CONCEPTIA LUI ARISTOTEL DESPRE CUNOASTERE

LOGICA ARISTOTELICA
Buse Cristian I-A, gr.4

unele din ele contin neglijente stilistice si obscuritati. ca niste prelegeri. Scrierile pastrate sunt expozitive. dupa modelul platonic. este implinitorul rationalismului intemeiat de catre Socrate si imbogatit de Platon. scrierile aristotelice. explicabile prin moartea neasteptata. Aristotel. dar s-au pierdut cele in forma dialogata. compuse in vremea tineretii scolaresti. cel mai original discipol al lui Platon.  Din . cele mai insemnate s-au pastrat. care l-a impiedicat de a le revedea.

. ci e sau alba. sau neagra. suprema a gandirii adevarate este principiul contradictiei. adica“instrument” de cercetare. de exemplu. hartia este alba si neagra in acelasi timp. Logica aristotelica este o “analiza” a legilor gandirii si de aceea autorul ei a numit-o “analitica”. Scrierile de logica au fost puse impreuna si numite mai tarziu . Aristotel este intemeietorul logicii stiintifice. formulat mai tarziu de Stagirit – nu putem afirma si nega acelasi lucru despre acelasi lucru si in acelasi timp. geograful formelor cugetarii omenesti.Organon”.  Legea .

cu alte cuvinte. iar sursa principala a adevarului este gandirea. care ne permite sa ajungem la esenta lucrurilor.  Pentru  Aristotel . Adevarul este corespondenta intre lucruri si intelect. Aristotel. ca si pentru Socrate si Platon. scopul ultim al filozofiei este cunoasterea a ceea ce este general si individual. explicarea fenomenelor empirice in natura si viata prin determinarea formelor si legilor ce guverneaza in aceste fenomene. sau. era si el convins ca aceste legi nu pot fi descoperite decat prin ratiune.

un raport intre doua notiuni. gandirea nu poate fi decat deductiva. De aceea. . dupa Aristotel. • O judecata reprezinta un raport intre un subiect si predicat. • Fiecare silogism este constituit din premize. Intelectul nu poate recunoaste ca fiind absolut corect decat asemenea principii. ce au fost deduse din premise. judecata si silogismul sunt elementele logicii. ce la randul lor nu sunt altceva decat judecati. Aceasta deductie se numeste rationament sau silogism si de aceea teoria silogismelor reprezinta cea mai importanta parte a logicii aristotelice. Notiunea.

Asemenea concepte ultime sunt numite de catre Aristotel categorii si ele sunt zece la numar: 1) Substanta. . 3) Calitate. 6) Pozitie. 5) Loc. 4) Relatie. Aristotel trateaza mai intai problema notiunilor. 9) Pasiunea. pana ce toate conceptele sunt reduse la unul care este cel mai superior. 2) Cantitate. 10) Averea. El descopera ca fiecare concept sau notiune poate fi redus la un concept imediat superior. 8) Activitate. 7) Stare.

Dupa gradul de certitudine pe care o exprima afirmatia. judecata este ori apodictica. ori problematica. . particulara. 2.Dupa Aristotel fiecare judecata este: 1. ori negativa. acest lucru depinde de multimea obiectelor ce apartin unei notiuni despre care se vorbeste in afirmatie. ori limitativa. Totodata judecata este ori afirmativa. Generala. ori nedeterminata. 3. ori asertorica.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

ro/search?q=Conceptia+lu i+Aristotel+despre+cunoastere&espv=210&es_s m=93&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ei=5HRqUs LrMZOjhgecjIHoCA&ved=0CAkQ_AUoAQ&biw= 1600&bih=785 • • .com/doc/50597224/TeoriaCunoasterii-Pitagora-Platon-Aristotel http://www.html https://www.scribd.BIBLIOGRAFIE: • http://www.crestinortodox.google.ro/religiefilosofie/perioada-sistematica/logicaaristotelica-71772.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful