei mineral sau parafina clorurata. Materialele din aceasta categorie pot fi utilizate ca stimuli inteligenti. Asemenea materiale de sinteza isi pot modifica indicele de refractie si deci caracteristicile de transmidie si reflectie optica. Utilitatea acestor materiale in sisteme inteligente care functioneaza la temperatura camerei este inca in studiu. Noile fluide electroreologice contin particule de polimeri. In general aceste materiale pot induce un efort de aproximativ 2000ppm. compatibilitate la dispersia particulelor. in prezenta unui stimul electric.pamanturi rare cum ar fi teribiu.• • Materile inteligente magnetostrictive Structurile inteligente moderne contin materiale cu un grad ridicat de magnetostrictiune. prezentand urmatoarele avantaje: cresterea domeniului de operare la 200C. proprietati izolatoare bune. dyprosiu (Dy) si niobiu (Nb). care poate fi controlat extern. Materiale inteligente electrooptice Fosfatul dihidrogenat de potasiu este un exemplu de material care prezinta proproetati electrooptice. • • • • • • .

titanatul de bariu poate fi un foarte bun material inteligent datorita avantajelor pe care le prezinta: rezistenta mecanica ridicata. fiind cele mai populare aliaje cu memoria formei. Dintre materialele magnetice neliniare . ceramicilePZT. Aceste materiale inteligente pot fi utilizate fie ca materiale elastice fie ca materiale cu memoria formei. rezistenta la incalzire si uniditate. aliaje cu memoria formei compozite hibride cu memoria formei polimeri cu memoria formei Aliajele nichel-Titan de compozitie adecvata prezinta caracteristici unice de memorie. usurinta in procesare. respectiv de refacere a formei. Materiale inteligente electromagnetice Sunt cunoscute numeroase materiale care poseda proprietati feroelectrice. Cu alte cuvinte. Materiale inteligente cu memoria formei In aceasta clasa intra 3 categorii de materiale si anume. PZT cu dopanti donori sunt candidati viabili pentru aplicatii inteligente. Materialele din aceasta categorie pot fi folosite in interactiuni metal-structura. adica la temperatura de tranzitie vitroasa exista o larga modificare reversibila a modului elastic. Cauciucul piezoelectric. • • . platina – cobalt sau feritele ar putea fi utilizate in aplicatii inteligente. Aceste materiale pot fi incalzite prin trecerea unui curent electric prin fibre. cel mai cunoscut fiind titanatul de bariu (BaTiO3) . Atunci cand asemenea materiale sunt deformate plastic in starea de temperatura joasa si apoi incalzite deasupra temperaturii de tranzitie. materialele feromagnetice. la temperatura de pranzitie vitroasa materialul poate trece din stare silicioasa in stare plastica. In general polimerii cu memoria formei sunt rezistenti. foarte usori si transparenti. astfel incat ele sa poata fi controlate mecanic prin incalzire. Polimerii cu memoria formei sunt caracterizati prin memorie elastica. LiNBO3.• • • • • • • • • • • Materiale inteligente electroacustice Asemena materiale prezinta vibratii puternice in functie de caracteristicile piezolectrice. are loc refacerea configuratiei (formei) originale Compozitele hibride cu memoria formei sunt materiale compozite care contin fibre sau straturi de aliaje cu memoria formei (Ni-Ti).

APLICATII STRUCTURALE APLICATII ELECTROMAGNETICE Efect electroelastic Efect magnetoelastic Efect electroreologic Efect de memorie a formei Efect electroplastic Efect neliniar feroelectric Efect neliniar feromagnetic Efect pirosenzitiv APLICATII ACUSTICE Efect piezoelectric Efect magnetostrictiv APLICATII OPTICE Efect neliniar electrooptic Efect electrocromic • • • • • • • • • • • Cercetarile intreprinse la nivel mondial au stabilit pana acum urmatoarele domenii de aplicabilitate a materialelor inteligente. Inginerie strucurala / mecanica Cladiri inteligente rezistente la cutremure Sisteme aeropurtate cu invelisuri inteligente cu capacitati auto-recover Structuri spatiale Evaluari nedistructive a structurilor de mari dimensiuni Inginerie elecromagnetica Structuri magnetice si electrostatice Scuturi de inalta frecventa Materiale radar absorbante Suprafete active .

