You are on page 1of 108

Bulbul rahidian

• Bulbul rahidian este plasat la unirea craniului cu coloana vertebrală. • Bulbul se interpune între măduva spinării si punte. • Limita inferioară a bulbului este delimitată convenţional şi se găseşte deasupra originii primului nerv cervical. • Limita superioară este reprezentată de şanţul care desparte bulbul de punte, numit şanţ bulbopontin sau pontin inferior.

• Bulbul este o porţiune importantă a sistemului nervos din mai multe motive. o În bulb sunt localizaţi mai mulţi centri vegetativi importanţi: centrul respirator, centrul cardiovascular. o Tot aici se reglează reflex digestia, funcţia glicogenetică, tonusul muscular etc. o Bulbul este şi o cale de trecere pentru:

fibrele descendente care conduc impulsuri efectorii către măduvă. precum şi pentru fibrele vegetative. . pentru fibrele ascendente care conduc din spre periferie către etajele superioare impulsuri senzitive.

.Conformație exterioară. • Bulbul are formă de trunchi de con cu baza orientată superior. înclinată anterior cu 30 – 40 grade faţă de verticala care trece prin gaura occipitală. • Direcţia sa este ascendentă.

• se descriu patru feţe şi două extremităţi. .• Înălţimea este de 22 – 3o mm. una mai lată către punte şi una mică situată în continuare măduvei. lăţimea maximă este de 22 mm. iar adâncimea de 13 – 15 mm.

• În partea superioară a şanţului se găseşte o butonieră vasculară adâncă numită foramen caecum inferior descris de Schwalbe sau gaura oarbă a lui Vicq d'Azyr .Faţa anterioară • prezintă un şanţ median care îl continuă pe cel de pe faţa anterioară a măduvei spinării.

• În partea inferioară a şanţului se află nişte fibre transversale care întrerup şanţul prin încrucişarea lor. • Sub decusaţie. • încrucişarea poartă numele de încrucişarea sau decusaţia piramidelor (rafeul lui Stilling). şanţul bulbar se continuă cu cel medular. .

• Piramidele se depărtează una de alta şi se subţiază pe măsură ce se apropie de punte. . deasupra piramidelor. • În şanţul bulbopontin. Ele dispar sub punte. îşi are originea aparentă nervul abducens (VI).Şanţul median • este delimitat de piramidele anterioare care sunt continuarea aparentă dar nu reală a cordonului anterior al măduvei spinării.

situat in cordonul lateral al măduvei spinării. • Circa 80% din fibre se încrucișează la nivelul decusaţiei piramidelor. • După încrucişare.• Piramidele sunt formate de fibrele motorii corticospinale. fibrele formează tractul cerebrospinal lateral sau piramidal încrucişat. .

• Circa 20% din fibrele motorii piramidale nu se încrucişează şi trec direct în cordonul ventral de aceeaşi parte a măduvei spinării. Uneori poate exista un şanţ puţin adânc care separă fasciculul piramidal Tȕrck. • Acestea formează tractul cerebrospinal anterior sau piramidal direct al lui Tȕrck. .

• Lateral de piramide găsim şanţul colateral anterior sau preolivar. Deoarece în acest şanţ îşi are originea aparentă nervul hipoglos. şanţul se continuă cu şanţul colateral anterior al măduvei. din care ies rădăcinile nervului hipoglos (XII). • În jos. el se mai numeşte şi şanţul nervului hipoglos. . la nivelul primului nerv spinal.

XI).X.Faţa laterală • se află între şanţul colateral anterior de unde emerge nervul hipoglos şi şanţul colateral posterior numit şi şanţul nervilor micşti deoarece la acest nivel ies rădăcinile nervilor glosofaringian. vag şi accesor (IX. .

în partea superioară a bulbului. o Extremitatea superioară a olivelor este mai largă decât porţiunea inferioară şi ajunge până aproape de şanţul bulbopontin. se află oliva bulbară sau oliva inferioară. paralel cu acestea. .• Plasat lateral şi posterior de piramide.

o Deasupra olivei observăm o mică depresiune numită gropiţa supraolivară a bulbului. . Din această gropiţă pleacă rădăcina nervului facial (VII) şi a nervului intermediar al lui Wrisberg (VIIbis).

care în interiorul bulbului corespunde cordonului lateral al bulbului. .o Oliva conţine nucleul olivar. între marginea posterioară a acesteia şi şanţul colateral posterior al bulbului se găseşte o zonă fără denivelări. o Posterior de olivă.

observă o fostă numită gropiţa laterală a bulbului în care intră nervul acusticovestibular (VIII). la marginea superioară a acestei fâşii de substanţă albă.o În şanţul bulbopontin. .

. ocolesc extremitatea inferioară a olivei. • Aceste fibre se numesc fibrele arcuate externe. trec peste faţa laterală a bulbului şi merg posterior către pedunculul cerebelos inferior.• Din şanţul median anterior pleacă un strat de fibre arciforme care trec peste faţa ventrală.

Această faţă poate fi împărţită în două porţiuni aproape egale.Faţa posterioară • se află între cele două şanţuri colaterale dorsale. .

.Porţiunea inferioară a fetei posterioare • are conformaţia asemănătoa re cu cea a măduvei spinării.

. care îl continuă pe cel de la nivelul măduvei.• se observă un şanţ median dorsal.

• un şanţ colateral dorsal • mai are un şanţ vertical paramedian care împarte cordonul de substanţă albă situat între primele două şanţuri în două tracturi. .

în interiorul căreia se află nucleul lui Goll.• Aproape de linia mediană se găseşte fascicul gracilis (tractul lui Goll) care prezintă pe traiectul său o proeminenţă ovalară numită clavă. .

Internal arcuate fibers. Peduncle of inferior olivary nucleus.) 1. seen from in front. Inferior olivary nucleus. 15. la nivelul căruia se găseşte o proeminenţă numită tuberculul cuneat în interiorul căruia găsim nucleul Burdach. 10. 11. Inferior peduncles.• Lateral de acest fascicul se află fasciculul cuneat. 12. Anterior median fissure. 9. with the accessory olivary nuclei. 7. 5. 14. 2. Fourth ventricle. 6. 4. numit şi tractul lui Burdach. Trigeminal. Hypoglossal. Medulla oblongata anterior surface. Nucleus arcuatus. Gracile nucleus. Diagram showing the course of the arcuate fibers. Vagus. 3. Posterior external arcuate fibers. 13. 8. . Anterior external arcuate fibers. Cuneate nucleus. (Testut.

Porţiunea superioară • ocupă jumătate din faţa posterioară a bulbului • are aspectul modificat faţă de porţiunea inferioară deoarece • cele două cordoane posterioare se depărtează unele de altele. fiecare îndreptându-se superior şi lateral. .

• Ventriculul IV este de fapt o porţiune lărgită a canalului ependimar care apare prin depărtarea unul de altul a celor două coloane posterioare.• Între cele două cordoane se delimitează un triunghi cu vârful în jos. care ia parte la formarea planşeului celui de-al IVlea ventricul cerebral. .

• Pe planşeul ventriculului IV se poate vedea un şanţ median care continuă în sus canalul ependimar. • Acest şanţ se numeşte tija calamus scriptorius. • Porţiunea inferioară a calamusului se numeşte ciocul calamusului.

• Calamus scriptorius seamănă cu pana folosită în vechime pentru scris şi este format din două triunghiuri (care aparţin nervului hipoglos) despărţite de un şanţ median

• La nivelul unde cele două fascicule ale lui Goll se despart unul de altul se află o bandă transversală de substanţă cenuşie, numită obex.

• Lateral de şanţul median al ventriculului IV se pot vedea trei triunghiuri. • două în relief şi • unul deprimat situat între ele. denumite aripi. .

care prezintă baza în sus şi vârful în jos spre ciocul calamusului. imediat lângă şanţ se găseşte aripa albă internă (aripa hipoglosului) sau trigonul hipoglosului (XII).• Aproape de linia mediană. .

De la acest nivel axonii ies din bulb ca nerv hipoglos prin şanţul preolivar. .• În profunzimea trigonului se află neuronii care formează originea reală a nervului hipoglos.

cu vârful spre punte. Aceasta se numeşte aripa cenuşie sau aripa mijlocie sau trigonul nervului vag.• Lateral de aripa albă a hipoglosului se află o depresiune triunghiulară de culoare cenuşie. .

• La acest nivel se adună fibrele senzitive ale nervilor vag şi glosofaringian. . precum şi fibrele nervului intermediar al lui Wrisberg.

Aceasta se numeşte aripa albă externă. area postrema sau area vestibularis. cu baza spre punte.• Cel mai lateral se află o denivelare tot triunghiulară. La acest nivel se găsesc două grupe de neuroni .

situată mai lateral.• O zonă de nuclei care formează aria vestibulară care conţine nucleul principal al nervului vestibular. formează aria cohleară în care se află tuberculul acustic. • A doua grupă de neuroni. .

