You are on page 1of 13

Studenta : Stancescu Dana Stefania Specializare : Sociologie

Cuprins
1. Introducere 2. Explicarea termenului ce reda paradigma; 3. Istoric; 4. Reprezentanti si ideile lor; 5. Doctrina; 6. Metoda de cercetare; 7. Bibliografie.

1. Introducere
O varianta germana a teoriei actiunii o constituie sociologia comprehensiva elaborata de Max Weber. Spre deosebire de Durkheim si mai aproape de Pareto, Max Weber a construit o stiinta a actiunii semnificative si nu a societatii. El considera ca unitatea de baza a sociologiei o constituie comportamentul individual cu motivatiile sale, fundamentand o sociologie comprehensiva a actiunii sociale.
Nu orice actiune umana este actiune sociala; devine sociala numai cand autorul sau ii atribuie un sens prin raportare la orientarile valorice ale spatiului social global.

Sensul poate fi: a) subiectiv: cand reflecta optiunile valorice ale individului; b) obiectiv: cand exprima raportul dintre aspiratiile individuale si comportamentale existente la un moment dat intr-un spatiu social concret determinat.

2. Explicarea termenului ce reda paradigma


Comprehensiunea reprezinta intelegerea semnificatiei pe care oamenii o dau actiunilor umane, adica perceperea motivelor comportamentului indivizilor. Spre deosebire de naturalist care are ca obiect de studiu obiecte ce se supun unor regularitati constante, sociologul se preocupa de

comportamente semnificative care depind intodeauna de circumstante variate. Paradigma comprehensiunii actiunii sociale descrie cele patru tipuri de interpretare pe care actorii sociali o confera comportamentelor lor; este vorba de decodificarea conceptului de semnificatie a actiunii indivizilor prin raportarea comportamentului lor la patru tipuri de circumstante care le face inteligibile (comprehensibile): a) circumstantele motivationale sau justificarile actorilor, b)circumstantele axiologice, c)circumstantele afective sau emotionale si d)circumstantele institutionale. De la Weber incoace a fi semnificativ (comprehensiv) este echivalent cu a raporta comportamentele indivizilor la unul dintre cele patru tipuri de circumstante.

3. Istoric

4. Reprezentanti si ideile lor


Max Weber iniiaz sociologia comprehensiv (interpretativ). Pentru a nelege realitatea social,

sociologul va trebui s neleag semnificaiile subiectiv atribuite de actor aciunilor sale. Analiza acestor semnificaii devine posibil prin ideal-tipuri constructe teoretice care au n vedere cu precdere latura raional a aciunii sociale. La scara evoluiei generale a societilor, ideal tipurile ne permit s nelegem progresul i tipul de dezvoltare al acestora n raport cu rolul i felul proceselor culturale. Cultura este, din aceast perspectiv, sediul sensurilor aciunilor, al proceselor din societate. Tot ceea ce se ntmpl are ca explicaie un sistem de valori care trebuie identificat i neles de ctre sociolog. Max Weber a constatat ca orice activitate desfasurata de un individ este sociala n masura n care comportamentul sau se modifica prin actiunea altui individ, n temeiul unor valori sau simboluri acceptate de membrii unui grup sau ai unei societati. Dupa cum se poate observa, sociologul german concepe actiunea ca un act de modificare, de catre individ sau grup, a comportamentului altui individ sau grup. Cum comportamentul uman intervine n viata sociala fiind orientat de valori, scopuri si norme, actiunea umana si sociala se instituie ca mod de rationalizare a realitatii. De aceea, individul este considerat ca singurul detinator al unui comportament semnificativ. Pentru ca orice actiune trebuie sa aiba un sens, explicarea unui fenomen social impune precizarea comportamentelor individuale si ntelegerea lor. La Max Weber, comprehensiunea este unul din momentele importante ale oricarei analize sociologice. Explicatia comprehensiva este singura modalitate de cunoastere a actiunii umane.

5. Doctrina
Comprehensiunea, ntelegerea interpretativa, poate fi explicativa n masura n care ntelegem motivatia, sensul pe care o persoana l-a atribuit actiunii sale. Prin acest tip de comprehensiune avem acces la acele "ansambluri semnificative inteligibile" care dezvaluie temeiul actiunii respective. Aceasta comprehensiune poate fi socotita o explicatie a derularii activitatii. Actul ntelegerii interpretative (esenta comprehensiunii) semnifica deci decuparea cadrului de ntelesuri (sensul) vizate de un actor n raport cu: a) "un caz particular (un studiu istoric de exemplu)"' b) cu o situatie "medie" (ca n "studiul sociologic al maselor de exemplu"); c) cu o "constructie stiintifica. (sens ideal-tipic)" care ne permite a "degaja tipul pur, adica ideal-tipul unui fenomen care se manifesta cu o anumita frecventa. Conceptele sau legile pe care le stabileste teoria pura a economiei politice constituie, de exemplu, constructii ideal-tipice de acest gen."

In afara de actiunea sociala, fundamentele conceptuale ale sociologiei lui Max Weber mai cuprind si un set de determinanti ai rationalitatii actiunii sociale din care amintim: A) rationalitatea de finalitate defineste totalitatea conditionarilor aferente actiunii. Actioneaza in maniera rationala de finalitate cel ce-si orienteaza activitatea dupa scopurile, mijloacele si consecintele subsidiare ale acestora si care confrunta, in acelasi timp, in mod rational, mijloacele cu scopul, scopul cu consecintele subsidiare si, in sfarsit, diversele scopuri posibile intre ele(2) B) rationalitatea de valoare caracterizeaza activitatile sociale motivate de credinta in valoarea lor intrinseca independent de rezultatul lor. Exemplu : actiunile cu caracter etic, estetic, religios. C)maniera afectiva vizeaza conditionarea emotionala a actiunilor motivate preponderent de pasiune sau de sentimente; D)maniera traditionala prin preponderenta cutumelor si a obisnuintelor contribuie la diminuarea rationalitatii globale a actiunii, plasandu-se la limita unei activitati semnificativ orientate

6. Metoda de cercetare
Deosebirea fundamentala fata de stiintele naturii consta in faptul ca sociologia nu se rezuma la masurarea si clasificarea evidentelor, ci interpreteaza evidentele empirice, devenind o stiinta comprehensiv explicativa. Instrumentul prin care sociologul trece de la comprehensiune la interpretare si explicatia cauzala, il reprezinta tipul ideal prin care Max Weber intelege un sistem de posibilitati, care se construieste printr-un proces de abstractie si de constragere dintr-o multime difuza si discreta de fenomene individuale. Tipul ideal este o perspectiva metodologica de evaluare a dinamicii structurale a spatiului social global si a universului profesional concret determinat. De exemplu: tipul ideal de meserie este o creatie teoretica rezultata din aditionarea unor trasaturi caracteristice care se gasesc difuz in diferitele meserii existente intr-un spatiu social determinat. Dincolo de aspectul teoretic explicativ, tipul ideal mai are si o functie practica: arata sensul evolutiei sociale prin raportarea permanenta la potentialul explicativ al cunoasterii sociologice

Explicatia sociologica autentica se intemeiaza pe intelegerea sensului si motivatiilor actiunilor sociale. Intelegerea poate fi:
a) obiectiva: reflecta expresia unei judecati asertorice; b) explicativa: cand asertiunea este insotita de relevarea cauzala a contextelor particulare in care actiunea isi concretizeaza sensul sau specific.

Tipul ideal reprezinta in egala masura un model al evolutiei sistemului social global, cat si cadrul conceptual metodologic de pe care fiecare cercetator abordeaza realitatea sociala. Ca stiinta a tipurilor de actiuni ideale, sociologia are, de aceea, un caracter istoric: fiecare societate isi are propria sociologie prin care marcheaza o

contributie concreta la studiul stiintific al societatii. Fiind o imagine epistemica a unei realitati in continua devenire, sociologia nu este o stiinta a societatii, ci o modalitate de decantare teoretica a fiecarei secvente in evolutia practica a evolutiei umane. Numai mentinandu-si permanenta deschiderea conceptelor sale fata de dinamica efectiva a realitatii sociale, sociologia poate evita esuarea ei in dogmatism. Exista 4 tipuri ideale fundamentale: Aciunea tradiional ine de tradiie, de obiceiuri; majoritatea aciunilor cotidiene aparin acestui tip Aciunea afectiv determinat de pasiuni; ex: o palm tras n mod impulsiv Aciunea raional de valoare este animat de valori de ordin etic, estetic ori religios; ex: aristocratul care i apr onoarea prin lupt Aciunea raional de finalitate este o aciune instrumental orientat spre un scop utilitar i care implic o echivalen ntre scopuri i mijloace; ex: strategul militar care i organizeaz armata i planul de lupt

7.Bibliografie
http://www.scritube.com/sociologie/MAX-WEBER-

SOCIOLOGIA-COMPREHEN55638.php http://ro.scribd.com/doc/46583930/Sociologia-Comprehensive http://books.google.ro/books?id=GUcOMBpSn3IC&pg=PA495&l pg=PA495&dq=sociologia+comprehensiva&source=bl&ots=Y7C WuovRnz&sig=oeDG21kFMgVarMzQNx5DEjFZ24&hl=ro&sa=X&ei=bAAqUYiKPJHEtAb_zYHwDw&redir_esc=y# v=onepage&q=sociologia%20comprehensiva&f=false ? http://www.usabtm.ro/downloads/cpp/Maria%20Palicica%20&%20Francisc%20 Albert%20-%20Sociologie%20si%20educatie.pdf