You are on page 1of 133

Universitatea de Medicina si

Farmacie Victor Babes Timisoara

Entorsele gleznei
Definitie: - leziuni traumatice ale partilor moi periarticulare si capsulo-ligamentare -care se produc datorita depasirii limitelor fiziologice de mobilitate ale articulatiilor respective -fara a modifica insa contactul permanent dintre suprafetele articulare ale structurilor osoase care participa la formarea articulatiilor respective

- Cele mai frecvente traumatisme

Frecventa: mai frecvent la adulti mai rare la virste extreme: copii- elasticitate capsulo-ligamentara crescuta varstnici- apar fracturi juxtaarticulare sau intraarticulare mai frecvent la membrul inferior (glezna, genunchi, mediotarsiana) la membrul inferior- interfalangiene la membrul superior-radiocarpiene

Entorsele

Frecventa tipurilor de traumatisme la persoane adulte,active


(www.bls.gov ,USA,)

Mecanism de producere

1. mecanism indirect
cel mai frecvent

2. mecanismul direct
mai rar

Mecanism de producere

1. mecanism indirect

2. mecanismul direct
mai rar

cel mai frecvent rotatie sau torsiune a segmentului adiacent

Traumatismul produce: leziuni capsulo-ligamentare ( specifice entorsei) leziuni tegumentare si ale tesutului subcutanat (edeme, hematoame) leziuni musculo-tendinoase (intinderi sau rupturi fasciculare) leziuni ale membranei sinoviale (hemartoza) leziuni osteoperiostice

Entorsele

MECANISM DE PRODUCERE:
1. Inversiune fortata (adductie-supinatie)-cel mai frecvent destinde sau rupe ligam. astragalo-calcaneene, apoi ligam. peroneoastargaliene si ligam. Peroneocalanean - Cea mai frecventa
inversiune

2. Eversiune fortata (abductie-pronatie) capsula si lig. tibioastragaliene


eversiune

Clasificare
-in functie de gravitatea leziunilor- 3 grade Gradul I intinderi ale ligamentelor periarticulare si a stratului fibros al capsulei articulare Gradul II rupturi partiale ale ligamentelor periarticulare si ale stratului fibros al capsulei articulare Gradul III ruptura totala a structurilor capsulo-ligamentare - se asociaza de obicei smulgeri osteoperiostice ale insertiilor

DIAGNOSTIC durere, deformarea regiunii, echimoza

ENTORSELE GLEZNEI

Entorsa prin inversiune: Predominant pe fata anteroexterna Durerea inaintea si sub varful maleolei externe Entorsa prin eversiune: Durerea sub si inapoia maleolei interne Entorse grave-apare si hemartroza

Investigatii imagistice
Ex. Radiologic in 2 incidente- completeaza ex.clinic, depisteaza prezenta leziunilor osoase

Ex. R.M.N.

Diagnostic diferential:
Contuzia gleznei Fracturi juxtaarticulare Afectiuni cronice

ENTORSELE GLEZNEI
TRATAMENT De urgenta: Combaterea durerii, imobilizarea articulatiei Entorsa usoara (grad I)- distensia capsuloligamentara Repaus fizic Imobilizare bandaj elastic 7-10 zile Gheata local Pozitia procliva a piciorului Antalgice, antiinflamatorii Fizioterapie

ENTORSELE GLEZNEI
TRATAMENT Entorse medii si grave (ruptura sau smulgere) Repaus fizic Imobilizare ap. gipsat gambopodal - 4 sapt. Recuperare functionala si fizioterapie La tineri si sportivi sutura capsulo-ligamentara eventual si augmentarea acesteia prin ligamentoplastie cu tendonul scurtului peronier lateral Dupa interventie, imobilizare gipsata, urmata de fiziokinetoterapie Laxitatea ligamentara reziduala si instabilitatea gleznei tratament chirurgical si ulterior fiziokinetoterapie

ENTORSELE GENUNCHIULUI
Entorsele de genunchi cuprind un ansamblu de leziuni capsuloligamentare asociate sau nu cu leziuni meniscale
Frecvent intilnite in accidentele de sport