• Inginerie chimica Materiale cu caracteristici adaptive de absorbtie Materiale adaptative rezistente la coroziune • Inginerie biomedicala Materiale cu proprietati structurale inteligente utilizabile ca menbre artificiale Materiale cu proprietati biochimice adaptive • Inginerie termica Structuri adaptive de transfer de caldura si structuri rezistente la caldura • Inginerie optica Culoare adaptiva. controlul opacitatii in sticle si oglinzi • Inginerie acustica Absorbtie / reflexie activa a radiatiei sonar Camere adaptive fara ecou • Sisteme de razboi Adaposturi inteligente Structuri rezistente la soc. . reflexie. transparenta optica.

Efectul pseudoelastic reuneste o serie de comportamente specifice aliajelor cu memoria formei. În toate situatiile. Pentru obtinerea efectului dublu de memoria formei trebuie aplicat un tratament termomecanic numit educare. efectul simplu de memoria formei. în conditii izoterme. efectul dublu de memoria formei si efectul de amortizare a vibratiilor. Efectul simplu de memoria formei (EMF) este cel mai important dintre fenomenele de memoria formei. Efectul simplu de memoria formei generator de lucru mecanic se regãseste în constructia activatorilor si a motoarelor termice si reprezintã cea mai complexã aplicatie a acestor aliaje. la încãlzire. caracterizate prin apariþia unei neliniaritãti pe portiunea de descãrcare a curbelor de variatie a efortului unitar în functie de deformatia specificã. cu scopul unic de a produce miscare sau deformatie. În esentã. efectul simplu de memoria formei generator de lucru mecanic presupune deplasarea prin învingerea unei tensiuni. pânã la închiderea completã. Efectul simplu de memoria formei cu revenire liberã constã din recãpãtarea formei calde în absenta oricãrei constrângeri exterioare. respectiv rãcire. .• • • • • • • • • Aliaje cu memoria formei-fenomenul de memorie a formei. EMF reprezintã redobândirea unicã si spontanã a "formei calde" prin încãlzirea aliajului aflat în "forma rece". Efectul dublu de memoria formei (EDMF) presupune redobândirea spontanã atât a formei calde cât si a celei reci. Forma caldã este caracteristicã stãrii austenitice iar cea rece domeniului martensitic. caracteristice temperaturilor atinse în timpul rãcirii sau încãlzirii. care constã din parcurgerea repetatã a unui traseu reversibil. Un aliaj cu memoria formei educat pentru efect dublu de memoria formei "îsi aminteste" toate formele intermediare. baze teoretice Cele mai importante fenomene de memoria formei sunt efectul pseudoelastic. în spatiul tensiune-deformatie-temperaturã.

Ti-Ni (nitinol. . Exemplu: sârme drepte din aliaj Ni-Ti în stare austenitică sunt răcite sub MS când suferă transformarea martensitică. b) sârma în stare martensitica se spiraleaza. c) sârma în stare austenitica se despiraleaza singura luând forma iniţiala. În stare martensitică sârmele sunt deformate plastic dându-li-se formă de spirală. Au-Cd. La o uşoară încălzire a sârmelor peste AS materialul suferă transformarea martensitică inversă trecând în austenită şi în aceste condiţii sârmele se despiralează reluându-şi forma dreaptă pe care au avut-o iniţial MS AS a b c • a) sârma în stare austenitica.cel mai cunoscut si utilizat) sau pot fi compuşi: Cu3Al. Fe3Pt etc.Aliajele cu memoria formei fac parte din sistemele: Cu-Al-Ni. • Pentru astfel de aliaje se obţine aceeaşi formă fizică a produsului ca cea iniţială la producerea transformărilor: • austenită  martensită  austenită • chiar dacă în stare martensitică se aplică o deformare plastică .

