SCIENTIA = Cunoaştere; CON = Care insoţeşte. SENSURI:

FILOZOFIC: Functia de reflectare a realitatii; echivalenta cu
personalitatea sau cu existenta umana.
 

individuală socială Functia regiunilor corticale aflate in stare optima de functionalitate. Organicitate- rolul FRAA, zona centrencefalică, c. Veghe (corpi mamilari), c. Somn (HT ant) T. Organo- dinamică Reflectarea propriului Eu si a lumii inconjuratoar Jean Delay (psa)-- funcţie complexă care e o ierarhizare a unor funcţii care o creează în totalitate.

FIZIOLOGIC:
 

PSIHOLOGIC:
 

Tipuri  Elementară  Operaţional-logică  Axiologică

DEFINIŢII:

J.M.SUTTER: Sinteza realizata de ins la un moment dat al activitatii psihice ale carei aspecte elementare sunt integrate intr-un comportament dotat cu o structura originala. K.JASPERS: Viata psihica la un moment dat; fiecărui moment al insului îi corespunde o experienţă trăită în corelaţie cu o ordine prestabilită; aici şi acum H.EY: A fi constient inseamna a trai particularitatile propriei experiente transpunand-o in universalitatea constiintei; adispune de un model al lumii; “fenomenul conştiinţei” Stare de veghe activă, de vigilenţă şi atenţie optim lucidă
 

ESTE INSASI ORGANIZAREA LUI INTR-O EXISTENTA CONCOMITENTA CA OBIECT SI SUBIECT CONSTIINTA NU ESTE O FUNCTIE A INSULUI

neutră a mediului înconjurător.Diferenţe  VIGILENŢA (VEGHE)-receptare pasivă. de supraveghere a mediului înconjurător  CONŞTIENŢA (STARE DE CONŞTIENŢĂ)- aptitudinea de a reflecta subiactiv existenţa ( interioară şi exterioară) şi de a-şi adapta comportamentul la reflectare . atitudine voluntară de observare atentă şi susţinută.

FUNCŢII     De De De De orientare integrare superioară motivare control .

Jackson  Ey. sincrona/ diacronă.Fraa Penfield. limbajul. instinctele.IC.“zona centrencefalică” Corpi mamilari (veghe)/ HT ant (somn) Morakov.Teorii  Psihanalitică    Neuro-fiziologică Psihofiziologică    Jean Delay Sigmund Freud.totalitatea “clipelor” câmpului constiinţei constituie “organizarea personalităţii” Automatisme învăţate Reflexe condiţionate Conduite (conştiinţa deliberată) .Magoun. activitatea. afectivitate.“câmpul conştiinţei” conţine percepşia.modelul refulării  Organo-dinamică    Moruzzi. imaginaţia.

Fiecare om are CONSTIINTA PROPRIEI PERSOANE = Const. stimulari subsenzoriale. reprezentari din perioada viselor. nu au fost constientizate sau care nu se constientizeaza. . automatisme. trairi psihice din perioade de tulburari ale constiintei. pulsiuni. imagini.CIMPUL CONSTIINTEI     INCONSTIENT = Totalitatea fenomenelor psihice care scapa constiintei. Eu-lui si a legaturii cu alti oameni si CONSTIINTA ACTIVITATII SI CONTINUITATII = Inlantuieste trecutul cu prezentul intr-un lant neintrerupt. din per.] SUBCONSTIENT = Totalitatea fenomenelor psihice care se situeaza la un moment dat inafara cimpului constiintei. PSIHOPATOLOGIC: CONSTIENTA = LUCIDITATEA [ exprima capacitatea si claritatea reflectarii ca si intelegerea realitatii obiective in momentul respectiv. de veghe.[ * perioade precedente formarii consiintei individuale. dar care au fost anterior constientizate si pot oricand sa reapara in campul constiintei.

.

Proprietăţi     Substrat material Nivel maxim odată cu limbajul Prezintă variaţii in timp şi ciclic (somn/ veghe) Necesită integritatea tuturor sferelor psihice (perc. memorie. atenţie. afectivitate. etc. ) . gândire.

simboluri Legături logice. Raţionamente   Motivaţia Formularea comportamentelor Asumarea responsabilităţilor Aplicarea deciziilor .Laturi  Informaţionalcognitivă   Reglatoare       Identificarea obiectelor Delimitarea real/ imaginar Concepte.

Tipuri de conştiinţă        Morală Socială Grupului Profesională De clasă Naţională De sine!.individualizată .

vegetative ( hipertensiune arter. anxietate. relaxarea membrelor). erectie peniana…) UNITATEA DE SOMN=O PERIOADA DE SOMN LENT[75-80%] + O PERIOADA SOMN PARADOXAL[20-25%]. VISUL – 3-6 faze/noapte.Cuprinde fenomene somatice ( miscari oculare. de perceptie. . Suprimarea fazei paradoxala a somnului – neliniste. Periodicitarea SOMN/VEGHE = exemplu de ritmicitate a proceselor fiziologice.FORME DE MANIFESTARE A CONSTIINTEI         I. SOMNUL = Perioada reparatorie a organismului in care functia de veghe a constiintei este suspendata. TIPURI DE SOMN:  LENT –reprezinta aproximativ 60-70% din somnul comportamental si e insotit de unde EEG lente. 4-6 UNITATI DE SOMN / Noapte. este somnul cu miscari rapide oculare [REM] sau [PMO]. mioza. respiratorii. modif. stari confuzo-onirice. peste.tulb. iritabilitate.  PARADOXAL – somnul cu activitate rapida comportamentala. Durata limita a starii de veghe prelungita = 100 ore. bradicardie/tahicardie. intrerupe periodic somnul lent si pare sa fie expresia activitatii onirice..

FORME DE MANIFESTARE A CONSTIINTEI  II.  . presupune o tensiune psihologica si vizeaza dirijarea activitatii psihice spre ceva.STAREA DE VEGHE = cea mai simpla si fundamantala stare de constiinta necesara bunei functionari a psihicului.  MEDIATA – Se realizeaza cu efort. IMEDIATA – Se realizeaza fara efort si determina incadrarea noastra corecta in timp si spatiu (orientare allopsihica) si asupra propriei persoane (orientare autopsihica).

Tulburările câmpului conştiinţei  CANTITATIVE (CLARITATE)         CALITATIVE (STRUCTURĂ)     Obtuzia Hebetudine Torpoare Obnubilare Stupor Sopor Coma.Gross Stare amentivă Meyert Stare crepusculară   Subcoma Vigilă carus  Automatism ambulatoriu Fuga patologică crepusculară somnambulism .Tulburările conştiinţei I.apsihism Guiraud    Onirism Oneroidie Mayer.

Tulburările conştiinţei de sine 1. • CORPORALITĂŢII (SOMATOGNOZIA) Tulb. Gertsmann Sd.Tulburările conştiinţei II. Schemă corporală psihice • • • • Desomatizare • • . Anton Babinski Cenestopatii Hipocondrii Sd. Cotard Dismorfofobia heautoscopia • Tulb. Schemă corporală neurologice • • Sd.

Tulburările conştiinţei de sine 2.Tulburările conştiinţei II. REALITĂŢII OBIECTUALE Derealizare deja vu deja connu .

Clerambault   Senzaţii parazite Triplu automatism    Motor Ideativ Ideo-verbal   Dedublarea mecanică a gândirii Micul automatosm mental .CONŞTIINŢEI PROPRIEI PERSOANE    Personalitate multiplă Depersonalizare Sd. Tulburările conştiinţei de sine  3. Automatism mental Kandinski.Tulburările conştiinţei II.

Tulburările conştiinţei III. Pickwick Atac narcoleptic Atac cataleptic Pseudohipersomnia isterică Coşmarul Pavor nocturn Bruxismul Enuresis nosturn Automatisme ambulatorii nocturne   INVERSAREA RITMULUI NICTEMERAL STAREA HIPNAGOGICĂ/ HIPNAPOMPICĂ . Tulburările ritmului nictemeral  INSOMNII    VISUL      De adormire De trezire Continue Paroxistice      HIPERSOMNII   Sd.

SOPORUL = reactii extrem de diminuate. reactioneaza doar la stimuli foarte puternici. hipokinezie. TORPOAREA = scaderea tonusului volitiv. apatie. dezorientare usoara. aspect perplex. conservarea functiilor vegetative. asociatii dificile. scaderea receptiei. STUPOAREA = activitatea psihomotorie pare suspendata. initiativei. bradipsihie. dificultati in precizarea ideilor. COMA = pierderea constiintei (apsihism). CANTITATIVE:        OBTUZIA = cresterea pragului senzorial.TULBURARILE CONSTIINTEI  I. cresterea latentei. bradikinezie. HEBETUDINEA = dezinsertia de realitate. OBNUBILAREA =cresterea pragului senzorial. . asemanatoare somnolentei accentuate. scaderea tonusului functiilor psihice: raspunsuri vagi. orientare grea.

amnezie consecutiva. STAREA SECUNDA = dupa evenimente psihotraumatizante. confuzie. reminiscenta de imagini traite.CALITATIVE: Polarizarea.*betia patologica. STAREA CREPUSCULARA = alterarea reflectarii senzoriale. contact defectuos cu realitatea. In:*epilepsie. incoerenta maxima.*histerie.*tumori de lob frontal.     STAREA ONEIROIDA = infiltrarea constructiilor visului in gindirea vigila ( H.TLBURARILE CONSTIINTEI  II.pastrarea automatismelor motorii. ingustarea cimpului constiintei. STAREA AMENTIVA ( notiune controversata) = dezorientare totala. dezorientare. actele comportamentale – coordonate dar neadecvate preocuparilor anterioare. .EY).*hipoglicemie. agitatie dezordonata.

 NARCOLEPSIA. Falsa insomnie. hepatorenale.TULBURARILE SOMNULUI    STAREA HIPNAGOGICA / HIPNOPOMPICA. INSOMNIILE: Cantitative ( initiale=de adormire. - . sau: pierderea brusca a tonusului muscular exprimata prin atacuri de catalepsie si paralizii de somn. HIPERSOMNIA = corespunde unui somn patologic care se deosebeste de somnul normal doar prin profunzime. insuf. Calitative ( predormitionale. terminale=de trezire). dormitionale. postdormitionale). talamice. durata. In: leziuni de trunchi cerebral. respiratorii. bruschetea aparitiei. corticale.nevoie subita de somn precedata sau nu de halucinatii hipnagogice.

BRUXISME. PAVOR NOCTURN.Tulburarile Visului. Caracteristici: * Angoasa. ENUREZIS NOCTURN. incapacitatea efectuarii celei mai mici miscari.  COSMARUL = vis cu continut si caracter terifiant.     AUTOMATISME AMBULATORII NOCTURNE. . * Senzatia de opresiune si greutate in piept. * Senzatia de paralizie.

.

      ANSAMBLUL INSUSIRILOR INASCUTE CARE IMPRIMA INDIVIDULUI O AMPRENTA PARTICULARA IN EXISTENTA SA. expresie a unei ractivităţi particulare a sistemului neuroendocrin DIRIJEAZA: promptitudinea. ereditare. Este format din insusiri relativ stabile. TIPOLOGII. în realitate există doar tipologii intermediare sau mixte . fiziologice. Componentă dinamico-energetică a personalităţii constând într-un ansamblu de însusiri constituţionale.fiecare individ poate coexista la mai multe categorii tipologice. intensitatea si durata raspunsurilor la solicitari.. Constituie nucleul primitiv pe care se structureaza caracterul ( putand fi si el modelat de caracter).

