Reabilitarea psiho-socială a persoanelor cu probleme de sănătate mintală

Absolvent: Ioana Bărboi Coordonator stiintific: Lect. dr. Mihaela Cozărescu

Rolul asistenței sociale  4. Metode de reabilitare  3.Cuprins  Introducere  1. Cercetarea metodologică  Concluzii  Bibliografie .Sănătatea mintală și tulburările psihice  2.

blogspot. reabilitarea psiho-socială a persoanelor cu problemede sănătate mintală este importantă pentru asistența socială deoarece în practică se întâlnesc frecvent cazuri de persoane cu afecțiuni mintale. abordat dintr-o perspectivă multidisciplinară. precum și dezvoltarea formelelor adecvate de relaționare și reabilitare socială.ro/2012/01/new-year-new-art.Introducere  Sănătatea mintală este un obiectiv de interes public și totodată un domeniu captivant.html July Cady Ryan ”The Outpouring Of Love” .  Tema lucrării mele de licență. http://findingyourinnerbutterfly.  Este necesară cunoașterea formelor de manifestare a tulburărilor mintale. identificarea lor.

 Reabilitarea psiho-socială se referă la o serie de resurse și servicii acordate în vederea redobândirii încrederii în sine. în demnitatea și valoarea celorlalți. în valorile și demnitatea celorlalți suferă de izolare socială.uk/what_we_do/art_and_awards1/art_awards_gallery/228/4 Pictură de Bryan Charnley .sane. incapacitatea de a se bucura și a avea o profesie și un rost al lor. Sănătatea mintală și tulburările psihice  Prin sănătate mintală înțelegem stare pozitivă de bine.1.org. capacității de muncă și a relațiilor sociale. http://www.  Persoanele cu probleme de sănătate mintală sunt acele persoane care în urma pierderii încrederii în forțele proprii. de încredere în propria valoare a individului.

1. ce presupune afectarea psihicului și a relațiilor. Nevrozele: stări anxioase. și handicapul mintal (Butler și Pritchard. sugerează că pacienții ar fi evitat stigmatul bolii dacă ar fi fost în situația de a fi sprijiniți de o rețea de rude. 11). S.   Potrivit lui Sorin Rădulescu și lui Mircea Piticariu (1989. modelul biopsihosocial (Tudose.              . 12). Forme ale afecțiunilor psihice: Psihoze organice. halucinații și credințe false. incluzând viața de familie. (c) psihosociologică. modul de consum al timpului liber. Mania. „După J. Modelul considerat a fi operant este un model integrativ. în lucrarea Aziluri. 36). 1986. Werry și colab. 16). Tulburările afective. activitate profesională. etiologia comportamentului are trei orientari: (a) biologică. problemele adaptative ale subiecților se plasează în cel puțin cinci sfere: activitate domestică. Tulburări de personaliate.. Meiu. depresie. Sănătatea mintală și tulburările psihice   Este necesar să se facă o distincție clară între boala mintală. Erving Goffman (1961). 1993. Oancea. ar fi avut o locuință bună și o slujbă stabilă (ibidem. 155). relații interpersonale. 2007. modul de rezolvare a problemelor financiare și de administrare a bugetului personal” (MironțovȚuculescu. (b) psihologică. Psihoze funcționale: schizofrenia cu simptome dictate de pasivitate.

Consilierea psihologică şi psihoterapia Art-terapia .gstatic.2. Serviciile de urgență.com http://news. psihiatrică comunitară Serviciile spitalicești.tangatawhenua.com/archives/19606 problemelor de sănătate mintală Serviciile medicale: Serviciul ambulatoriu. Metode de reabilitare  Diagnosticarea şi evaluarea       https://encrypted-tbn0.

Ghid practic. medici și îngrijitori. 49). asistenta de psihiatrie. 6). Metode de reabilitare  Echipa multidisciplinară este necesară dacă dorim o reală reabilitare a persoanelor cu dizabilităţi psihice. . o bună relaționare între membri și sarcini precise (Reabilitarea în sănătatea mintală. psihologul. 2003.  politici naționale ce promovează o intervenție coordonată și prin resurse adecvate (Onyett. asistentul social.2.  Cuprinde o varietate de profesiuni – psihiatrul.  structuri organizaționale de promovare a colaborării și a comunicării interpersonale.  Factorii care promovează colaborarea interdisciplinară:  rolului fiecărei dicipline și metodele de lucru. 2010. instructorul de terapie ocupaţională. informații locale despre servicii și modul lor de accesare.  schimburi de experiență.  un sistem de comunicare eficient și de încredere între beneficiari. terapeuți.

chron. sistemelor deja existente. determinarea priorităților. empatie. 2002. Rolul asistenței sociale     Pentru a rezolva și preveni problemele de sănătate mintală.încurajare și intermediere pentru accesarea serviciilor sociale. Influența directă începe cu reprezentarea legală și pune accentul pe determinarea riscurilor sociale ale persoanei (Tilbury.3. politicile sociale implementate trebuie să atingă obiective de interes public: asigurarea utilizării adecvate a organismelor.com http://www.    http://work.com/ . Suportul cuprinde implicare. 467). 57). ascultare activă.lvcmhc. 1998. programarea națională a noilor structuri de prevenire și tratament. Lucrul asistentului social cu persoanele afectate de boli mintale și cu familiile acestora implică toate abilitățile sociale de care acesta dispune. în funcție de gravitatea tulburărilor psihice și de sarcina ce revine familiei și comunității (Dicționar de psihiatrie și psihopatologie clinică.

. 8). pag. antrenarea abilităţilor pentru viaţa cotidiană în comunitate. Ghid practic. Rolul asistenței sociale  Servicii sociale în sprijinul persoanelor cu probleme de           sănătate mintală: „Serviciile principale de reabilitare psihosocială se axează pe: socializare.3. În plus. rezidenţiale. servicii recreaţionale. facilităţile de reabilitare psihosocială pot oferi: activităţi de planificare a scopurilor. pregătire pentru susţinere (advocacy) şi suport personal şi familial” (Reabilitarea în sănătatea mintală. terapia comunitară afirmativă şi managementul de caz. vocaţionale. 2010. programe educaţionale.

4.1 Obiectivele cercetării  Identificarea problemelor cu care se confruntă persoanele cu tulburări de sănătate mintală. Cercetarea metodologică  4.  Identificarea serviciilor sociale oferite persoanelor cu tulburări de sănătate mintală. https://encrypted-tbn1.gstatic.com * toate site-urile de unde am preluat imaginile au fost accesate în data de 22. 2013 .  Determinarea impactului pe care îl au activităţile desfăşurate într-un centru social asupra abilităţilor de relaţionare.  Determinarea şanselor de reintegrare socială şi acces pe piaţa muncii. 06.

Populaţia investigată este formată din beneficiari ai Centrului Social Estuar. Dacă persoanele cu probleme de sănătate mintală beneficiază de servicii sociale atunci riscul internării în unităţi psihiatrice este mai mic. Ipoteze secundare Dacă persoanele cu probleme de sănătate mintală participă la activităţi de grup creativrecreative atunci abilităţile lor de relaţionare sunt mai bune. Bucureşti.4. sector 6 şi angajaţi. Informaţiile au fost obţinute folosind interviul semistructurat cu beneficiari şi angajaţi ai centrului şi prin metoda observaţiei. . Ca tehnici de cercetare am optat pentru interviul semistructurat şi observaţia participativă. Persoanele cu afecţiuni mintale au şanse foarte reduse de acces pe piaţa muncii. atunci şansele lor de reintegrare în comunitate sunt mai mari.        Universul cercetării cuprinde persoanele cu afecţiuni mintale care au acces la serviciile sociale. Instrumentele cercetării sunt ghidul de interviu şi protocolul (grila) de observaţie. comparativ cu persoanele care sunt sănătoase mintal. Metodele utilizate au fost studiul de caz şi metoda observaţiei. Informaţiile sunt calitative. Cercetarea metodologică       Ipoteza principală Dacă persoanele cu probleme de sănătate mintală devin beneficiari de servicii sociale. profesionişti ai centrului.