• După ce se depărtează fasciculele lui Goll iau numele de piramide dorsale.• Toată această zonă situată în jumătatea superioară a bulbului este mărginită de cele două cordoane laterale (fasciculele Goll şi Burdach) care după ce îşi schimbă direcţia îşi schimbă şi forma şi denumirea. .

• Lateral de acesta se află şanţul colateral dorsal. Acesta ia numele de corp restiform sau pedunculul cerebelos inferior si se curbează spre exterior in dreptul unghiului lateral al ventriculului IV şi devine peduncul cerebelos inferior.• Lateral de piramidele dorsale se află fasciculul Burdach. .

. între corpul restiform şi şanţul colateral dorsal se vede o formaţiune ovalară numită tuberculul cenuşiu al lui Ronaldo sau tuberculum cinereum sau nucleul gelatinos.• În partea inferioară a jumătăţii superioare.

• Limita bulbopontină de pe faţa posterioară a trunchiului cerebral nu este evidentă. . Ea este trasată convenţional de un plan orizontal care trece unghiurile laterale ale ventriculului IV.

. • dar are şi nuclei proprii bulbului.Structura bulbului • Substanţa cenuşie a bulbului este • în parte continuatoarea substanţei cenuşii din măduvă.

• În piramidele bulbare anterioare se găsesc cele două tracturi cerebrospinale care coboară spre măduvă.Substanţa cenuşie bulbară este asemănătoare cu cea din măduvă • Dar suferă modificări la diferite nivele bulbare şi îşi modifică aspectul aproape complet. .

. • Lateral de acesta se află tractul cerebrospinal ventral.• În vecinătatea liniei mediane se găseşte tractul cerebrospinal lateral.

Coarnele anterioare .• În 1/3 inferioară a bulbului. fibrele tractului cerebrospinal ventral coboară direct spre măduvă prin cordonul ventral.

• În schimb. cu cel din partea opusă. tractul cerebrospinal lateral se încrucişează în 1/3 inferioară a bulbului. la nivelul decusaţiei piramidelor şi coboară apoi în cordonul lateral opus al măduvei. .

.• În trecerea din cordonul anterior în cordonul lateral opus. separând capul cornului anterior de restul substanţei cenuşii. fibrele tractului cerebrospinal lateral taie cornul anterior.

O coloană este situată anterior şi este despărţită complet de substanţa cenuşie a H-ului.• În acest fel cornul anterior se împarte în două coloane. . Cealaltă coloană este situată posterior şi încă face corp comun cu restul substanţei cenuşii.

• La nivelul 1/3 medii bulbare. 6. 9. Hypoglossal nerve. 8. Bases of posterior column. 3. coarnele posterioare. Lemniscus. 5. Cuneate nucleus.Coarnele posterioare. 8. Cerebrospinal fasciculus. Schematic. 2. 10. 4. asemănător cu cele anterioare. 3’. vor fi decapitate de către fibrele senzitive în drumul lor de la măduvă spre talamus. Sensory decussation. 7. (Testut. . Posterior median sulcus. Head and base of anterior column (in red). Anterior median fissure. Transverse section passing through the sensory decussation.) 1. Gracile nucleus.

La acest nivel. situaţi posterior. • De la nivelul acestor nuclei. fibrele senzitive ale tractului Goll se sfârşesc în nucleul cu acelaşi nume. pleacă axoni către regiunea anterioară a bulbului. .• Tracturile Goll şi Burdach urcă din măduvă până în 1/3 medie a bulbului.

care mai are legătură încă cu substanţa cenuşie a H-ului.• În drumul lor. aceşti axoni traversează cornul medular posterior pe carel împarte într-o coloană formată din capul cornului posterior. . care este separată de restul substanţei cenuşii şi altă coloană formată din baza cornului posterior.

Gracile nucleus. Anterior median fissure. 9. 7. denumită şi decussatio lemniscorum. 4. Se formează încrucişarea piriformă a lui Spitzka. 3’. Hypoglossal nerve. 10. 5. (Testut. Sensory decussation. axonii nucleilor Goll şi Burdach traversează linia mediană şi se încrucișează cu cei din partea opusă. 3.Continuându-şi drumul anterior. Head and base of anterior column (in red). 2. 8. 8. . Bases of posterior column. Lemniscus. Transverse section passing through the sensory decussation. Cuneate nucleus. 6. Posterior median sulcus. Schematic. Cerebrospinal fasciculus.) 1.

. La acest nivel se flectează şi merg în sus sub forma unei bande numite banda medială a lui Reil sau lemniscus medialis.Fibrele senzitive ajung în acest fel în spatele tracturilor cerebrospinale motorii.

a substanţei cenuşii medulare la nivelul bulbului constă în lărgirea şi deplasarea posterioară a canalului ependimar începând din ½ superioară a bulbului. A treia modificare .

o altă coloană situată în spatele primei.În acest fel ia naştere ventriculul IV. formată de baza cornului anterior. : o coloană anterioară formată de capul cornului anterior. . În urma celor două decusaţii se formează câte 4 coloane în fiecare jumătate a bulbului.

o altă coloană situată în spatele acesteia formată din baza cornului posterior şi O a patra coloană rezultată din capul cordonului dorsal. situată dorsolateral .

.• Ca urmare a lărgirii canalului ependimar şi apropierii acestuia de peretele posterior al bulbului. coloanele formate din baza coarnelor anterioare şi posterioare îşi schimbă poziţiile.

• Baza cornului anterior se deplasează posterior şi medial. . Aceasta se aşează de o parte şi alta a calamusului. imediat anterior de aripa albă internă.

imediat în faţa aripii cenuşi şi aripii albe externe. .• Baza cornului posterior migrează lateral şi posterior. aşezându-se lateral de baza cornului anterior. sub planşeul ventriculului IV.

. El va proemina în zona posterolaterală a bulbului sub forma tuberculului cenuşiu Rolando.• Capul cornului posterior migrează şi mai lateral faţă de primele două.

înconjurată de substanţă albă este coloana formată din capul cornului anterior. toate celelalte coloane se aşează sub planşeul ventriculului IV.• Singura coloană care rămâne în profunzimea bulbului. • După cum rezultă din descrierea anterioară. .

. care sunt originea reală a nervilor cranieni.O altă modificare • O altă modificare a configuraţiei coloanelor de la nivelul bulbului se datorează fibrelor arciforme. • Acestea împart coloanele de substanţă cenuşie pe verticală. determinând apariţia unor nuclei suprapuşi.

dar nu se limitează ca întindere strict la nivelul bulbului. .• Fiecare nucleu derivă strict dintr-o anumită coloană de substanţă cenuşie. • Ei se pot întinde pe verticală până în punte sau chiar până în pedunculii cerebrali.

• Prin fragmentarea coloanei formate din capul cornului anterior nasc următorii nuclei motori: .

apare nucleul ambiguu sau anterolateral al lui Stilling. unde au originea reală fibrele motorii ale nervilor: .• În bulb.

• glosofaringian (IX). n motor . n complex • vag (X) n complex şi • accesor (XI).

V – trigemen • n. IX – glosofaringian • n.• Nervi mixti – fibre motorii şi senzitive • n. X – vag .VII –facial • n.

V – trigemen • n. IX – glosofaringian • n. VII – facial • n.• Nervi complecşi (conţin alipite fibre vegetative motrii sau senzitive) • n. III – oculomotor • n. X – vag .

XII – hipoglos . IV – trohlear n. XI – accesor n.• • • • • • Nervi motorii n. VI – abducens n. III – oculomotor n.

II – optic n.VIII – acustico-vestibular . I – olfactor n.• • • • Nervi senzoriali n.

n complx • Mai sus de precedentul se formează nucleul masticator al nervului trigemen (V). n complex.• În punte se formează nucleul motor al nervului facial (VII). .

• Prin fragmentarea coloanei provenite din baza cornului anterior se formează următorii nuclei ai nervilor motori: .

care se situează în apropierea liniei mediane. de o parte şi de alta a tijei calamusului imediat anterior de aripa albă internă .• În bulb se formează nucleul nervului hipoglos (XII).

• În punte se formează nucleul nervului abducens (VI) • În mezencefal se formează nucleul nervului trohlear (IV) şi nucleul nervului oculomotor (III). .

• Prin fragmentarea coloanei de substanţă cenuşie rezultată din baza cornului posterior : • În bulb se formează doi nuclei. .

nervului glosofaringian (IX) şi nervului vag (X). (n.o Unul este nucleul fasciculului (sau tractului) solitar. situat sub aripa cenuşie. . unde ajung fibrele senzitive şi senzoriale ale nervului intermediar al lui Wrisberg (VII bis). motorii si senzitivi).

o Celălalt nucleu aşezat tot sun aripa cenuşie se fragmentează la rândul său în nucleul vestibular şi nucleul cohlear. .

