You are on page 1of 24

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI INDUSTRIEI ALIMENTARE AL RM UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA FACULATEA MEDICINĂ VETERINARĂ CATEDRA BIOTEHNOLOGII ÎN ZOOTEHNIE

Elaborat de PANAID VASILII Student MedVet, An. II, gr.II Chişinău 2013

Lector univ. BALAN DIANA

Obiective:
1. 2. 3. 4. 5. Sexualizarea Fiziologia Aparatului Reproducător Mascul Fiziologia Aparatului Reproducător Femel Fiziologia Glandelor Mamare Reproducţia la păsări

Animalele se-mulţesc prin celule specializate numite gameţi. Gameţii sunt produşi de către gonade (testicule) ce pot exercita două funcţii:  formarea spermatozoizilor şi ovocitelor. funcţionarea aparatului genital începe la un anumit timp după naştere. sexele sunt separate (gonochorism). acţiunea aparatului genital sistează. Determinismul sexual primar este cromozomial. Leuwenhoek şi Hamm descoperă în 1678 spermatozoidul. după o perioadă de tranziţie (climacterium). Sexualizarea Înmulţirea sau reproducerea animalelor este un proces biologic destul de important care determină menţinerea (păstrarea) speciei. se instalează repausul sexual definitiv: menopauza.1. . La mamifere şi păsări. Micul cromozom Y are aproape excluziv numai gene ale sexualizării masculine. Cromozomii sexuali (gonozomii) sunt la femelele mamiferelor (XX) şi la masculii păsărilor (ZZ) şi diferiţi la masculii mamiferelor (XY) şi femelele păsărilor (ZW). iar Graaf (1677) descrie foliculii ovarieni şi transformarea lor în corpi galbeni. Pubertatea marchează începutul maturităţii sexuale. Prima încercare de a explica acest fenomen a fost făcută de Hawey (1651).  formarea hormonilor sexuali care determină reglarea funcţională a aparatului sexual. Dintre cele două moduri fundamentale – reproducerea asexuată şi reproducerea sexuată – al doilea reprezintă mecanismul de bază al înmulţirii tuturor vrtebratelor. După trecerea unei perioade de activitate. la femelă şi andropauza la mascul. dar şi acţionează şi asupra activităţii sexuale a organismului. Spre deosebire de celelalte aparate.

la vier 360 g.2. Procesul morfo-fiziologic prin care testiculul produce spermatozoizi se numeşte spermatogeneză sau funcţia germinativă realizîndu-se prin producerea şi eliminarea celulelor de reproducere care transmit potenţialul ereditar al masculului. la taur 1 g de ţesut testicular formează 9 mil. 55-70 m la vier. la berbeci – 15-20 milioane. la berbec 200-300 g. ampule. spermatogeneza. iar la vieri şi mai mult. 3. Mai îndeplinesc şi funcţia endocrină care constă în sinteza şi secreţia hormonilor sexuali masculini (androgenii) principalul dintre care este . ca de exemplu: la armăsar şi la taur cîntăresc 200-300 g. prostata. 45-55 la berbec. glandele lui Cowper. precum şi manifestarea caracterelor sexuale secundare.6 g. Epididimul prezintă un canal alungit. unde se secretă cea mai mare parte a plasmei seminale (veziculele seminale. la ţap 150-180 g. Dimensiunile şi greutatea variază în funcţie de specie şi vîrsta animalului.testosteronul care dirijează comportamentul sexual. la nurcă 2. Posedă funcţia de transport a spermatozoizilor. Organe de evacuare-eliminare (diferite canale. glandele Littre). Organe de formare. Glandele anexe. la cîine 30-150 g. care este străbătut de spermatozoizi unde se depozitează şi se maturizează. avînd o mărime de 70-80 m la taur. 70-85 m la armăsar. la nutrie 5-7 g. . de 20-25 milioane. penis). Testiculul este glanda genitală care produce gameţii masculi. Fiziologia Aparatului Reproducător Mascul Aparatul genital la mascul este sistematizat din punct de vedere structural în trei segmente: 1. 2. maturare şi păstrare a spermatozoizilor (testiculele. spermatozoizi pe zi sau aproximativ 7200 pe minut. De exemplu. epididimul).2-2. vezici.