Transformarea martensitică reversibilă are loc în materiale care îndeplinesc condiţia unei temperaturi T0 foarte scăzute şi nu conţin elemente dizolvate interstiţial ai căror atomi au mobilitate mare chiar la temperaturi mici.• • • • • Explicaţia fenomenului de memorie a formei se bazează pe trei caracteristici esenţiale ale martensitei din aceste aliaje: * reversibilitatea transformarii martensitice. Transformări martensitice reversibile Spre deosebire de oţeluri. Reversibilitatea constă în transformarea martensitei la încălzire peste temperatura de echilibru termodinamic. Ti-Zr. * martensita cu substructură de macle. Deoarece transformările martensitice la răcire sunt numite “transformări martensitice directe”. Ti-Cr. în care transformarea martensitică este ireversibilă. transformările martensitice la încălzire sunt numite şi “transformări martensitice inverse”. Ti-Sn. transformarea este reversibilă. . Fe-Ni. * caracterul termoelastic al martensitei. în unele aliaje cum sunt Cu-Al (bronzurile cu aluminiu). cu conţinut ridicat de Ni etc. T0. în faza veche pentru care se foloseşte denumirea generală de austenită prin extensie de la numele acelei faze din oţeluri.

0C -20 0 MS 20 Af 40 Temperatura. 0C . Se observă de asemenea că As este mai mare decât Ms existând un histerezis al transformării (Thist) care în unele cazuri poate depăşi sute de grade. pentru transformarea inversă.• • • Prin analogie cu transformarea directă. Analizând curbele de variaţie a proporţiei de fază transformată cu temperatura pentru transformarea martensitică directă şi inversă a două aliaje (fig. 4. transformarea inversă producându-se de asemenea într-un interval de temperatură. Bucle de histerezis la transformarea martensitică reversibilă [5]a) Fe+30%Ni b) Cu+14% Al+2.13) se constată că transformarea martensită→fază veche decurge prin acelaşi mecanism de creştere rapidă prin procese fără difuzie (mecanism martensitic). temperatura de început de transformare se notează cu As (austenită start) iar temperatura de sfârşit de transformare cu Af (austenită finish). 100 % martensită % martensită Thist= 420 C 0 100 75 50 25 -40 AS Mf Thist 0 -100 0 100 200 300 400 Temperatura.5 % Ni.

putându-se defini.• Transformarea martensitică reversibilă este influenţată de deformările mecanice în acelaşi mod ca transformarea martensitică. Temperatura. c[%] . temperatura critică Ad. care reprezintă cea mai scăzută temperatură la care prin aplicarea unei deformări plastice se poate induce transformarea martensitică inversă. T Variaţia cu compoziţia a temperaturilor critice pentru transformarea martensitică directă şi inversă T0 M A Af AS Ad T0 A M Md MS Mf Concentraţia. prin analogie cu Md. aşa cum rezultă din fig. • Atât temperaturile critice pentru transformarea martensitică directă cât şi cele pentru transformarea martensitică inversă depind de compoziţia chimică a materialului în sensul unei scăderi a acestora la creşterea cantităţii de element de aliere.

Martensita formată în aceste sisteme are caracter termoelastic şi se numeşte martensită termoelastică. iar creşterea prin difuzie este nulă. În aceste condiţii creşterea cristalului de martensită încetează brusc. distribuţie ce nu poate fi distrusă prin procese de alunecare. Ag-Zn. Cu-Zn. Nemaiexistând limite coerente creşterea cristalului prin mecanism martensitic nu mai este posibilă.• Martensite termoelastice • În majoritatea transformărilor martensitice creşterea unui cristal de martensită conduce la creşterea suprafeţei limitelor coerente ce îl mărginesc până ce este atinsă limita de elasticitate a acestora şi coerenţa se distruge. . datorită temperaturilor scăzute la care se produce transformarea. • c) substructura martensitei caracterizătă prin prezenţa maclelor interne (martensită în pachete). • Condiţiile necesare apariţiei acestui tip de martensită sunt: • a) o valoare mică a deformării reţelei la transformarea martensitică. • b) o distribuţie ordonată a atomilor de specii diferite în reţeaua cristalină a martensitei. • Exista însă sisteme de aliaje cum sunt: Ni-Ti. Cu-Al-Ni în care creşterea cristalelor de martensită încetează înaintea ruperii coerenţei cu matricea (echilibru termodinamic).