• În punte se formează nucleul numit locus ceruleus care se găseşte în dreptul foveei rostrale. .

trigemeni). . numit nucleul gelatinos al lui Rolando (nucleus tractus spinalis n. în care ajung firele senzitive ale nervului trigemen (V).• Din coloana formată din capul cornului posterior • se formează un nucleu întins din 1/3 medie a bulbului până în punte.

• Substanţa cenuşie proprie bulbului este împărţită în nuclei ai vieţii somatice şi nuclei vegetativi. .

. nucleul postpiramidal. numit şi nucleul gracilis. • Se formează din substanţa cenuşie comisurală de care încă mai este legat prin fibre nervoase.• Nucleii somatici sunt reprezentaţi de: • Nucleul lui Goll. Nucleul pătrunde în tractul lui Goll fără a atinge însă faţa posterioară şi se întinde din partea inferioară a bulbului până în apropiere de obex. nucleul cordonului subţire sau clava.

în grosimea tractului lui Burdach. Se găseşte pe acelaşi plan cu nucleul lui Goll. Posterolateral de acest nucleu se desparte nucleul lui von Monakow sau nucleul cuneat accesoriu. desprins din primul. dar lateral şi puţin mai sus decât acesta. . Lateral de acest nucleu se află cornul posterior de care este legat. sau restiform sau cuneiform. • În nucleul Burdach fac sinapsă fibre care provin din nervii cervicali şi toracali superiori.• Nucleul lui Burdach se numeşte şi nucleul cuneat.

Către medial substanţa medulară este întreruptă de aşa zisul hil al nucleului olivei prin care substanţa albă din jurul olivei comunică cu cea din interiorul acesteia. cerebelul şi creierul mare. Oliva este formată din substanţă cenuşie care înconjură parţial o zonă de substanţă albă denumită centrul medular al olivei. .• Oliva bulbară sau inferioară determină o proeminenţă pe faţa anterolaterală a bulbului. Oliva bulbară prezintă conexiuni cu măduva spinării.

• Medial şi posterior de olivă se găseşte câte un nucleu cu aceleaşi conexiuni şi aceleaşi funcţii ca oliva. nuclei accesorii ai olivei sau paraolive. Ei poartă numele de nuclei juxtaolivari. .

Nucleii vegetativi • aparţin parasimpaticului cranian şi sunt ataşaţi nervilor glosofaringian (IX) şi vag (X). care vor face sinapsă în ganglionii parasimpatici periferici. . ataşaţi acestor nervi. • Din neuronii acestor nuclei pleacă axoni mielinici lungi.

• 1. situat lângă nucleul nervului glosofaringian ies fibre care iau parte la formarea trunchiului nervului glosofaringian(IX) . Din nucleul parasimpatic numit nucleul salivator inferior.

• 2. Cel de al doilea nucleu parasimpatic este nucleul dorsal al nervului vag. numit şi nucleul cardiopneumoenteric. plămânii şi tubul digestiv până la unghiul splenic. • Fibrele parasimpatice ale acestui ganglion merg alături de nervul vag şi inervează inima. .

. Există două categorii de fibre.Substanţa albă a bulbului • este formată din tracturi de fibre nervoase mielinice.

• Altă categorie de fibre este cea de fibre proprii bulbului. care au originea în bulb.• Unele fibre sunt ordonate sub formă de tracturi ascendente sau descendente. care doar trec prin bulb. Ele urcă pe diferite cordoane de la măduvă spre etajele superioare .

• Prin fascicolul Goll trec fibre din zona sacrată. Prin fasciculele Goll Tracturi ascendente şi Burdach urcă până în partea inferioară a bulbului fibre nervoase lungi din rădăcinile posterioare ale nervilor spinali. .• 1. toracică inferioară şi toracică mijlocie. lombară.

• Prin fascicolul Burdach urcă fibre din regiunea toracică superioară şi cervicală. . Fibrele acestor fascicule ajung în 1/3 medie a bulbului unde fac sinapsă cu ganglionii cu acelaşi nume.

• Din ganglioni pornesc axoni care fac parte din fibrele arcuate interne. După un drum arcuit. . acestea ajung în regiunea ventrală a bulbului unde se încrucişează cu cele de pe partea opusă şi formează decusaţia senzitivă sau piriformă a lui Spitzka.

• Îşi continuă drumul recurbându-se în sus şi formând banda lui Reil sau o parte din elementele lemniscului medial. .

Din cordonul lateral al măduvei trec prin bulb mai multe tracturi: • Tractul spinocerebelos ventral trece către punte • Tractul spinocerebelos dorsal se depărtează de cel ventral şi trece apoi prin partea laterală a pedunculului cerebelos inferior până în scoarţa vermisului de aceeaşi parte unde se termină. • Tractul spinotalamic lateral urcă din măduvă prin formaţiunea reticulată a bulbului şi se uneşte cu tractul spinotalamic anterior .• 2.

sunt următoarele • Tracturile corticospinale. Tracturile se găsesc în piramidele anterioare ale bulbului. Tracturile descendente . Sunt câte două în fiecare jumătate a bulbului.

tractul tectospinal. tractul olivospinal. tractul reticulospinal şi tractul vestibulospinal.• Există şi alte tracturi descendente. . care coboară spre măduvă prin partea anterioară a substanţei reticulate bulbare: tractul rubrospinal.

Ele se grupează în bulb în spatele lemniscului medial şi urcă spre punte şi pedunculul cerebral. .Tracturile de asociaţie sunt fibre lungi care leagă diferite segmente ale măduvei şi trunchiului cerebral.

Calea de asociaţie se află în spatele ambelor. . calea motorie se află anterior.• În partea superioară a bulbului. În spatele ei se află calea senzitivă.

Fibrele proprii bulbului • sunt grupate în următoarele structuri: • Corpii restiformi şi juxtarestiformi iau parte la formarea pedunculului cerebelos inferior care face legătura între bulb şi cerebel. .

.• Pedunculul cerebelos inferior are o porţiune laterală reprezentată de corpul restiform care continuă fibrele olivocerebeloase şi fibrele sosite din tractul spinocerebelos dorsal (Flechsig).

.• Segmentul juxtarestiform este mai mic şi situat medial faţă de primul. Prin el trec fibrele descendente ale rădăcinii vestibulare a nervului acusticovestibular.

nucleii vestibulari. nucleul lui von Monakow. nucleii arcuaţi. nucleii Goll şi Burdach) şi se împart în fibre arcuate interne sau profunde şi fibre arcuate externe.• Fibrele arciforme sau arcuate au origini variate (oliva bulbară. .

• Fibrele arcuate externe se văd pe suprafaţa externă a bulbului.• Fibrele arcuate interne se încrucişează la nivelul rafeului median. Ele se găsesc dispuse ca fibre ventrale şi fibre dorsale. .

• Formaţiunea reticulară a bulbului sau substanţa reticulară reprezintă extinderea în sus a neuronilor intercalari răspândiţi în substanţa cenuşie reticulară a măduvei. Ea prezintă funcţii asociative.

În patologia bulbară se descriu mai multe tipuri de sindroame.
• Cel mai frecvent acestea au etiologie vasculară şi în mai mică măsură tumorală. Vascularizaţia bulbului fiind foarte bine delimitată, leziunile au simptomatologie clară, în funcţie de vasul afectat.

Sindroamele bulbare alterne
• prezintă hemiplegie pe partea opusă leziunii şi suferinţă de nervi cranieni pe aceeaşi parte cu leziunea. În funcţie de teritoriul vascular deservit de vasul afectat se descriu sindroame diferite.

Sindromul anterior • (interolivar) se manifestă clinic pe de o parte prin hemiplegie şi alterarea sensibilităţii profunde pe partea opusă leziunii şi pe de altă parte cu paralizia. . amiotrofia şi fibrilaţia jumătăţii limbii de aceeaşi parte.

. paralizie faringo-velo-palatinăde aceeaşi parte (prin interesarea nucleului ambiguu). sindrom cerebelos cu lateropulsiune (prin afectarea pedunculului cerebelos inferioe. hemianestezia feţei de partea leziunii (prin lezarea rădăcinii descendente a trigemenului) şi sindrom Claude bernard-Horner.Sindromul Wallemberg • manifestat clinic cu tulburări de sensibilitate pe partea opusă leziunii.

Sindroame bulbare posterioare • Se descriu Sindromul Avellis datorat lezării nucleului ambiguu. Sindromul Schmidt asociază sindromului Avellis paralizia muşchiului trapez şi sterno-cleido-mastoidian de aceeaşi parte. . Se manifestă prin hemiparalizie a vălului palatin şi a coardei vocale de aceeaşi parte cu leziunea.