You are on page 1of 42

RECAS – LA PUTERE CABERNET SAUVIGNON SEC 2009

Prof. Indrumator: Bogdan Dumitrescu

Cursant: Rodica Bita

La Putere – Recas

Centrul viticol Recaş Aşezare geografică. Grupează plantaţiile situate în partea sudestică a Câmpiei înalte Vinga, în triunghiul format de Bega, afluentul ei Beregsău şi Dealurile Lipovei. Acest centru este traversat de paralela 45°47’ latitudine nordică, fapt care determină fixarea unei poziţii geografice avantajoase în cadrul Banatului şi a ţării. Planţatiile ocupă o suprafaţă de aproximativ 1500 ha.

• Climatul este temperat, moderat continental cu nuanţă submediteraneană, cu resurse heliotermice asemănătoare celor de la Silagiu şi Tirol, în timp ce resursele hidrice înregistrează o valoare mai mică. Aici se înregistrează cea mai scăzută temperatură extremă minimă din zonă (-33 0C). • Fondul pedologic este alcătuit din soluri brune argilo-iluviale şi soluri brune podzolite.

Direcţia de producţie - Sortimentul. Centrul Recas, se evidenţiază prin vinurile rosii de calitate superioară, care este principala direcţie de producţie, si se obţin din soiurile Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Cadarcă, Merlot si Burgund mare. Si vinurile albe obţinute aici sunt de calitate, soiurile predominante fiind: Creaţă, Riesling italian, Fetească regală, Fetească albă si Muscat Ottonel. Soiurile pentru masă cultivate fac parte din epocile de maturare III-IV, care pe lângă Chasselas doré si roz, si Muscat de Hamburg include si Muscat d'Adda.

Cabernet Saugvinon

“un prim certificat

de calitate”

Este un soi francez, foarte apreciat pentru vinurile sale de calitate exceptionala. Se cultiva la Bordeaux ca soi conducator.

Descrierea ampelografica
 

liliachii pe ambele fete, a treia frunza de la varf este rosiatica, scamoasa pe fata, alba pufoasa pe partea inferioara.  In jos pe lastar, frunzele sunt scamoase pe partea inferioara.  Lastarul in iunie – iulie are primele 4 – 5 frunze aramii-rosietice, net pentalobate, scamoase pe fata, albe-pufoase pe partea inferioasa. Lastarul este verde-rosietic.  Frunza adulta este pentalobata, ajungand uneori septalobata prin aparitia pe lobul terminal a inca doua sinusuri suplimentare. Lobii sunt bine degajati, iar sinusurile au la baza forma de cerc, care constituie caracter de soi. Liziera frunzei este mai pronuntat crestata decat la Cabernet franc, iar sinusurile au forma de buzunare inchise, ceea ce face sa se deosebeasca aceste soiuri cu usurinta unul fata de altul.

Dezmugurirea: este pufoasa, de un verde simplu; Infrunzirea: are varful si primele doua frunze pufoase, albe-

  

Floarea este constituita normal, cu polenul fertil, soiul fiind


 

autofertil, caracterizat insa prin scurtaturi puternice. Strugurii sunt cilindrici, desi in boabe cand fecundatia este asigurata. Bobul este rotund nearomat, cu gurt de „iarba verde”, marunt, brumarel, negru-albastrui, crocant, cu pielita groasa, bogata in substante colorante. Dupa continutul substantelor antocianice in pielita ocupa locul intai printre soiurile negre. Coarda este rosiatica, cu meritalele scurte, lemnul tare, de vigoare mijlicie sau chiar mare. Insusiri agrobiologice. Are inseritia predominanta pe nodurile 4/5. coeficientul de fertilitate absolut are valoarea medie de 1,6 iar pe cel relativ 1,4, cu 92% de lastari fertili. Indicele de productivitate are valori mici, de 115, respectiv 106. Se preteaza la taiere mixta, cu coarde lungi de 15-18 ochi. Infloreste cand pe lastar apar 17-20 de frunze. Rezista bine la putrezire, ger, oidium, Tetranicus, Cocgylis si Eudemis, chiar si la mana, vadind prin acesta intr-un fel un caracter salbatic.

Insusiri tehnologice. Cercetand evolutia procesului de

 

maturare a strugurilor, reiese ca acest soi are coacere tardiva, strugurii ajungand la maturitatea deplina abia in epocile a IVV. Prin coacere prelungita poate castiga mult, marindu-si intensitatea culorii si concentratia mustului in zahar. Avand boabele mici, cu pielita groasa si uneori rare pe ciorchine, nu sufera de putregaiul cenusiu decat in foarte mica masura si rezista bine la supracoacere. Ramane de stabilit cand incepe sa se degradeze in tensitatea culorii rosii in struguri prin supramaturare si care este momentul cel mai potrivit pentru cules, deoarece se stie ca strugurii negri, pe langa celelalte calitati, trebuie sa aiba si pe aceea de a putea asigura un vin intens colorat. In ceea ce priveste insusirile tehnologice ale strugurilor, reiesi ca acest soi are boabe mici, media fiind de 1156 de boabe la 1 kg de struguri, iar greutatea medie a unui bob, variind intre 1,1 g si 0,92 g. Strugurii fiind mici si boabele nu prea dese pe ciorchine procentul este destul de ridicat, in medie de 5,7%. Semintele, in numar mediu de 1,7 intr-un bob, variaza intre maximum 1,98 si 1,38, reprezentand in medie 5.7% din greutatea boabelor, cu limita de oscilatie maxima de 6,92%.