întreruperea studiilor. Filiala Sector 6 oferă servicii sociale cum ar fi: consiliere psihologică. Cercetarea metodologică Din interviurile cu asistentul social. dificultăți de comunicare. relațiile dintre beneficiari sunt armonioase. activități de petrecere a timpului liber. psihologul și coordonatoarea centrului am aflat că Fundația Estuar. socializare. lipsa încrederii în sine. pierderea locuinței. stigmatizarea. receptează informații despre problemele lor și despre modalitățile de integrare socială. consilierea familiei și apropiaților. educative. socială. petreceri aniversare. sentimentul că viața nu mai are sens. orientare vocațională. terapeutice. vocațională. realizarea revistei.4. se respectă reciproc.    . pierderea locului de muncă. Folosind metoda observației am identificat rezultate pozitive la persoanele din centrul de zi: vin de bună-voie într-un cadru ce promovează relaționarea. ateliere și grupuri lucrative. abandonarea de către prieteni și familie. juridică.            Cu privire la problemele sociale ale persoanelor cu tulburări psihice am aflat că principalele aspecte sunt: tendința de izolare socială. vizite la domiciliu. activități outdoor. creative. contactarea medicului curant.

integrarea socială a beneficiarilor s-a îmbunătățit cu ajutorul serviciilor oferite de Fundația Estuar.  În cele patru studii de caz prezentate se arată de asemenea. fenomenele de discriminare.  Există o serie de aspecte care împiedică persoanele cu afecțiuni mintale să își găsească sau să-și păstreze locul de muncă: traumele suferite în urma îmbolnăvirii și internărilor. evoluând pozitiv față de situația de izolare socială în care se aflau înainte de a veni la centrul de zi. ce reprezintă venituri sigure. cum ar fi cazul lui D. . readaptarea a avut loc mai ușor și s-au depășit stările psihice negative create de situațiile de discriminare. Cercetarea metodologică  Studiile de caz analizate în partea de cerctetare a lucrării  În toate cele patru cazuri studiate.C. afectarea personalității. că internările au fost mai rare după accesarea serviciilor. dificultatea de a urma un program strict de muncă. dar există progrese în cazul fiecăruia. chiar dacă mai neînsemnate la unii dintre ei.4.  Din cazurile studiate reiese că rezultatele în a privința abilităților de relaționare variază de la beneficiar la beneficiar. acordarea indemnizației de handicap sau pensia de invaliditate.

stigmatizarea. Este de dorit să se implementeze politici sociale bine realizate și adaptate situației și problemelor actuale. Rata de spitalizare a persoanelor cu boli psihice care au o rețea socială de suport a scăzut în ultimii ani. lipsa încrederii în sine. desconsiderare și stigmatizare. Fundația Estuar. a organizațiilor non-guvernamentale și fundațiilor cu activitate în domeniu. precum și existența unor parteneriate puternice care să asigure succesul proiectelor ce au drept scop accesul persoanelor cu dizabilități pe piața muncii. Încadrarea în muncă reprezintă un pas important în integrarea socială a persoanelor cu afecțiuni psihice. Principalele probleme cu care se confruntă persoanele cu afecțiuni mintale sunt: tendința de izolare socială. pierderea locuinței. sentimentul că viața nu mai are sens. dificultăți de comunicare. Spre deosebire de boala organică. boala psihică are nivele de agresivitate.Concluzii      Persoanele cu tulburări psihice suferă de un set de circumstanțe de viață și probleme sociale. . pierderea locului de muncă. întreruperea studiilor. datorită vizibilității în creștere o centrelor de sănătate mintală. prin serviciile sociale acordate persoanelor cu probleme de sănătate mintală oferă alternative de integrare socială și promovează dezvoltarea abilităților de relaționare. abandonarea de către prieteni și familie.

Dicționar de psihiatrie și psihopatologie clinică. ghid elaborat in cadrul proiectului „Dezvoltarea sistemei serviciilor comunitare de sănătate mintală în Moldova” . Ediția a II-a. S.1989. . D. A Community-bases Approach. . . M. și Piticariu. . Macmillan.2003. . Editura Medicală. București Onyett. Teamworking in Mental Health.1993. A. Ghid practic – 2010. Asistența socială. Second Edition. București Reabilitarea în sănătatea mintală. Predescu. J. Bolile mintale. Palgrave Macmillan. (coord) . Editura Univers Enciclopedic. Oancea. C. Psihopatologie și orientări terapeutice în psihiatrie. București Rădulescu. Editura Fundației România de Mâine. Palgrave. . V.2007. București Tilbury. București Mironțov-Țuculescu.1998. S. Editura Alternative.1986 Sănătatea mintală în lumea contemporană. Basingtoke Tudose. Bristol Postel. . Working with Mental Illness. F. V.2002. . Editura Academiei Republicii Socialiste România.Bibliografie         Butler. Devianță comportamentală și boală psihică. și Pritchard C.