ENTORSELE GENUNCHIULUI
Mecanism de producere - frecvent mecanismul indirect - Mecanismul direct mai rar incriminat accidente rutiere pieton- impact din lateral, cu genunchi in extensie (ortostatism) accidente de sport (rugby)

ENTORSELE GENUNCHIULUI
Anatomie patologica -de la simple intinderi sau rupturi partiale pina la rupturi complexe capsulo-ligamentare - Leziunile capsulo-ligamentare mediale -frecvent - Leziunile capsulo-mediale laterale trebuie cercetat nervul sciatic popliteu extern (peronier comun), ligamentul colateral extern, bandeleta lui Maissiat

ENTORSELE GENUNCHIULUI
Clasificare Gorun - entorse stabile (benigne) - entorse instabile (grave) Genety entorse benigne (stadiul I si II) - entorse grave (stadiul III) -ambele analizeaza criteriul de stabilitate al genunchiului

ENTORSELE GENUNCHIULUI
Entorsele benigne (stadiul I): -intinderi ligamentare -mai frecvent ligamentul colateral medial -mai rar ligamentul colateral lateral si segmentul posterior al capsulei

Clinic:

durere spontana, dupa efort,in punct fix la palpare durerea poate fi accentuata de unele miscari (flexie de 20-30 grade, abductie) cazurilor fara revarsat intraarticular Mers normal, genunchi stabil Rx: -fara leziuni osteoarticulare

Inspectie: genunchi de aspect nemodificat,in majoritatea

Tratament: repaus segmentar 5-7 zile, ag. fizici locali,


antiflogistice. Nu necesita ap gipsat

Entorsele benigne( stadiul II) -rupturi partiale ligamentare

ENTORSELE GENUNCHIULUI

Clinic:

durere imediata, exacerbata de miscare si mers Examenul miscarilor de laxitate laterala provoaca durere

Inspectie: genunchi tumefiat, uneori echimoza limitata si


hemohidrartroza moderata.

Tratament: -majoritatea entorselor benigne- tratament


ortopedic (ap. gipsat cruro-podal 20-30 zile)
-Sub ap. gipsat, contractii izometrice, kinetoterapie, tratament general antiinflamator, miorelaxante

-Recuperare functionala dupa suprimarea imobilizarii

ENTORSELE GENUNCHIULUI
Entorsele grave, instabile -leziuni importante, capsulo-ligamentare si meniscale, ce necesita tratament chirurgical. stabilitatea genunchiului este data de : ligamentele incrucisate -pivot central formatiuni laterale cu rol dublu:
Ligamentele - varus si valgus, capsula+ligamente - stabilitate rotationala

ENTORSELE GENUNCHIULUI
Examenul clinic:

Anamneza - tipul accidentului


-tulburarile date de laxitate: durere, impotenta functionala, instabilitate, hidartroza 1. Durerea- principalul simptom, caracter sincopal in momentul accidentului, exacerbata de mobilizare 2. Impotenta functionala- importanta 3. Echimoze, sufuziuni sanguine , hemartroza frecvente Echimoze-in vecinatatea nivelului de ruptura ligamentara Hemartroza caracteristica rupturii ligamentelor incrucisate

Testul McMurray flexie fortata si rotatia genunchiului- clic sonor insotit de durere la nivelul interliniului articular = leziune de menisc

Appley - genunchiul este flexat la 90 grade , coapsa fixata


pe masa. Piciorul este tras si se face rotatia gambei. (A) cu mb in aceeasi pozitie, se apasa piciorul, se roteste si se face flexie,extensie usoara. Apar clicuri si durere pe interliniul artic. (B)

Examenul clinic comparativ la cei doi genunchi

Laxitati laterale si mediale in extensie

Examenul ligamentului incrucisat anterior deplasarea tibiei inainte -sertar anterior-

Examenul ligamentului incrucisat posterior deplasarea tibiei inapoi -sertar posterior-

Examenul radiologic: Rx standard fata si profil -suprafetele articulare si spinele tibiale Rx in valgus sau varus fortat Rx axiale la 30-60 si 90 in flexieArtroscopia -aspectul morfologic si leziunile ligamentelor incrucisate si ale meniscurilor CT si RMN leziuni recente de ligamente incrucisate