prostata. Secretul acestora îndeplinesc un şir de funcţii: majorarea volumului ejaculatului. Glandele sexuale anexe. glandele bulbouretrale. spălarea şi pregătirea canalului uterogenital pentru avansarea spermatozoizilor. Dimensiunile şi forma lor variază în funcţie de specie. activarea motilităţii spermatozoizilor. bulbouretrale Tipul de penis Momentul iniţierii ejaculării după intromisiune 10-15 secunde 1-2 secunde 10-20 minute Locul de depunere a spermei Armăsar Taur Vier + + + + + + + + + Musculocavernos Fibroelast ic Fibroelast ic Osteomusculocavernos Osteomusculocavernos Uter Vagin Uter Berbec + + + 1-2 secunde Vagin Cîine - + - 30-40 minute Vagin Cotoi - + + 1-5 secunde vagin . structura penisului şi particularităţi ale ejaculării la masculii speciilor de animale domestice Specificare Vezicule seminale Prostată Gl.Glandele sexuale anexe la masculi sunt: veziculele seminale.

La animalele adulte aceste formaţiuni ating dimensiuni mari. care împiedică ieşirea spermei din vagin. care la om şi berbec secretă aceleaşi cantităţi de prostaglandine care conţin fructoză şi acid citric. sunt mai dezvoltate la vieri. La rozătoare. la tauri 10-15 cm lungime.4) . Glandele Littre sunt diseminate în mucoasa uretrei membranoase şi spongioase. Veziculele seminale se deschid în uretră şi lipsesc la cîine şi motan. este alcătuit din rădăcină. Prostata este o glandă impară. Coprul penisului are o formă rectilinie (la . 2-3 cm grosime şi 3-7 cm lărgime.2. corp şi gland penian.Veziculele seminale sunt două glande tubuloacinoase care secretă un lichid albuminos albgălbui. formînd "dopul vaginal" . pH-ul acestui lichid este slab acid (pH 6. Ramurile. Poate să înconjoare complet uretra la tauri. care se inseră pe jumătatea corespunzătoare a arcadei ischiatice şi este acoperită de muşchiul ischiocavernos. berbeci şi ţapi. care este expulzat în uretră în timpul erecţiei.9-6. Are un pH alcalin între 7. Are un pH slab acid datorită prezenţei în ele a acidului citric. unindu-se dau naştere corpului penian. Penisul sau organul copulator al masculului. Glandele bulbouretrale (glandele Cowper) secretă un lichid limpede. Produce o parte din componenta fluidă a spermei. la om este situată imediat inferior de vezica urinară.5-8. care are rolul de a menţine viabilitatea spermatozoizilor (sunt mai activi). Secretă un lichid analog celui al glandelor bulbouretrale care curăţă uretra de urină. acest lichid se coagulează după ejaculare. dispusă în jurul uretrei. Rădăcina penisului este alcătuită din două ramuri (braţe). La tauri ele au forma şi mărimea unor nucuşoare şi.

. cabaline. . . Ştiaţi că.penisul conţine de două ori mai puţine terminaţii nervoase decît clitorisul? Clitorisul deţine aproape 8000.. Penisul este lung de o rigiditate sporită. Tipul de penis musculo-cavernos are un ţesut cavernos mai dezvoltat şi o albuginee mai subţire.albugineea. Este specific pentru taurine. a palmelor sau a tălpilor? Mărimea diferă în funcţie de moştenirea genetică. La exterior corpul penisului este acoperit de o tunică fibroasă . suine. . Septul penian este complet la carnivore şi iepure şi incomplet sau perforat de numeroase orificii la celelalte mamifere domestice.rumegătoare şi suine prezintă o dublă inflexiune) şi este orientat înainte printre coapse pînă la regiunea ombilicală. puţin extensibilă. delimitaţi de un sept penian conjunctiv.nu există absolut nici-o legătură între mărimea penisului şi cea a nasului.. sub care se găsesc doi corpi cilindri cavernoşi.. Raportul dintre cavernele ţesutului erectil şi scheletul conjunctiv trabecular al coprului cavernos determină două tipuri de penis: Tipul de penis fibro-elastic este caracterizat prin dominarea scheletului trabecular conjunctiv şi a unei albuginei groase. Este prezent la om. la motan şi iepuroi penisul este orientat caudal.

Această producţie enormă şi continuă de spermatozoizi. precum şi perioada zilnică de eliminare (15 ore)ce face posibilă la şoarecii tineri de cîmp. eliminat de mascul în timpul ejaculării (format dintr-un lichid . glandelor Littre. 24 la berbec şi vier. de temperatura mediului şi de curenţii lichidului secretat de aparatul geniatl femel. iar la un pH de 7 ei devin imobili. Viteza este influenţată de pH. dublarea numărului de spermatogonii comparativ cu o eliminare cu o durată de 10 ore. Spermatozoizii supravieţuiesc 48 ore după ejaculare. în care se găsesc spermatozoizii. Producţia zilnică medie de spermatozoizi în testicul la berbec este de cca 4. pînă la 2 ani. perioada de zi) precum şi de origine genetică. prostată şi glande bulbouretrale. La un pH de 6.5 miliarde. un amestec format din lichidele din canalul deferent.5 mişcările spermatozoizilor la tauri sunt vioaie. Coborîrea pH sub o anumită limită.2 – 6. fiindcă dintr-o spermatogonie iniţială se obţin 16 spermatocite primare la taur. 64 la maimuţă şi 4 la om.  Durata spermatogenezei cu cît e mai lungă cu atît numărul de spermatozoizi formaţi într-o unitate de timp e mai mică. iar la -179ºC. cantitativ e comparabilă cu cea de globule roşii ale măduvii osoase.Sperma este produsul de secreţie al testiculului. veziculele seminale. distruge spermatozoizii. .plasma seminală. Ei înaintează în uter şi oviduct cu 1 – 4 mm/min. Sperma eliminată la o copulaţie se numeşte ejaculat.  Importanţa spermatogoniei iniţiale ce continuă în testicule. Volumul şi numărul de spermatozoizi pe mm³ al unui ejaculat variază în funcţie de specie şi de individ.  Numărul şi randamentul mitozei. Numărul de spermatozoizi produşi depinde de un şir de factori:  Rezerva de celulele lui Sertole care este influenţată de condiţiile de întreţinere a animalelor imature (alimentaţia.

15 30 .1.7 0.8 2-6 Armăsar Berbec Vier Cîine Iepure Cocoş Om 500 2500 4 .6 .100 2 .3 .25 2-5 _ _ 3-4 _ Locul de depunere a spermei în timpul copulaţiei Vagin Uter (colul uterin) Vagin Uter (colul uterin) _ _ Uter Uter .8 .0 1-6 2-6 7 .150 2000 3000 1. total de spermatozoizi într-un ejaculat (miliarde) Numărul de recoltări pe săptămînă 4-8 30 .1500 7 1 0.4 50 . de spermatozoizi (mln/ml) Nr.2 150 .3 .150 0.4 200 .2.1.10 0.300 _ 700 3000 3500 0.15 100 .150 3 .Caracteristica ejaculatului ale unor masculi domestici Taur Indicii \ Specia Volumul ejaculatului (ml) Nr.

Ştiaţi că.. viteza spermei ejaculate atinge 45 km/h. sperma este un bun antidepresiv. prolactina şi prostaglandine. lutropina.. . testosteron. Sperma conţine hormoni care influenţează direct stările emoţionale: estrogen. La 2 minute după ejaculare spermatozoizii ating cervixul.. Femeile care fac sex fără prezervativ şi îşi lasă partenerul să ejaculeze în interiorul vaginului sunt mai puţin predispuse la depresii şi migrene. Ştiaţi că.. ajung la tuburile falopiene. iar 5 minute mai tîrziu.

ovocitul (raportul fiind de 20/1000). gît. Spermatozoizii sunt doar 5 % din volumul total de spermă. loţiunile şi saliva duc la scăderea motilităţii spermei. Spermatozoizii sunt produşi în testicule şi au nevoie de 10 săptămîini pentru a ajunge la maturitate. iar cîteva dintre ele ne sunt dezvăluite de către dr. Sperma matură poate aştepta pînă la 2 săptămîini într-o zonă de aşteptare numită epididim înainte de a-şi face debutul. Spermatozoizii pot trăi pînă la cinci zile în uterul unei femei. El este mult mai mic în comparaţie cu echivalentul său feminin . 3. David Shin. Lubrifianţii. 7. alcătuită din cap (lung de 2-3 µm). Lăţimea medie a unui fir de păr uman este cca 100 microni. capul este protejat de o membrană.Spermatozoidul este o celulă cu lungimea de 50-60 µm. 5. în interior avînd un nucleu mare înconjurat de puţină citoplasmă. 2. Şeful Centrului pentru Sănătate Sexuală şi Fertilitate în Departamentul de Urologie de la Universitatea Hackensack Medical Center din New Jersey. La rîndul său. Restul este format din fluide care furnizează substanţe nutritive şi un mediu protectiv pentru spermă pe măsură ce călătoreşte prin tractul reproductiv feminin. Spermatozoizii măsoară 55 µm în lungime. 4. . Spermatozoizii au însă o mulţime de secrete. Bărbaţii sănătoşi produc de la 70 pînă la 150 milioane de spermatozoizi pe zi. 1. Epididimul este un organ care se găseşte în partea de sus a testiculului. 6. corp şi flagel (30-50 µm).

secretă o secreţie de hormoni sexuali. Ele sunt mai puţin voluminoase faţă de testicule cu mărimea şi forma ovoidală ce depinde de specie. În procesul de creştere şi maturare celula sexuală creşte. . organele genitale femele se-mpart în: . uterul. numai foliculii primordiali rămîn stabili. Ovarul are o zonă corticală şi una medulară. iar impar la păsări.cumulus”-ul proliger. este un organ par. fecundaţia. epiteliul proliferează alcătiund stratul multistratificat al granuloasei şi . . oviductele şi ovarele). . Din punct de vedere topografic. are funcţie dublă: gametogenă şi endocrină. vestibulul vaginal şi clitorisul). începe la pubertate şi se repetă ciclic. toate celelalte elemente inclusiv vasele şi fibrele nervoase sunt în continuă evoluţie. pe planşeul pelvin sau în cavitatea abdominală la alte specii. nidaţia şi dezvoltarea produsului de concepţie. aşezată topografic între polul posterior al rinichiului şi vîrful cornului uterin. în regiunea sublombară la unele specii. Ovarul sau Gonada femelă.3.externe (vulva.asigură copulaţia. Maturarea fiecărei ovogonii se face sub o pătură de celule epiteliale. Formarea ovocitelor apte pentru fecundaţie.elaborează gameţii feminini. pînă la menopauză. Ovarul ca şi testiculul.interne (vaginul. la circa 3 săptămîini. În ovar. Fiziologia Aparatului Reproducător Femel Aparatul genital al femelei îndeplineşte în organism trei funcţii: . este organul care produce gametul femel (ovocita). pînă la foliculul ovarian matur (folicul de Graaf).. Ovogeneza este procesul morfo-fiziologic de creştere a celulelor primordiale – ovogonii. .

Uterul şi anexele .

rezultînd ovocita II şi I-ul globul polar. coprul galben involuează (corp galben ciclic). numărul foliculilor primari se reduce. corpul galben se menţine.Ovocita este înconjurată de membrana pelucidă şi de coroana radiată. Pe locul dehiscenţei foliculare.. La vacă. . În procesul de maturare foliculară are loc diviziunea meiotică a ovocitei I. care secretă progesteron. Dacă fecundaţia nu se produce.. progesteronul fiind . oaie şi scroafă ovulaţia se produce în etapa de ovocită II. De la constituirea ovarului ca organ fetal.hormonul gestaţiei” (corp galben de gestaţie). o celulă foarte mică. dacă fecundaţia şi nidaţia embrionului s-au produs.pe loc“ şi din altele migrate se formează corpul galben. din celule existente .

Cervixul se închide. Hiperemia se extinde la cervix. Estrul (. hiperemie şi formarea glandelor. prin proliferarea epiteliului endometrial. care trece prin 4 faze: Proestrul. . dispare tumefacţia şi hiperemia organelor genitale şi.Activitatea ciclică a aparatului reproducător femel Modificările morfologice. vagin şi vulvă. Se caracterizează prin formarea corpului galben şi regresia mucoasei uterine.căldurile”). fiziologice şi comportamentale sunt ciclice şi constiuie ciclul sexual (estral). Metestrul. Este perioada de creştere şi de maturizare a foliculilor ovarieni şi de pregătire a mucoasei uterine. dintre buzele căreia se scurge un mucus caracteristic produs de glandele cervicale.. Numai în această fază femelele normale acceptă masculii. La sfîrşitul acestei faze are loc ovulaţia.

. La rozătoare este foarte evidentă provocarea masculului de către femela în călduri. sunt monoestrice. căţelele şi pisicile – au două perioade de călduri pe an (diestrice).de călduri“). Reflexele sexuale la femele La femele. cu excepţia rozătoarelor. vacile. reflexele sexuale apar numai în perioada de estru.. prin prezentarea perineului.totodată.12 ore după copulaţie (coit). adică au un singur ciclu sexual pe an. unde are loc fecundarea. Diestrul (perioada de repaus sexual aparent). În această fază se încheie involuţia corpului galben (. Contracţia ritmică a uterului ajută la transportul spermei spre oviducte.. încetează dorinţa de împerechere (. În momentul montei (la vacile în lactaţie) se produce . În timpul actului sexual organele se află într-o anumită stare de pregătire. Excitaţiile receptorilor senzitivi vulvo-vaginali au un efect stimulator asupra întregului aparat reproducător: la iepuroaică şi pisică. La majoritatea speciilor domestice actul sexual nu este necesar pentru ovulaţie. Perioada de repaus estral între sezoane este anestrul. dar influenţează ovulaţia la majoritatea speciilor.ejecţia laptelui din uger“ . . iepele şi scoafele sunt poliestrice. Mamiferele sălbatice. cînd acceptă masculul. oile prezintă cicluri succesive într-o perioadă limitată a anului (poliestrice sezoniere). ovulaţia se face la 8 .libido“-ul sexual). ceea ce demonstrează o eliminare de oxitocină.

. După întîlnirea unor spermatozoizi cu ovulul. estrogeni. sub acţiunea hialuronidazei se produce o dezagregare a coroanei radiate. După pătrunderea lui are loc eliminarea celui de-al doilea globul polar (la vacă. se lichefiază şi permite spermatozoizilor să pătrundă în uter. în oviduct..Fecundaţia Prin fecundaţie se înţelege contopirea celor doi gameţi şi formarea zigotului. spermatozoizii înaintează activ în uter. în timpul migrării spre uter începe segmentarea oului. lichidul prostatic bogat în Ca şi plasmină. unde întîlnesc ovocita de stadiul II. cu număr diploid de cromozomi. în coarnele uterine şi. Îndeplineşte şi funcţia endocrină. progesteron. ouăle se repartizează uniform pe parcursul coarnelor. prolactină şi relaxină. mai departe. După pătrunderea spermatozoizilor în organul genital femel. cu cele trei foiţe embrionare. În cursul ejaculării. oaie şi scroafă). Nidaţia (sau fixarea embrionului în uter). Se formează succesiv morula. Capul spermatozoidului pătrunde în membrana pelucidă. gastrula şi neurula. La speciile de animale la care uterul este bifurcat şi poate căpăta un număr mai mare de embrioni. determină coagularea conţinutului seminal într-o primă etapă. Tipurile de placente sunt diferite în funcţie de specie. După fecundare zigotul migrează în uter. prin producerea de gonadotropină corionică. contopindu-se cu ovocita (amfimixia) formînd zigotul.. prevenind scurgerea sa în afară . respiraţia fătului. La un anumit stadiu de dezvoltare a embrionlului. legătura cu peretele uterului se realizează prin intermediul placentei. protejează fătul de substanţe toxice şi agenţi patogeni. în etapa următoare. Placenta asigură schimbul de substanţe dintre mamă şi făt. prin fibrinolizină. Se face diferit în funcţie de specie. Embrionul se dezvoltă în lumenul uterului la majoritatea animalelor domestice. blastula.

modificări ale ritmului respirator. la vacă peste 9 luni. după fecundare. glandele mamare). vagin. la capră 5 luni . la cobai 2luni. funcţia lui fiind îndeplinită de placentă. uter. la iapă 11 luni şi jumătate. la căţea 2 luni. la oaie 5 luni. la bivoliţă 10 luni şi jumătate. iar consumul de oxigen se măreşte. În a doua jumătate de gestaţie. la pisică 2 luni.5 luni. Gestaţia începe imediat după fixarea embrionului (nidaţia) şi durează pînă la parturiţie. Durata gestaţiei diferă de la specie la specie: la măgăriţă 12 luni. ale metabolismului energetic ele secreţiilor hormonale şi modificări ale comportamentului. ritmul respiraţiei este accelerat (tip costal).Gestaţia Este o stare fiziologică a femelei reprezentată de dezvoltarea în uterul acesteia a noului organism. În timpul gestaţiei apar modificări morfofiziologice în aparatul genital (ovar.. la nurcă 1.. Se menţine corpul galben de gestaţie. la scroafă 4 luni. la vulpe 2 luni. Fătul se dezvoltă în uter. care involuează în a doua perioadă. la elefant 22 luni. renale. la iepuroaică 1 lună. circulator. ale funcţiei hepatice.

Protidele sunt descompuse în placentă şi resintetizate în organismul fătului. Naşterea durează de la cîteva minute la cîteva ore: la iapă 5-10 minute. iar la iepuroaică 15-20 minute. la scroafă 2-6 ore. ajutat de contracţiile ritmice ale musculaturii uterine. şi apoi hrănirea devine hemotrofă prin intermediul placentei. la vacă 20-4 ore. fătul se desprinde de organismul matern şi este expulzat la exterior.Naşterea (Parturiţia) După împlinirea termenului. de contracţiilor muşchilor abdominali şi de diafragmă. Lumina îm timpul zilei amînă parturiţia. datorită stării de inhibiţie a centrilor nervoşi superiori şi diminuării excitaţiilor externe. . Consumul de energie şi catabolismul embrionului şi fătului sunt reduse. iar anabolismul intens (bilanţ pozitiv). Expulzarea fătului este urmată de eliminarea învelişurilor fetale şi a placentei. la oaie 3-30 minute. Animalele domestice nasc în general noaptea. Placenta izomerizează glucoza din sîngele matern în fructoza sîngelui fetal. apoi pe cale histiotrofă din trofoblast. la căţea 10-15 minute. Fiziologia fătului şi a nou-născutului Produsul de concepţie se hrăneşte foarte mult timp din sursele intracelulare (vitelus). dar şi prin mişcări efectuate de făt.

galben. Lactaţia este rezultatul unui proces hormonal complex. Glandele mamare au origine ectodermică. în care ţesutul glandular activ predomină. În timpul gestaţiei glanda mamară se dezvoltă treptat. ca la animalele negestante. începînd cu luna a şasea. spongioasă. Compoziţia chimică este diferită de cea a laptelui : conţine cantităţi mari de albumine. de masa de ţesut glandular. producţia de lapte va fi mai mare. . iniţiat de prolactină secretată de hipofiză. multe celule şi elemente sangvine.4. Laptele secretat în primele zile este numit colostru. Colostrul. fermenţi. de intensitatea circulaţiei în glandă. vîscos cu miros şi gust caracteristic. La vacile cu uger bine dezvoltat şi cu o consistenţă elastică. Ţesutul glandular se dezvoltă rapid. Lungimea canalelor colectoare creşte relativ puţin. Fiziologia Glandelor Mamare Mamiferele sunt capabile să asigure hrănirea puilor timp de cîteva săptămîini sau luni de zile prin laptele secretat. În primele 3 luni predomină ţesutul adipos. sub acţiunea stimulatoare a oxitocinei. vitamine (A. El are un conţinut însemnat de substanţe proteice din categoria globulinelor serice (imunoglobuline) ce asigură imunitatea temporară a nounăscutului. Capacitatea productivă depinde de volumul ugerului. Acesta este un lichid gros. antitoxine. de intensitatea proceselor de sinteză din celulele glandulare şi de sistemul neuro-hormonal. globuline. D) şi hormoni. menţinîndu-se la nivelul din perioada pubertăţii. formînd un corp glandular compact care înlocuieşte ţesutul adipos.

.

Maturitatea sexuală la cocoş începe la 5-7 luni de viaţă. aproximativ după 24 ore ovulul se elimină sub formă de ou format.. păsările se înmulţesc prin ouă. Foliculul se rupe în regiunea stigmei sub acţiunea LH eliberîndu-se gălbenuşul (ovulul). testiculele sunt aşezate cranial faţă de rinichi. iar ritmul lor de creştere se accentuează cu 8-10 zile înainte de încetarea ouatului. Ovulaţia. La femele funcţionează numai ovarul stîng.. iar la porumbei după 4-5 ore. pregătirea unei noi ovulaţii făcîndu-se în aceeaşi zi. Foliculii ovarieni sunt numeroşi (peste 3000). iar după al doile an începe declinul.5. La vîrsta de 4-6 luni ovarul şi oviductul stîng îşi încep activitatea. La găini ovulaţia apare la 15-75 minute după ouat. de unde spermatozoizii urcă în oviduct şi sunt viabili 5-6 zile. Intervalele dintre perioadele de ovulaţie sunt foarte scurte faţă de mamifere. La mascul. cel drept involuează curînd după formarea lui la embrion. Reproducţia la păsări Spre deosebire de mamifere care sunt vivipare. Spermatozoizii sunt mai scurţi decît la mamifere şi au un cap alungit. Dacă ovulaţia se produce la ora 7 dimineaţa. iar glandele anexe lipsesc. . Sperma este depusă în cloaca femelelor. În unele cazuri fecundarea poate avea loc şi după 4 săptămîini de la copulaţie. Organele copulatoare sunt rudimentare.

8th Edition. ginecologie şi biotehnologii în reproducţia animalelor.ro . 2011. Beers H. Litera. Seicu F. 4. Embriologie veterinară. Ed. Bîkov K. 1999.. Ceres. Cornilă N. Ed.Bibliografie : 1. Ed. 5. www.ro 11.exclusivnews. Reproducţia normală şi patologică la animalele domestice. Didactică şi Pedagogică. Ed. Chişinău. 2002. Bucureşti. Mark.1987. Coman T. Centrul Editoreal UASM. 2006 2. Fiziologia animalelor domestice. E. 1967.ro 12. Pintea V. 9. Medicală. Manual de fiziologie.. 1957. sanatate.divahair. Parhon C. 6. www. Chişinău. 3.. Ed. Ed. Aiello. Ţurcanu Şt. Budanţev A. Didactică şi Pedagogică. Bucureşti. Obstretică veterinară.. C. Ed. Bucureşti. ALL. The Merck Veterinary Manual. Susan E. 7. M.bzi. Fiziologia animalelor domestice. Vladimirov G. Fiziologie medical-veterinară. 1998 10. Bucureşti. Agenda Medicală MERCK.. Fundaţiei România de Mâine. Cotruţ M. Popovici M. Bucureşti. 8. Bucureşti. Drugociu G. 1982. www.