îşi reiau creşterea când mărimea gradului de subrăcire furnizează o forţă motrice mai mare (F>Ue). • La această temperatură mai joasă creşterea încetează din nou când se stabileşte iarăşi echilibru între forţa motrice şi energia de deformare elastică înmagazinată în matrice. deoarece la răciri din ce în ce mai joase sub MS plachetele care şi-au încetat creşterea la o temperatură mai înaltă. • Creşterea martensitei termoelastice se face în mod sacadat. .• În cazul martensitelor termoelastice creşterea cristalelor de martensită este oprită când forţa motrice a transformării este în echilibru cu energia de deformaţie înmagazinată în faza veche (F=Ue). acest echilibru se stabileşte când deformaţia fazei vechi este încă elastică şi coerenţa interfeţelor nu este distrusă. Deoarece la aceste martensite deformaţia este mică. în momentul atingerii echilibrului termoelastic (F=Ue).

Cr-Mn. Pentru ca efectul de memorie a formei să se manifeste este deci necesar ca deformarea să nu se producă prin alunecare (deformare ireversibilă). La transformarea inversă. deci. b) capacitatea foarte mare de amortizare a vibraţiilor se datorează uşurinţei de deplasare a interfeţelor interne în aceste aliaje la transformarea martensitică directă şi inversă şi se manifestă în intervalul de temperaturi de transformare martensitică. MA. Exemplu: o bară deformată puternic îşi reia forma iniţială la îndepărtarea sarcinii. În aceste condiţii deformarea plastică aplicată în stare martensitică se realizează printr-un fenomen invers maclării (demaclarea) şi nu prin alunecare. În aceste martensite interfeţele M/A. c) memoria de formă în dublu sens – se poate obţine prin aplicarea unor cicluri termice şi mecanice adecvate. acţionează în sens invers şi ca urmare corpul îşi reia forma exterioară iniţială. medicină. Aliajele cu memoria formei prezintă numeroase aplicaţii în industrie.). se pot deplasa foarte uşor (glisile) la fel ca şi interfeţele din substructură (limita de maclă). Odată “reflexul“ format proba se va deforma spontan în stare martensitică şi îşi va relua forma iniţială la transformarea în austenită. Observaţii microscopice în cursul deformării arată ca aceasta s-a produs prin demaclarea martensitei. domeniu energetic. Cu-Mn.etc. au caracter coerent. tensiunile interne înmagazinate prin deformare. etc. Aliajele cu memoria formei mai prezintă şi alte proprietăţi cum sunt: a) elasticitate de tip cauciuc. In-Cd. .• • • • • • • • • Substructura de macle a martensitei. Proprietatea apare în martensite cu grad mic de tetragonalitate (a/c) aşa încât distorsiunea la demaclare este redusă (Au-Cd.

cu producere de lucru mecanic si superelastice. cu revenire retinutã. vestimentatia (îmbrãcãminte armatã cu fir din aliaj cu memoria formei). . toate cu histerezis termic majorat . pentru instalarea în spatiul cosmic. etc.). scrumiere. • Antenele auto-instalabile si alte structuri auto-erectile (scuturi) sunt utilizate de agentiile spatiale nationale.• Aplicatiile aliajelor cu memoria formei În functie de domeniul în care functioneazã aplicatiile aliajelor cu memoria formei pot fi: ingineresti (industriale) si medicale iar în functie de rolul pe care îl joacã se împart în 4 categorii: cu revenire liberã. jucãrii sau obiecte artistice miscãtoarte (sculpturi metalice. • Aplicatii ingineresti ale aliajelor cu memoria formei • Aplicatiile cu revenire liberã se regãsesc în domenii foarte diferite cum ar fi : astronauticã (antene auto-instabile în spatiul cosmic). cu memoria formei sunt capabile sãsi modifice forma sau pozitia unor pãrti din componenta lor. • Obiectele artistice miscãtoare. dispozitivele de fixare si aplicatiile spatiale. • Aplicaþiile cu revenire retinutã includ dispozitivele de cuplare.

al transmisiei si al combustibilului. datoritã gabaritului mai mic. etc) de vizualizare (oglinzi retrovizoare) si de mãrire a vizibilitãtii etc . Industria de autovehicule oferã o gamã extrem de largã de posibilitãti de introducere a activatorilor termici cu memoria formei. proiectore retractile. Prin natura lor. disponibilitatea utilizãrii si a altor solicitãri decât încovoierea. forte dezvoltate de peste 200 de ori mai mari. precum si motoarele hidraulice sau pneumatice. Industria de autovehicule beneficiazã din plin de aportul activatorilor electrici cu memoria formei. În aplicatii ei pot înlocui solenoizii. activatorii termici cu memoria formei au o serie de avantaje asupra activatorilor clasici cu bimetale termostatice (cursã de cca. Activatorii termici reactioneazã la variatiile termice ale mediului ambiant si pot îndeplini functiile de generare de lucru mecanic si de detectare a unei temperaturi prescrise. . etc) sau a celor cu parafinã (timp de reactie redus si simplitate constructivã).• • • • • Aplicatiile generatoare de lucru mecanic includ dispozitivele de actionare (actuatori termici sau electrici si manipulatoare) si motoarele termice. (dezvoltate în Japonia) si termostatele auto. Aceste aplicaþii includ: controlul motorului. functionãrii mai silentioase si mai ales datoritã simplitãtii constructive. Activatorii electrici sunt încãlziti prin efect Joule în scopul exclusiv de a produce lucru mecanic. 20 de ori mai mare. reglarea sistemelor: de iluminare (faruri de ceatã. servomotoarele. Cele mai reusite aplicatii sunt supapele de reglare automatã a presiunii uleiului în sistemele de transmisie.

bijuterii. la dimensiuni de ordinul micrometrilor. asigurând importante simplificãri constructive si o mai bunã protectie a explozibililor . . vestimentatie (confectii "armate" cu fir de Ni-Ti). Controlul proportional poate fi realizat prin activatori electrici cu histerezis termic redus. prezentat în 1975 la Royal Society Conversazione.25mm. construit în 1973. opticã (elementele ramelor de ochelari din Ni-Ti). actionate de aliaje cu memoria formei au început sã fie construite încã de la începutul anilor '70.motorul cu excentric si ax vertical. motorul oscilant. Mini si microactuatorii sunt utilizati la dispozitivele microelectromecanice (MEMS) fiind obtinuti. în special. Motoarele termice. motorul cu excentric si ax orizontal. motoarele acþionate cu arcuri elicoidale din sârmã de Ti-Ni. telecomunicatii (antenele telefoanelor mobile). comanda liniarã a unei supape prin deplasãri controlate cu o precizie de 0. prin tehnici de electroeroziune. Aplicatiile superelastice se regãsesc în aeronauticã (cãsti de protectie a pilotilor). când se considera cã aceste aliaje sunt foarte promitãtoare pentru dispozitivele de conversie a energiei.• • • • • • Asigurarea si armarea focoaselor sunt douã functii pe care aliajele cu memoria formei le îndeplinesc cu succes. prezentat în 1980. electrotehnicã (cãsti audio). de exemplu. care realizeazã. Pot fi mentionate urmãtoarele prototipuri: .

revenirea termicã. cum sunt stenturile si filtrele. dependenta tensiunii de temperaturã. Aplicaþtile superelastice se bazeazã pe revenirea elasticã si capacitatea extrem de ridicatã a Nitinolului de a inmagazina energie elasticã de deformare. dezvoltarea unei tensiuni constante.• • • • • • Aplicatii medicale ale aliajelor cu memoria formei Toate aplicatiile medicale ale AMF se bazeazã pe Nitinol. ceea ce permite unor dispozitive de mici dimensiuni sã fie aduse în corp prin catetere sau alte sisteme. mai exact. Aceasta permite proiectarea dispozitivelor care aplicã o presiune constantã peste o zonã largã de forme. interferenta dinamicã. Aplicatile cu memoria formei se bazeazã pe revenirea termicã. Sârmele din Nitiol sunt capabile sã se miste odatã cu dintii. aplicând o fortã constantã într-un timp vast de tratament si pentru pozitii diferite ale dintilor. . folosesc proprietãtile Nitinolului de memoria formei la actiunea cãldurii. Aplicaþiile Nitinolului care dezvoltã tensiuni constante se bazeazã pe existenta palierelor lungi de tensiune ale curbelor superelastice. Sârma ortodonticã a fost primul dispozitiv care a folosit aceastã proprietate. etc. datoritã proprietãtilor speciale ale acestuia în ceea ce priveste: revenirea elasticã. Cele mai multe implanturi auto-dilatante. histerezisul tensiunii. rezistenta la deformare localã (pliere). presiunile constante de descãrcare.

1 Metalurgia pulberilor . pe bazã de Fe. pe bazã de Cu . 2. • • • • • • • • • • . o microstructurã favorabilã si obtinerea unor produse semifinite într-o singurã etapã tehnologicã. Aceastã metodã are avantajul obtinerii unei faze initiale omogene. 2) Metode (tehnologii) neconvenþionale: 2. Tehnologii conventionale AMF de uz comercial sunt limitate la 3 categorii: Ti-Ni.2 Centrifugarea topiturii (“meltspinning”) . extrudarea si trefilarea).• • • Obtinerea aliajelor cu memoria formei În prezent se folosesc uzual urmãtoarele tipuri de tehnologii de obtinere si punere în formã a aliajelor cu memoria formei:1) Metode (tehnologii) conventionale de elaborare a aliajelor prin topireturnare si punere în formã prin deformare plasticã (laminarea.care permite obþinerea de piese de formã complexã. în special în cazul obtinerii elementelor active ale microactivatorilor .3 Depunerea de straturi subtiri din aliaje cu memoria formei. 2. 2.metodã utilizatã în special pentru obtinerea de benzi sau sârme subtiri prin solidificarea ultrarapidã. forjarea.1. pentru un domeniul întins de concentratii. controlul mãrimii grãuntelui si o bunã omogenitate chimicã.

Metoda topirii prin inductie cu înaltã frecventã este cea mai des utilizatã. deoarece inductia în curent alternativ are un efect de amestecare asupra aliajului topit. • b. Ea duce la pierderi scãzute de elemente de aliere. Se mai folosesc si topirea cu fascicul de electroni topirea sub arc de argon si topirea sub arc de plasmã.• Obtinerea si prelucrarea aliajelor cu memoria formei pe bazã de Ti-Ni • a. iradierea de la catodul de plasmã este mai blândã. Primul avantaj al topirii cu inductie este omogenitatea compoziþiei chimice pe tot cadrul lingoului. Tratamentul termic primar (omogenizarea) se aplicã imediat dupã turnare si are rolul de a uniformiza compozitia chimicã si granulatia în paralel cu mãrirea plasticitãtii. Topirea Deoarece Ti topit este foarte reactiv. • c. În comparatie cu iradierea intensã de la fasciculul de electroni de înaltã tensiune sau de la arcul de argon. . rãcite cu apã. Turnarea se face în forme metalice din fontã sau din cupru. Tratamentul cel mai larg aplicat este: 10000C/1h/ apã cu gheaþã. Distributia compoziþiei în lingou este uniformã în ciuda utilizãrii unei forme rãcite cu apã. Rãcirea bruscã se aplicã în scopul evitãrii proceselor de precipitare a fazelor secundare. Metoda topirii în plasmã foloseste un fascicul de electroni de vitezã scãzutã care se descarcã de la un catod gol de plasmã. aliajul Ti-Ni se topeste în vid ridicat sau atmosferã de gaz inert.

în functie de mãrimea produsului. f. înaintea procesului de formare este necesar sã se verifice rezistenta la tractiune a sârmei trase la rece. Resortul format este fixat pe un dispozitiv si încãlzit la 900-1000 °C pentru a memora forma (caldã). Tratamentul de memoria formei este procesul final al fabricaþiei AMF Ti-Ni. este formatã dupã forma produsului final. Cel mai important punct al acestui tratament este ca sârma de aliaj sã fie ecruisatã în mod adecvat înaintea formãrii. Timpul de mentinere se încadreazã între 10 pânã la 100 minute. . lingoul este forjat si laminat într-o barã sau o placã de mãrime corespunzãtoare. Un numãr mic de resorturi se pot obþine în mod ocazional printr-o metodã simplã în cadrul cãreia sârma de Ti-Ni se rãsuceste pe un dispozitiv cilindric. Deformarea la cald si la rece Dupã îndepãrtarea stratului superficial. e. Tratamentul cel mai larg folosit este asa-numitul „tratament la temperaturã medie”. Fixarea este necesarã pentru a nu se modifica forma resortului în timpul tratamentului termic.• • • • • • d. Formarea si tratamentul de memoria formei Sârma trasã la rece. Dacã rezistenta la întindere a sârmei este sub 1000 MPa. La majoritatea procedeelor comerciale de productie resorturile elicoidale sunt formate pe o masinã automatã de format . Procedura acestui tratament este destul de simplã. de Ti-Ni. Din acest motiv. nu se poate obþine un EMF suficient dupã tratament. Produsele tip barã sau sârmã sunt laminate folosind un laminor cu cilindri canelati.

iar fluxul tehnologic este mult mai scurt si ca atare mult mai putin costisitor. Metode de obþinere a AMF din pulberi metalice pot fi grupate în douã mari categorii: . presarea izostaticã la cald Cea mai dificilã dintre aceste faze este producerea pulberilor prealiate. Obþinerea aliajelor Ti-Ni din pulberi prealiate Tehnologia de obþinere a A. Ulterior s-au realizat si cele de tip Cu-Al-Ni si cele polinare obþinute pe bazã de mangan. Comparativ cu metodele conventionale de obtinere a A.. .F Ti-Ni din pulberi prealiate cuprinde 2 faze mari: I . Obþinerea aliajelor cu memoria formei pe bazã de cupru din pulberi metalice. procedeul electrodului rotativ (REP.• • • • • • • • • • • • • • • • Obtinerea aliajelor cu memoria formei prin metalurgia pulberilor.2.2. -ll) obtinerea aliajelor din pulberi prealiate.1.F.aplicabil în special la pulberile de metal greu fuzibile. iar în anumite cazuri se obþin proprietãti mecanice si de memorie îmbunãatite. producerea pulberilor prealiate II. 2.l) obtinerea aliajelor din pulberile metalelor componente.rotating electrode process).M. atomizarea cu jeturi de gaz inert de înaltã presiune sau cu fluide ( apã) constã în dezintegrarea unui fir de metal lichid cu ajutorul unor jeturi de gaze sau fluide de înaltã presiune. deoarece pulberile se amestecã înaintea prelucrãrii si sunt evitate astfel problemele legate de defectele de turnare datorate segregatiilor. Primele AMF pe bazã de cupru din pulberi metalice au fost realizate în 1978 de cãtre Fallon si Aernoud [ƒn139] ºi au fost de tip Cu-Zn-Al. Procedeul permite obþinerea unui aliaj omogen. În prezent sau experimentat mai multe metode de obþinere a pulberilor prealiate si anume: a.M. b. aceste metode prezintã avantajul cã se pot obþine piese cu forme variate.