ENTORSELE GENUNCHIULUI
Leziuni izolate ale ligamentului incrucisat anterior -miscare de torsiune asociata cu flexie Mai frecvent -portiunea inalta a ligamentului incrucisat anterior -asociere frecventa cu rupturi capsulare si efractia sinovialei Clinic seamana cu o ruptura de menisc in toarta de cos Triada nefasta a lui ODonoghue: 1. leziune de ligament incrucisat (anterior sau posterior) 2. leziune de ligament colateral (tibial sau fibular) 3. lezarea condilului de aceeasi parte cu ligamentul lezat

ENTORSELE GENUNCHIULUI
Leziuni izolate ale ligamentului incrucisat anterior Pentada nefasta(Trillat): lezarea celor doua ligamente incrucisate lezarea ligamentului lateral lezarea capsulei lezarea condilului de aceeasi parte cu ligamentul lateral Se pot adauga leziuni meniscale,luxatii meniscale, paralizia de sciatic popliteu extern, ruptura de biceps femural sau popliteu, ruptura bandeletei lui Maissiat in pentadele laterale(externe), sau dezinsertia labei de gisca in pentadele mediale(interne) Examenul radiologic-leziuni osoase asociate: -fractura spinelor tibiale -smulgere osoasa la nivelul condilului femural medial, tuberculul Gerdy, capul fibulei

ENTORSELE GENUNCHIULUI
Diagnosticul diferential 1. fracturi osoase juxtaarticulare( extremitate inferioara femur si superioara tibie) 2. luxatia patelei 3. artroza femuro-patelara 4. sinovita vilo-nodulara 5. osteocondrita disecanta

Tratament (artoscopic)

ENTORSELE GENUNCHIULUI

Tratamentul leziunilor recente-refacerea fiecarei leziuni in parte meniscectomia daca este leziune meniscala repararea cojii condiliene-sutura directa daca e in partea medie -sutura transosoasa cu fire neresorbabile daca e dezinsertie inferioara refacerea ligamentelor incrucisate (cu allogrefon, heterogrefon sau ligament artificial) refacerea ligamentelor colaterale Refacerea capsulei- pe planuri
Postoperator-imobilizare gipsata pe atela cruro-podala cu genunchiul in flexie 20-30 pentru 15-20 zile -apoi 15-20 zile ap. gipsat inghino-maleolar -profilaxia complicatiilor tromboembolice -recuperare functionala

Leziune de menisc in toart de co

Ruptura LIA

Recoltarea grefonului pt refacerea ligamentului incrucisat anterior

refacerea ligamentului incrucisat anterior cu ligament artificial LARS

LUXATIILE
Luxatiile traumatisme articulare inchise, in care, in urma actiunii unui agent traumatic, se produce o deplasare permanenta in raporturile dintre epifizele ce alcatuiesc un complex articular - Se produc de asemenea leziuni traumatice ale partilor moi peri si intraarticulare

LUXATIILE
FRECVENTA Mai frecvent la adultul in plina activitate, mai rar la copii si batrini Mai frecvent la nivelul membrului superior (luxatia scapulo-humerala, luxatii interfalangiene, luxatia de cot) MECANISM DE PRODUCERE Direct Indirect Mai frecvent in accidente de sport, de munca, accidente rutiere

LUXATIILE
CLASIFICARE Dupa vechimea leziunii Luxatii recente Luxatii vechi Luxatii recidivante Din punct de vedere anatomo-patologic Luxatii pe articulatii normale, sanatoase Luxatii pe articulatii bolnave( displazia subluxanta de sold)

LUXATIILE
TRATAMENTUL Precoce, luxatia fiind urgenta Luxatia recenta in majoritatea cazurilor, se rezolva prin tratament conservator, ortopedic reducerea luxatiei, imobilizare gipsata, recuperare functionala Luxatiile vechi si cele recidivante Tratament chirurgical

DISJUNCTIA ACROMIO-CLAVICULARA tineri,sportivi


Accidente de munca, de circulatie Mecanism de producere Direct: cadere pe umar, Indirect cadere pe cot, Pot fi afectate lig. acromio claviculare si/ sau cele coraco claviculare

Anatomo patologica Allman


Gr I- Entorsa distensie capsulo ligamentara Gr II- luxatie incompleta lig. acromio-claviculare rupte, cele coraco claviculare intacte Gr III- luxatie completa- se rup si lig. coracoclaviculare, clavicula se deplaseaza in sus si in afara

Clasificari

Clasificare dupa Rockwood-6 grade


Tip I ca si gr I Allman Tip II ca si Allman II Tip III ca si Allman III Tip IV ambele ligamente rupte si extremitatea externa a claviculei e deplasata in posterior, in m. trapez TipV ligamentele si insertiile musculare rupte, clavicula si acromionul complet separate Tip VI ligamentele rupte, extremitatea externa a claviculei e deplasata inferior de procesul coracoid si posterior de tendoanele bicepsului si coracobrahialului

Examen clinic
Anamneza tipul de mecanism de producere Inspectia- comparativ la cei doi umeri
Tumefactie a articulatiei Proeminenta a extremitatii externe a claviculei Miscari active posibile dar limitate de durere

Palpare
Semnul clapei de pian Semnul sertarului antero-posterior al claviculei- se fixeaza acromionul si se misca antero-posterior clavicula

Examen clinic
Grad I: Durere, fara mobilitate anormala la nivelul articulatiei acromio claviculare Rx normal Grad II: Durerea mai importanta Tumefactie locala Clapa de pian dar nu si sertar Rx: subluxatie pe incidenta de fata Grad III: Capatul extern al claviculei proemina sub piele Semnul clapei de pian si sertarul sunt pozitive Rx: dislocatie acromio claviculara pe fata si profil

Examen radiologic
Incidenta de fata Incidenta axiala Radiografie in dinamica- de fata cu greutati in ambele maini

tratament
Gr I si II- Tratament ortopedic ap gipsat Desault 14 -21 zile Gr III tratament chirurgical

-osteotomia varfului coracoidei cu insertiile lui (coraco-brahial, pectoral mic, scurta portiune a bicepsului) si fixarea pe clavicula cu un surub Incizie pe abord delto pectoral, Evidentierea varfului coracoidei si , dupa ce se face in el o gaura cu burghiul pentru a putea fi fixat pe clavicula, se face osteotomia astfel incit sa aiba o lungime de 1,5 cm Se evidentiaza toate leziunile ligamentare acromio-claviculare si daca trebuie se face provizoriu artrosinteza cu o brosa Kirschner

Tehnica Dewar Barrington

Pe fata infero -interna a claviculei, (pe fata anterioara in tehnica originala), chiar deasupra apofizei coracoide sau putin inspre intern (nu extern) se decorticjeaza o zona unde se va atasa fragmentul de coracoida transplantat si se prinde cu un surub Sutura capsulei, ligamentele articulatiei acromio-claviculare Sutura fasciei, tesutului celular subcutanat, tegumente

PROCEDEUL DEWARBARRINGTON ASPECT RADIOLOGIC PRE I POSTOPERATOR

PROCEDEUL DEWARBARRINGTON

LUXATIA SCAPULO-HUMERALA

Traumatism direct sau indirect care determina capul humeral sa paraseasca raporturile sale normale cu cavitatea glenoida

LUXATIA SCAPULO-HUMERALA
FRECVENTA Cea mai frecventa luxatie,datorita: Articulatia scapulo-humerala prezinta miscari de amplitudine mare,in multe directii Intre suprafetele articulare exista o disproportie: suprafata cavitatii glenoide=1/3 din suprafata capului humeral Aparat ligamentar de intarire slab reprezentat

LUXATIA SCAPULO-HUMERALA
CLASIFICARE ANATOMO-PATOLOGICA In functie de locul unde migreaza capul humeral: Luxatia anterioara Luxatia posterioara Luxatia inferioara

Articulatia scapulohumerala normala

Luxatie anterioara

Luxatie posterioara

Luxatie inferioara

LUXATIA SCAPULO-HUMERALA
Luxatia anterioara Varianta subcoracoidiana- cea mai frecventa Varianta extracoracoidiana Varianta intracoracoidiana Varianta subclaviculara

A: subacromiala; B: subglenoidiana; C: subclaviculara; D: intratoracica.

LUXATIA SCAPULO-HUMERALA
DIAGNOSTIC o Inspectia - pozitia Dessault

LUXATIA SCAPULO-HUMERALA
DIAGNOSTIC o Inspectia - umarul in epolet- caracteristic

o Inspectia - Tumefactii si echimoze la nivelul umarului - Bratul marit in circumferinta- semnul

lui Hamilton

Luxatia subcoracoidiana- brat in usoara abductie si rotatie interna Luxatia extracoracoidiana- brat in abductie si rotatie laterala Luxatia intracoracoidiana- brat in ABDuctie, rotatie interna maxima cu antebrat lipit de corp Luxatia subclaviculara- brat in ADDuctie, rotatie interna maxima cu antebrat lipit de corp Luxatia posterioara- brat rotat intern Luxatia erecta- brat in abductie maxima

LUXATIA SCAPULO-HUMERALA
DIAGNOSTIC o Palparea Luxatia subcoracoidiana- capul humeral sub santul delto- pectoral In celelalte variante capul humeral se palpeaza in afara coracoidei, inauntrul ei sau subclavicular Luxatiile inferioare- capul humeral se palpeaza in axila Luxatiile posterioare- capul humeral se palpeaza posterior fata de glena

LUXATIA SCAPULO-HUMERALA
DIAGNOSTIC In luxatiile anterioare, abductia este ireductibila La tentativa de reducere a abductiei, bratul revine la pozitia initiala- semnul lui Berger

Examenul clinic trebuie sa cerceteze existenta complicatiilor vasculare si nervoase

LUXATIA SCAPULO-HUMERALA
DIAGNOSTIC o EXAMENUL RADIOLOGIC - In incidenta de fata si axiala - Completeaza examenul clinic si poate depista o complicatie osoasa

LUXATIA SCAPULO-HUMERALA
COMPLICATII IMEDIATE Asocierea luxatiei cu o fractura regionala (fr. de trohiter humeral, fr. col chirurgical humeral, fr. glenei, fr. proces coracoidian) Complicatii nervoase (ex: elongatie de plex brahial, paralizie de n. axilar sau radial) Complicatii vasculare (lez. de artera sau vena axilara) Luxatia deschisa Complicatii musculare ( rupturi musculotendinoase)

LUXATIA SCAPULO-HUMERALA
COMPLICATII TARDIVE Luxatii recidivante si habituale Artroza scapulohumerala

Se considera ca o luxatie neglijata, veche de 2 saptamani, se poate reduce sub anestezie, iar dupa o luna nu se mai poate realiza reducerea ortopedica

LUXATIA SCAPULO-HUMERALA
TRATAMENT Luxatiile constituie urgente traumatologice Reducerea trebuie efectuata cat mai repede posibil Pentru o reducere in bune conditii este necesara anestezierea pacientului,locala sau generala

LUXATIA SCAPULO-HUMERALA
TRATAMENT ORTOPEDIC

Metode de reducere ale luxatiei de umar


I. II. III. IV. V. Metoda Hipocrate Metoda Von Artl Metoda Mothes Metoda Kocher Clotteau E. L. si colab

Metoda Hipocrate

Metoda Mothes Tractiune continua asociata cu contraextensie , membrul fiind adus in abductie de 110-120 si extensie

Metoda Von Artl

LUXATIA SCAPULO-HUMERALA
TRATAMENT Dupa reducere- imobilizare in aparat gipsat toracobrahial Se mentine imobilizarea 21 zile Dupa suprimarea imobilizarii se reiau progresiv miscarile active si se incepe recuperarea functionala CHIRURGICAL Luxatiile care nu pot fi reduse pe cale ortopedica beneficiaza de tratament chirurgical Pentru luxatiile inveterate, ireductibile- reducere sangeranda

FRECVENTA Locul doi dupa luxatia scapulo-humerala FORME ANATOMOCLINICE Luxatia anterioara Luxatia posterioara- cea mai frecventa: Postero- externa Postero- interna

LUXATIA COTULUI

Mecanism de producere - In majoritatea cazurilor este indirect, prin cadere pe mina cu cotul in hiperextensie

- Rar prin mecanism direct

LUXATIA COTULUI
DIAGNOSTIC LUXATIA POSTERIOARA DE COT Simptomatologia este caracteristica: Durere violenta la nivelul cotului, exacerbata de tentativele de mobilizare sau palpare Inspectia Pozitia bolnavului: antebratul sustinut de mina sanatoasa, cotul luxat in flexie de 120, antebratul in

pronatie

Cot deformat globulos Bratul afectat apare scurtat Echimoze Olecranul deviat in posterior , iesit mult in relief

LUXATIA POSTERIOARA DE COT Triunghiul lui Nelaton inversat In luxatia postero- interna latura interna a triunghiul lui Nelaton este mai mica

Triunghiul lui Nelatonaspect normal

LUXATIA COTULUI

DIAGNOSTIC Miscarile active mult diminuate Miscarile pasive: extensia,pronatia,supinatia- in limite aproape normale flexia- rezistenta elastica

LUXATIA POSTERIOARA DE COT

LUXATIA COTULUI
DIAGNOSTIC Luxatia anterioara de cot rara, in majoritatea cazurilor dupa fractura olecranului Clinic, prezinta: Cotul in flexie accentuata Bratul scurtat Antebratul lungit Se palpeaza, in plica cotului, procesul coronoid al ulnei si capul radial

LUXATIA COTULUI
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL FRACTURILE SUPRACONDILIENE DE PALETA HUMERALA FRACTURA LUXATIE MONTEGGIASTANCIULESCU

LUXATIA COTULUI
COMPLICATII Imediate: Luxatia deschisa Leziune de nerv cubital Leziune de biceps si coracobrahial Interpozitia de parti moi Leziuni vasculare - rar Tardive: Osificari heterotope Redori de cot

LUXATIA COTULUI
TRATAMENT Reducerea trebuie efectuata cat mai repede posibil Pentru o reducere in bune conditii este necesara sedarea pacientului, relaxarea musculara Tehnica: Bolnavul in decubit dorsal la marginea patului

Extensie in axul bratului si al antebratului Contraextensie pe brat Cu ambele police se repune olecranul la loc

Luxatia anterioara: Extensia pe antebratul flectat Contraextensie in axila Se face extensia antebratului si cu policele se impinge olecranulsub paleta si apoi paleta la loc luxatii ireductibile- tratament chirurgical

Dupa reducere, imobilizare 14 zile Apoi recuperare functionala dupa suprimarea imobilizarii gipsate

LUXATIILE COXOFEMURALE
Deplasarea permanenta a capului femural in jurul cavitatii cotiloide, in urma actiunii unui traumatism Mai rar intilnite Apar dupa traumatisme importante Pot sa apara complicatii tardive severe

LUXATIILE COXOFEMURALE
MECANISM DE PRODUCERE cel mai frecvent agentul traumatic actioneaza asupra genunchiului, coapsa fiind in flexie si adductie ( accidente de automobil) Cind membrul pelvin e in alte pozitii, luxatiile se insotesc de fracturi

CLASIFICARE dupa locul unde migreaza capul femural 1. LUXATII REGULATE

LUXATIILE COXOFEMURALE

Luxatii posterioare Inalte sau iliace Joase sau ischiatice


Luxatii anterioare Inalte sau pubiene Joase sau obturatorii

LUXATIILE COXOFEMURALE
CLASIFICARE 2. LUXATII NEREGULATE Luxatii subcotiloidiene

Luxatii supracotiloidiene
Pot sa apara si asocieri: fracturi-luxatii: asociaza luxatia cu fractura de cotil, sau, mai rar cu cea de cap femural

LUXATIILE COXOFEMURALE
DIAGNOSTIC Anamneza: Circumstantele accidentului Examenul clinic Durerea Impotenta functionala Pozitia vicioasa La palpare- gol la nivelul cavitatii cotiloide, capul femural la distanta de ea

DIAGNOSTIC Semne clinice caracteristice: Luxatia iliaca coapsa usoara rotatie interna, adductie, si flexie moderata genunchii se suprapun laba piciorului- in contact cu fata dorsala a piciorului opus membrul inferior scurtat,trohanterul mare deasupra liniei Roser- Nelaton capul femural in fosa iliaca externa Tuberozitate ischiatica

SIAS

LUXATIILE COXOFEMURALE
DIAGNOSTIC Semne clinice caracteristice: Luxatia ischiatica coapsa in flexie, adductie si rotatie interna accentuata capul femural deasupra ischionului scurtarea este mica

LUXATIILE COXOFEMURALE
DIAGNOSTIC Semne clinice caracteristice: Luxatia obturatorie Coapsa in flexie, abductie si rotatie externa

Luxatia pubiana Membru pelvin in extensie Piciorul rotat extern Capul femural sub arcada crurala Trohanterul migrat medial

Ex radiologic de bazin confirma diagnosticul si identifica fracturi asociate

LUXATIILE COXOFEMURALE
COMPLICATII
Generale- soc traumatic Locale: Vasculare: Compresiunea vaselor femurale sau obturatorii in formele anterioare Nervoase : paralizia sciaticului- in formele posterioare paralizie crurala- in formele anterioare Viscerale: Leziuni de vezica in formele pubiene

LUXATIILE COXOFEMURALE
COMPLICATII Luxatii asociate cu fracturi regionale Frecvent apare fractura de sprinceana cotiloida Mai grava este fractura de perete posterior de cotil- luxatia este instabila dupa reducere Se poate asocia fractura parcelara de cap femural, care in momentul reducerii poate da fractura de col femural Se poate asocia direct fractura de col femural Asocierea unui politraumatism, cind trebuie recunoscuta luxatia coxo-femurala

LUXATIILE COXOFEMURALE
COMPLICATII Tardive Necroza capului femural, cel mai frecvent partiala, polara superioara Este tardiva,impune supraveghere radiologica Coxartrozele secundare necroza capului femural Osificari periarticulare, care dau redoare de sold

LUXATIILE COXOFEMURALE
TRATAMENT De urgenta imobilizarea traumatismului Combaterea socului traumatic Sedare Transport in serviciul de specialitate

LUXATIILE COXOFEMURALE
TRATAMENT Reducere de urgenta, sub anestezie generala Daca nu se poate ortopedic, se va face reducere singerinda Daca e asociata paralizia de sciatic, se va face intii reducerea, interventia neurochirurgicala se face mai tirziu

LUXATIILE COXOFEMURALE
EVOLUTIE, PROGNOSTIC Daca e tratata corect, evolutie favorabila: Mobilitate normala Absenta durerii, a schiopatatului Fara alterarea pe Rx a interliniului articular sau a capului femural Supraveghere pentru depistarea complicatiilor tardive

Luxatiile de genunchi
Mai rare In accidente de sport( automobilism, calarie, alpinism, schi, rugby) Varietati: Luxatia anterioara Luxatia posterioara Luxatia laterala( interna sau externa)

Luxatiile de genunchi
Mecanismul de producere Luxatia anterioara- hiperextensia genunchiului -daca hiperextensia > 50 -lezarea vaselor poplitee Luxatia posterioara-soc direct, anteroposterior, cu genunchiul flectat Mai rar prin miscari de varus-valgus fortat

Luxatiile de genunchi
DIAGNOSTIC Durere accentuata de tentativa de miscare a gambei Edem, echimoze, hematoame Hemartroza importanta Luxatia anterioara- genunchi in flexie, diametrul anteroposterior marit Palpare- axul tibiei nu merge in articulatie In unele situatii- articulatie balanta Trebuie efectuat examen radiologic si arteriografie

Luxatiile de genunchi
COMPLICATII Imediate: Luxatie deschisa-artrita septica Complicatii vasculare sindrom de ischemie acuta periferica Leziuni ale venei poplitee - Complicatii nervoase (sciatic popliteu extern) - Complicatii osoase- fracturi de spine tibiale, platou tobial, condili femurali - Complicatii cutanate

Luxatiile de genunchi
COMPLICATII Tardive Sinovite cronice Artroze posttraumatice Redori articulare Articulatii instabile sau balante

Luxatiile de genunchi
TRATAMENT urgenta - reducerea ortopedica - imobilizare gipsata Cercetarea complicatiilor Examinari radiografice dinamice dupa reducere, deoarece se pot complica cu rupturi ale pivotului central, leziuni capsuloligamentare. Ele pot necesita tratament chirurgical

RADIOGRAFII

Incidenta axiala

Luxatie posterioara

Luxatia erecta