Continutul in zahar, dozat la data culesului intre 260 si 183 g de zahar la litru, corespunzand la 10,8 grade potential alcoolic, media fiind de 217g si 12,8 grade alcool. Aciditatea variaza intre 7,2 si 3 g la litru. Media fiind de 5,2 g/l, asigurand un vin de calitate superioara, bine echilibrat. Din cele aratate reiese ca soiul Cabernet Sauvignon poate fi cultivat si in regiunile de ses, unde fara a atinge nielulu calitativ de la deal da totusi un vin superior cand se vinifica pur sau imbunatateste calitatea altor soiuri cand se vinifica in amestec. Pe dealuri, soilul Cabernet Sauvignon, produce vinuri rosii de o calitate inegalata pana in prezent. In regiunile de stepa, de exemplu la Murfatlar, culoarea este atat de intensa, incat vinul este cu adevarat negru.

Raionare. Pentru insusirile sale calitative

exceptionale, soiul Cabernet Sauvignon a fost raionat in multe centre viticole din tara, mai ales in Dealul Mare, unde este soi conducator, pentru producerea vinurilor rosii de mare marca sau soi ajutator cand trebuie sa dea un vin de calitate superioara, impreuna cu unele soiuri de mare productie ,cum este cupajul intre Cabernet Sauvignon si Gamay Beaujolais. Vinurile de Cabernet Sauvignon au culoarea cea mai intensa dintre toate soiurile negre.

Marile vinuri de Cabernet Sauvignon, barbatoase, generoase, corpolente, de obicei alcoolice(12,5-13% vol) si uneori excesiv de aspre, isi dobandesc apogeul calitatii ,or dupa 2-4 ani de maturare la vas si dupa 3-6 ani la maturare la sticla, dar, cand scapa de furia consumatorilor, ele sunt capabile sa aiba asigurarta medalia de aur la orice concurs de vinuri. Multimea de medalii de aur obtinute de Cabernet Sauvignon romanesti in concursurile intrnationale, stau marturie in acest sens.

O demonstratie de forta înca de la primul contact: arome extrem de tipice si de puternice: de la fructele rosii uscate la condimente, trecând prin tot spectrul caracteristic, de la frunzele groase de brusturi si aromele pamântoase pâna la iod, mentol si eucalipt. Aerisit, se concentreaza în zona de fructe negre - afine, coacaze, mure si cirese amare.

Gustul, la fel de puternic, este însa îmblânzit de senzatii dulcege si de corpul extrem de solid, care justifica explozia de arome. Cu un atac de zmeura si cirese, gustul începe sa-si dezvaluie lemnul si cafeaua abia mai târziu, spre începutul postgustului.

Parcursul lui Recas La Putere Cabernet Sauvignon este mediu, intens, cu note de visine, piper si miere, dar finalul lung lasa in gura o urma delicata, inconfundabila de visine negre.

Taninurile puternice si aciditatea înca sesizabila anunta ca este vorba despre un vin care mai poate fi pastrat destula vreme si care îsi va atinge maturitatea abia la sfârsitul lui 2011. Pâna atunci, însa, poate fi alaturat cu mult succes în gastronomie, pentru a uda cumsecade mese bogate în carnuri si brânzeturi maturate.

Se intelege ca somelierul nu-si poate face meseria cu mainile goale. El are nevoie de o serie de instrumente, mai simple sau mai complicate de care se ajuta. Surprinde cat de variat este instrumentarul de care se foloseste somelierul.

Instrumentele somelierului

Asocieri culinare
 Din punctul meu de vedere, vinul Recas – La Putere, il recomand alaturi de preparate din carne de porc, de vita, carne de vanat, in special mistret; indraznesc sa le recomand si langa antreuri in care sunt folosite pate-uri din ficat de gasca, chiar si stridii, si, de asemenea, branzeturi maturate.

Asocieri

Alaturi de stridii

Concluzii

Concluzii
Analizat din punct de vedere etimologic „La Putere” semnifica: intensitate, tarie, grad mare de concentrație, valoare, valabilitate, autoritate, energie, barbatie, fermitate, atribute care in mod real ii pot fi atribuite acestui vin.

Cum vinul Recas – La Putere este facut din soiul Cabernet Sauvignon, care este un soi de vin rosu de cea mai aleasa si solida reputatie, vinificat in sec, asteptand 3 ani pana la scoaterea pe piata a produsului, respectul si increderea de care se bucura Cramele Recas gratie terroir-ului unic, datorita oamenilor priceputi si dedicati care sunt impicati in procesul de obtinere, recomand, in mod imperios, consumarea acestui vin deosebit alaturi de preparate din carne si branzeturi maturate.

Multumesc pentru atentie!