2. 5.TIPOLOGII 1. MORFO-FIZIO-PSIHOLOGICE PSIHO-FIZIOLOGICE PSIHOLOGICE PSIHO-SOCIOLOGIC CLINICE . 4. 3.

.

trasatura.). TOTALITATEA TRASATURILOR ESENTIALE SI STABILE ALE ADULTULUI REZULTATE DIN INFLUENTA PERMANENTA SI CONTINUA A MEDIULUI AMBIANT. particularitate (gr. progresiv Poate fi apreciat conform:  atitudinii fata de sine  atitudinii fata de alte persoane  atitudinii fata de munca. mască. TRASATURI CARE AU CA OBIECTIV O ADAPTABILITATE OPTIMA A PERSOANEI LA CERINTELE MEDIULUI AMBIANT Cea mai inaltă şi sintetică formaţiune a personalităţii care rezultă din integrarea în anumite modalităţi de comportament şi conduitp a întregii experienţe de viaţă a omului Se formeaza in timp indelungat.     Charakter =semn. .

7. 8. 3. 4.Tipuri caracteriale Heymans& Wiersme 1. Nervos Sentimental Coleric Pasionat Sanguin Flegmatic Amorf Apatic . 6. 5. 2.

.

de însuşiri şi aptitudini sau defecte care caracterizează modul propriu de a fi. dezvoltare.    ANSAMBLUL TUTUROR PROCESELOR PSIHICE IN INTEGRAREA COMPLEXA. individualitatea comparativ cu alte persoane Presupune jocul dintre aspecte ereditare/ dobândite Permanentă transformare. autoconstrucţie unică. . indivizibilă Aspecte constitutive a PS. Ofera insului supletea adaptativa.     Însuşiri definitorii    Biosomatic Psihic Sociocultural Totalitatea Transformarea reglajul    PERSONA = MASCA ACTORULUI. Ansamblul de trăiri morale şi intelectuale. Lazarus si Opton: Personalitatea inseamna tot ce credem despre un om si ne face sa-l iubim sau uram. irepetabilă. DINAMICA SI ARMONICA.

Allport .Kardiner Bio-psiho-sociale Culturaliste.psihanalitice.Teorii       Neobehavioriste – obiectiviste. Adler.Horney.Freud. Jung Sociale. Watson. Erickson Ierarhice .DellardMiller. Thorndicke Psihodinamice. Fromm.

tendinţe.cognitivă Dinamic. afectivitate.Componente ale personalităţii       Intelectual. motivaţie) Proiectivă-(necesităţi. deprinderi) Relaţională (caracter interpersonal) Constituţia biopsihologică . capacităţi. idealuri) Efectorie (aptitudini.energetică – (temeprament. aspiraţii.

ciclotime Exaltate Introverte extroverte .subdepresive Hipertimice.paranoide Impulsive Anxioase Emotive Distimice.hipomaniacale Labil afective.Personalităţi “accentuate” Leonhard             Demonstrative Hiperexacte..anancaste hiperperseverente.

Janet ca o stare.In: schizofrenie. REGRESIA: Demente. In:schizofrenie. psihoze cronice PUERILISM:isterie. histerie. stari confuzo-onirice. DEREALIZAREA DESOMATIZARE DESANIMARE . epilepsie. psihastenie. ologofrenie. depresii ( pe fondul constiintei clare).      NEDEZVOLTAREA : Oligofrenii.surmenaj     DEDUBLAREA PERSONALITATII: In: histerie.TULBURARI DE PERSONALITATE. demenţe TRANZITIVISM WERNICKE: pierderea diferentei intre ceea ce este exterior si interior individului. schizofrenie. schizofrenie TIPUL DE PERSONALITATE DA O COLORATURA APARTE SIMPTOMELOR CARACTERISTICE ORICĂREI BOLI. DEPERSONALIZAREA: definita de P.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful