MATERIALE DENTARE

CURS NR.4

CURS NR.5

MATERIALE PENTRU REALIZAREA MACHETELOR

1

Macheta-noţiuni generale

STRUCTURAREA CURSULUI

Metode de obţinere ale machetelor protezelor dentare Clasificarea materialelor utilizate în realizarea machetelor protezelor dentare Condiţiile impuse materialelor utilizate în realizarea machetei Compoziţia cerurilor dentare Proprietăţile cerurilor dentare Tipuri de ceruri dentare 1. Ceară pentru macheta protezelor parţiale şi totale 2. Ceară pentru macheta coroanelor şi corpurilor de punte 3. Ceară de inlay 4. Ceară pentru macheta protezelor parţiale scheletizate 5. Alte ceruri dentare Răşini polimerice
2

MACHETA
reproducere la scară naturală, cu materiale specifice, a volumului şi formei viitoarei proteze dentare.
3

METODE DE OBŢINERE A MACHETEI PROTEZEI DENTARE

Directă – macheta este modelată în cavitatea orală Indirectă – macheta este modelată pe model, de către tehnicianul dentar.
4

MATERIALELE UTILIZATE ÎN REALIZAREA MACHETELOR:

1. Ceruri dentare 2. Răşinile polimerice: • răşini acrilice simple • răşini compozite fotopolimerizabile • masele plastice prefabricate. 3. Materiale auxiliare: nylon, fire de păr, tije metalice/material plastic.
5

CONDIŢII IMPUSE
1. Să fie uşor modelabile la temperatura camerei sau a cavităţii orale, fără a se deforma după finalizarea machetării 2. Să fie sau să devină plastice după o încălzire parţială 3. Să se adapteze cu uşurinţă şi corect la suprafeţele machetate permiţând corecturi în zona cervicală 4. Să nu fie casante 5. Să se plastifieze şi să se solidifice într-un interval de timp necesar modelării, fără pierderea proprietăţilor 6. Să prezinte o contracţie termică cât mai mică posibil 7. Să ardă fără reziduuri (maximum de reziduu acceptat este de 0,1%) atunci când sunt utilizate ca materiale de machetă pentru componente metalice 8. Să se îndepărteze cu uşurinţă fără a impregna tiparul atunci când se machetează lucrări protetice din polimeri 9. Să nu fie toxice pentru ţesuturile cavităţii orale 10. Să prezinte o stabilitate chimică şi volumetrică atât la temperatura camerei cât şi la temperatura cavităţii orale 11. Să fie colorate dar să nu coloreze sau să intre în combinaţie cu materialele utilizate pentru modele şi tipare schimbându-le astfel proprietăţile lor fizico-chimice.

6

CERURILE DENTARE

CERURILE DENTARE = amestec complex de ceruri naturale şi sintetice, gume, grăsimi, răşini obţinut prin topire-răcire.
7

CLASIFICAREA CERURILOR – criterii:
După domeniul de utilizare:
1. Ceară de modelaj 2. Ceară pentru înregistrarea relaţiei intermaxilare 3. Ceară pentru machete (turnare): • Ceară pentru inlay : moale, medie (iarnă), dură (vară) • Ceară pentru coroane şi punţi • Ceară pentru schelete • Ceară pentru tehnica metalo-ceramică • Alte ceruri: ceară pentru lipit, ceară pentru cofrare, ceară pentru amprenta corectivă.

Cerurile dentare sunt utilizate preponderent în modelarea machetelor şi restrâns pentru proceduri clinice: macheta8 amprentă directă.

CLASIFICAREA CERURILOR – criterii:

În funcţie de temperatura mediului în care se utilizează:
1.Ceară de iarnă 2.Ceară de vară.

9

CLASIFICAREA CERURILOR – criterii:

După consistenţă:

1.Ceară moale 2.Ceară de consistenţă medie (iarna) 3.Ceară dură (vara).
10

COMPOZIŢIE
Cerurile dentare sunt amestecuri de ceruri naturale (parafină, ceară de albine, ceară Carnauba, ceară de balenă, ceresină), ceară sintetică, răşini naturale, uleiuri, grăsimi, gume şi coloranţi.
11

CERURILE NATURALE

minerală de origine

vegetală

animală
12

CERURILE NATURALE (minerale): Parafina
Obţinere: din fracţiunile de
distilare ale ţiţeiului.

D.p.d.v. chimic, parafina este
un amestec de hidrocarburi saturate.

Intervalul de topire: 40-71°C.
Se adaugă pentru a mări duritatea şi intervalul de topire.

13

CERURILE NATURALE (minerale):
Ozocherita
Este o ceară minerală rigidă, casantă, de culoare galbenă sau galben brună, cu structură microcristalină; are intervalul de topire de 65°C. Purificată şi decolorată poartă numele de ceresină. este forma sintetizată de ozocherită. Are un interval de topire cuprins între 70-80°C. Se adaugă pentru a ridica intervalul de topire al amestecului final.
14

Ceresina

CERURILE NATURALE (minerale):
Obţinere: din fracţiunile de distilare

Ceruri microcristaline

ale ţiţeiului brut

sunt ceruri cu intervalul de topire ridicat (60-91°C)

cristalizează în multe foiţe grad crescut de flexibilitate Au afinitate mare faţă de uleiuri, Ceara (determină modificarea fluidităţii şi barnsdahl aderenţei). Contracţia volumetrică a acestora în Interval de topire (70-740C) timpul solidificării este mai mică decât la cerurile parafinice.
adăugate amestecului măresc intervalul de topire, fluiditatea şi aderenţa parafinei.
15

CERURILE NATURALE vegetale:
- aparţin ceridelor

Cerurile vegetale

- sunt solide la temperatura obişnuită, dar se înmoaie la căldură, când îşi pierd rigiditatea. - sunt insolubile în apă - Sunt solubile în alcool cald şi solvenţi organici (cloroform, tetraclorură şi sulfură de carbon)

Din această categorie: Ceara Carnauba Ceara Candelilla Ceara de Japonia şi untul de cacao
16

Ceara Carnauba

produs de secreţie al frunzelor de palmieri; culoare gri-verzuie; este dură şi casantă; intervalul de topire: 84-91°C; influenţează duritatea şi intervalul de topire al amestecului (cresc duritatea şi temperatura de topire a produselor în care se introduc – produsele devin mai casante. produs vegetal secretat de tulpina unor plante decorative; interval de topire: 68-75°C; influenţează duritatea şi intervalul de topire al amestecului (ridică intervalul de topire al amestecului şi îl face mai dur şi mai casant).

Ceara Candelilla

Ceara de Japonia şi untul de cacao

– sunt grăsimi

Ceara de Japonia este tare, maleabilă, adezivă, are interval de topire restrâns (500C); se poate amesteca cu parafina pentru îmbunătăţirea proprietăţilor legate de aderenţă şi emulsionare Untul de cacao- utilizat în: clinică pentru protecţia ţesuturilor moi laborator, pentru protecţia produselor pe bază de silicat, contra umezelii

17

CERURILE NATURALE (animale):
Ceara de insecte

Ceara de albine
este principalul constituient al cerurilor dentare. Intervalul de topire: 63-70°C.

Ceara Shellac
este produsul de secreţie al unor insecte (Laccifer Lacca) d.p.d.v. chimic: ester cerat este dură, de culoare roşie-maronie Intervalul de topire: 36-45°C.
Se adaugă în compoziţia cerurilor pentru ridicarea intervalului de topire.

Se adaugă pentru a mări plasticitatea amestecului.

18

CERURILE NATURALE (animale):
ceară albă, inodoră, moale Intervalul de topire: 40-50°C În amestec, are rolul de a mări plasticitatea şi de a scădea punctul de topire. culoare galben-maronie Intervalul de topire: 36-45°C. Se adaugă în compoziţia cerurilor moi de modelaj, conferindu-le plasticitate şi interval de topire coborât.
19

Ceara de balenă

Lanolina (ceară de lână)

CERURILE SINTETICE
cele mai utilizate sunt: Ceara polietenică
are un interval de topire ridicat (100-115°C) şi proprietăţi asemănătoare parafinei.
are un interval de topire mai mic (37-63°C). Are compatibilitate limitată cu alte ceruri, dar se plastifiază uşor; concomitent prin combinare permite formarea unor pelicule fine de ceară.
20

Ceara polioxietenică

RĂŞINILE NATURALE
cele mai uzuale în obţinerea cerurilor dentare sunt: colofoniul copalul
sacâzul sandaracul.

Acestea se adaugă pentru creşterea durităţii amestecului şi aderenţei.

21

GUMELE
sunt substanţe adezive, exudate amorfe, care se întăresc în prezenţa aerului. Guma arabică şi guma tragacant
sunt gume naturale ce intră în compoziţia:

cerurilor dentare pulberilor şi pastelor adezive pentru menţinerea protezelor mobile.
22

GRĂSIMILE
sunt substanţe inodore, incolore, insipide

D.p.d.v. chimic

sunt combinaţii ale acizilor graşi cu glicolul, numite şi gliceride:

gliceridele acidului stearic/tristearic (din osânză) gliceridele acidului oleic, palmitic şi butiric (din unt) tristearat gliceril (din grăsimea de vită)

Seul de vită este cel mai utilizat în compoziţia cerurilor dentare. Are punct de topire coborât (43°C), stare solidă, lucioasă, unsuroasă. Conferă amestecului (cerii) capacitatea de a fi lustruită.
23

PROPRIETĂŢI GENERALE ALE CERURILOR DENTARE

sunt strâns legate de proprietăţile componentelor ce intră în compoziţia lor.
24

PROPRIETĂŢI FIZICE
Cele mai importante proprietăţi fizice ale cerurilor se referă la comportamentul lor în momentul încălzirii şi solidificării. este esenţială abordarea intervalului de topire şi de dilatare (expansiune) termică
25

Intervalul de topire
Temperatura de topire a cerurilor dentare este apropiată de temperatura de topire a componentelor sale. În realitate, nu se poate vorbi de o temperatură de topire (punct de topire) ci de un interval al punctelor de topire (interval de topire).
În timpul răcirii cerurilor dentare nu apare o curbă de răcire uniformă, deoarece nu există un punct de topire precis. Curbele diferite de răcire indică faptul că cerurile dentare sunt amestecuri de compuşi cu intervale de topire diferite.

Dilatarea termică
Cerurile se dilată în momentul creşterii temperaturii şi se contractă în momentul răcirii. Această proprietate fundamentală se poate modifica uşor în funcţie de compoziţia cerii respective. Orice modificare a compoziţiei conduce şi la modificarea coeficientului de dilatare termică a amestecului (fiecare componentă a cerurilor dentare are un coeficient propriu de expansiune termică). Cunoaşterea dilatării termice a cerurilor dentare este esenţială pentru înţelegerea variaţiei dimensionale produsă în momentul realizării machetelor în laborator sau în momentul încălzirii datorită reacţiei exoterme de priză din timpul26 ambalării machetei.

PROPRIETĂŢI MECANICE
Fluajul (curgerea)
Stresul intern (rezidual)
Deformarea

Ductilitatea Modulul de elasticitate
Comportamentul plasto-elastic
27

Fluajul (curgerea)
= capacitatea de curgere a materialului.
Este direct dependent de:

temperatura cerii
de tipul de ceară

de forţa de deformare
de momentul aplicării forţei.
28

Stresul intern (rezidual)
Datorită conductivităţii termice scăzute care determină imposibilitatea încălzirii uniforme a cerii va apare un stres considerabil în interiorul materialului. Stresul se poate produce în 2 condiţii: când ceara este modelată la o temperatură neadecvată când ceara este încălzită ulterior edificării machetei. Manipularea cerii trebuie astfel realizată încât să minimalizeze dezvoltarea stresului rezidual

Deformarea
Ceara prezintă o conductibilitate termică scăzută, ce determină o încălzire neuniformă, fapt care conduce la apariţia contracţiilor şi deformărilor în interiorul materialului. Deformarea maximă apare când eliberarea stresului rezidual se asociază cu acumularea celei mai mari temperaturi în cel mai lung interval de timp. Pentru evitarea deformării cerii, se indică ambalarea imediată a machetei după 29 edificarea acesteia.

Ductilitatea
este proprietatea unui material de a suporta o deformare plastică la tracţiune, fără să se rupă. Ductilitatea cerurilor creşte în raport cu creşterea temperaturii, fiind influenţată şi de distribuţia intervalelor de topire a componentelor cerurilor. Cerurile cu intervale de topire largi au ductilitate crescută.
Cerurile cu intervale de topire mici au ductilitate scăzută.
30

Modulul de elasticitate
depinde de temperatura de plastifiere şi este caracteristic fiecărui tip de ceară.
Deformarea neuniformă a machetelor poate fi minimalizată prin utilizarea unor ceruri cu un modul de elasticitate diferit pentru realizarea anumitor porţiuni ale machetei.
Ex: macheta coroanei de înveliş metalice: ceară inlay albastră pentru feţele laterale şi ceară verde de turnare (mai moale) pentru suprafaţa ocluzală.

Comportamentul plasto-elastic
Cerurile încălzite prezintă o bună elasticitate iar în momentul prelucrării suferă o deformare uşoară fără a se rupe. Pentru evitarea deformărilor chiar invizibile din momentul îndepărtării machetei de 31 pe model trebuie ca manopera să fie executată cu o atenţie deosebită, altfel cerurile vor reacţiona la deformări mici prin tendinţa de revenire elastică.

PROPRIETĂŢI BIOLOGICE
Cerurile sunt inodore, insipide. În cavitatea orală, cerurile vor fi introduse însă numai la un anumit interval de temperatură care va trebui respectat cu stricteţe.

Nu se va aplica ceară în imediata vecinătate a pulpei Nu se vor asocia presiuni asupra cerii lichide aplicate în cavitatea preparată
32

CERURILE PENTRU MODELARE
1. CEARĂ PENTRU MACHETA PROTEZELOR PARŢIALE ŞI TOTALE
FORMĂ DE PREZENTARE  sub formă de plăci rectangulare calibrate, de culoare roz având dimensiunea de 18 cm/ 8 cm, cu grosime de 1,2 mm; 1,5 mm; 1,7 mm.  Se livrează în 2 consistenţe: • Moale (pentru sezonul rece) • Tare (pentru sezonul cald) Poate fi comercializată şi sub formă de plăci trapezoidale pentru maxilarul superior şi sub formă de potcoavă

pentru cel inferior.

33

COMPOZIŢIA CHIMICĂ
COMPOZIŢIA CERII DE CONSISTENŢĂ TARE (PENTRU VARĂ): Ceară de albine ..........................50 părţi Ceară de carnauba.......................25 părţi Terebentină.. ...............................15 părţi Oleum de susan.............................5 părţi Cinabru (colorant).........................5 părţi.

COMPOZIŢIA CERII DE CONSISTENŢĂ MOALE (PENTRU IARNĂ): Ceară de albine..............................75 părţi Terebentină....................................15 părţi Oleum de susan................................5 părţi Cinabru.............................................5 părţi.
34

INDICAŢII
1.Confecţionarea machetei bazei protezelor acrilice parţiale şi totale (indicaţie de elecţie); 2.Confecţionarea bordurilor de ocluzie; 3.Îndiguirea şi cofrarea amprentelor funcţionale.
35

2. CEARĂ PENTRU MACHETA COROANELOR ŞI CORPURILOR DE PUNTE
Aceste ceruri au în compoziţie: ceară de albine

ceară Carnauba
parafină ceresină

răşini

coloranţi.
36

FORMĂ DE PREZENTARE Plăci rectangulare (17,5/8 cm), grosimi: 0,25 mm, 0,30 mm, 0,40 mm; • Plăci calibrate de culoare verde de 0,3-0,6 mm; • Prefabricate – suprafeţe ocluzale, cape – indicate în realizarea machetei componentei metalice pentru restaurările fixe metaloceramice; • Tije de ceară verde – indicate pentru realizarea machetei canalelor de turnare.

37

Condiţiile de lucru

1. Să nu se modifice dimensional în condiţiile de mediu; 2. Să nu se deformeze la compresiune; 3. Să ardă fără reziduuri, pentru a fi eliminate complet din tipar; 4. Să prezinte un grad de aderenţă, pentru a se menţine pe model; 5. Să fie uşor adaptabile după plastifiere.
38

3. CEARA DE INLAY
are o compoziţie asemănătoare cerurilor pentru macheta coroanelor şi punţilor

Se livrează în 2 consistenţe: • Ceară tip I – utilizată în machetarea directă; • Ceara tip II – utilizată în machetarea indirectă.
Se comercializează sub formă de:

batoane în culori diferite (albastru închis) sub formă de conuri, sfere.
39

4. CEARĂ PENTRU MACHETA PROTEZELOR PARŢIALE SCHELETATE sunt ceruri cu compoziţie complexă.
ceară de albine- 10parti

Conţin:
ceară Carnauba – 30 parti

Ceresină- 20 parti

Parafină – 30 parti

răşini

Se livrează în culori diferite: roz, verde, albastru.

coloranţi.
40

FORMĂ DE PREZENTARE

Profile de forme diferite, specifice elementelor componente ale protezelor parţiale scheletate: braţe de croşete, croşete circulare, conectori principali (bare, plăcuţe), şei cu sisteme de retenţie (orificii).

41

Cerurile pentru macheta protezelor parţiale scheletate:
sunt compatibile cu profilele prefabricate din mase plastice au o bună aderenţă de acestea şi de model prezintă o duritate inferioară maselor plastice.
42

5. ALTE CERURI DENTARE

CEARA DE COFRARE

se utilizează pentru cofrarea amprentelor finale (funcţionale) ale câmpului protetic edentat total

se livrează sub formă de plăcuţe, de culoare roşu-închis
este nedeformabilă la 35°C.
43

5. ALTE CERURI DENTARE
CEARA PENTRU BORDURILE DE OCLUZIE această ceară are o compoziţie specială: ceară de albine, ceresină, parafină, particule metalice de cupru, aluminiu pentru a fi rezistentă la compresiune-deformare, menţinându-şi forma după răcire. se livrează sub forma bordurilor de ocluzie, cu dimensiunile corespunzătoare zonelor frontală şi laterală
44

5. ALTE CERURI DENTARE

CEARA DE ADIŢIE

se livrează în seturi de 4 culori, fiecare culoare fiind destinată pentru modelarea unui singur element anatomic coronar: cuspid pante cuspidiene

şanţuri
creste marginale.
45

INDICAŢII PRACTICE:
În vederea realizării fazei de machetă a lucrărilor protetice fixe şi mobilizabile se utilizează numeroase procedee de modelaj. Procedeele uzuale de modelaj în ceară: A. Pentru protezele fixe: 1. Reducerea succesivă a unui bloc de ceară până la obţinerea dimensiunilor corespunzătoare ale machetei; 2. Picurarea progresivă a cerii şi reducerea prin răzuire a excesului; 3. Răcirea gradată a cerii prin scufundarea bontului mobil în baia de ceară; 4. Modelajul aditiv – procedeu gnatologic constând în adiţia de ceară în cantităţi mici, progresiv, în cadrul unui sistem programat de lucru; necesită instrumentar specific de modelaj introdus de Thomas, cuprinzând 2 tipuri de instrumente: de adiţie şi substractive; 5. Utilizarea machetelor prefabricate; 6. Adaptarea foliei calibrate de ceară. 46

INDICAŢII PRACTICE:
B. Pentru protezele mobile şi mobilizabile: Obţinerea protezele mobile şi mobilizabile presupune parcurgerea unor etape în care se utilizează anumite tehnici de lucru şi anumite tipuri de ceară: 1. confecţionarea scheletului metalic al protezei scheletate vizează asamblarea unor profile de ceară pentru croşete, retenţii, conectori, elemente de ceară prefabricate,direct pe modelul duplicat; 2. stabilirea dimensiunii verticale de ocluzie în edentaţia parţială şi totală presupune utilizarea cerii pentru bordura de ocluzie, de consistenţă moale; 3. modelarea bazei protezelor acrilice parţiale şi totale vizează folosirea cerii de modelaj, cu o bună plasticitate în vederea adaptării şi prelucrării la temperatura mediului ambiant; 4. fixarea dinţilor artificiali uzează de ceara de cofrare, ce prezintă fluaj ridicat la temperatura mediului ambiant.

47

MANIPULAREA ŞI PRELUCRAREA CERII

În manipularea cerii este importantă atât etapa de preparare în vederea obţinerii unei compoziţii optime scopului propus, cât şi cea de prelucrare corectă în momentul machetării.
48

PREPARAREA CERII Prin amestecarea diverselor categorii de ceruri se obţin ceruri cu caracteristici diferite, în funcţie de necesităţile tehnicianului. Materiile prime sunt livrate sub formă de: pulbere, tablete, plăci, blocuri, granule care se topesc separat şi apoi se amestecă.
49

INDICAŢII DE PRELUCRARE RECOMANDĂRI GENERALE
Regula de bază: toate cerurile utilizate pentru machetarea unei lucrări protetice trebuie să provină de la acelaşi fabricant.

Flacăra becului Bunsen este suficientă pentru încălzirea unui instrument de modelat. În cazul utilizării spatulelor electrice, reglarea încălzirii lor trebuie să se realizeze astfel încât să nu determine descompunerea cerii de la vârful instrumentului.
50

RECOMANDĂRI GENERALE
Înnegrirea instrumentului de modelaj presupune o supraîncălzire a cerii (consecinţe negative asupra comportamentului la modelare precum şi prin apariţia unei contracţii mari a cerii). Modelarea prin tehnica adiţiei permite o limitare a contracţiei totale a machetei precum şi un control riguros al formei finale a machetei. Pentru corecturi de formă se vor folosi instrumente ascuţite iar, în final, suprafaţa machetei va fi netezită cu o pensulă de ceară.

Cerururile moderne - se caracterizează printr-un interval de topire scăzut pentru a micşora contracţia de solidificare şi pentru a face posibilă prelucrarea uşoară.
51

RECOMANDĂRI SPECIALE
Sunt diferite în funcţie de tehnica de lucru utilizată:

Tehnica de aplicare a cerii în stare topită
Ceara să nu se supraîncălzească la topire
Ceara trebuie să fie aplicată dintr-o mişcare pe toată suprafaţa Să fie uşor de turnat în stare lichidă şi să nu fie casantă după solidificare Topirea şi solidificarea trebuie să se realizeze într-o asemenea manieră încât ceara să nu îşi modifice proprietăţile
52

RECOMANDĂRI SPECIALE
Tehnica de aplicare în stare plastică
Ceara necesită o preîncălzire Ceara să prezinte o plastifiere omogenă Modelarea trebuie să se realizeze rapid (astfel se va evita o răcire precoce care va modifica comportamentul la modelaj La prelucrare se vor utiliza instrumente ascuţite
53

RĂŞINILE POLIMERICE

Proprietăţile deficitare ale cerurilor (deformabilitate, contracţie, timp de lucru mai lung) au condus la elaborarea unor profile din răşini utilizate în etapa de realizare a machetei.
54

INDICAŢII
1. macheta directă/indirectă pentru: • reconstituiri corono-radiculare • coroane parţiale • inlay-uri; 2. macheta bazei protezei parţiale scheletate; 3. machete prefabricate: • corpuri de punte • coroane provizorii • cape – pentru protecţia bonturilor; 4. tije pentru canalele de turnare; 5. machetele componentelor metalice pentru coroanele şi punţile metalo-ceramice.

55

MASELE PLASTICE PREFABRICATE (termoplastice, vinilice) sunt indicate în machetarea protezelor parţiale scheletate pentru: • baza protezelor parţiale scheletate; • croşetele turnate; • conectorii principali; • sistemele speciale: culise, telescoape, bare Dolder; • sisteme retentive; • tije pentru turnare.

56

AVANTAJELE UTILIZĂRII:
Stabilitate dimensională după plastifiere/expunere la temperaturile ridicate din timpul verii

Sunt compatibile cu profilele din ceară în zona de joncţiune
Ard fără reziduuri, fiind eliminate complet din tipar
57

RĂŞINILE POLIMERICE FOTOPOLIMERIZABILE
– reprezintă materialele ideale de realizare a machetei datorită următoarelor proprietăţi: 1. contracţia de polimerizare are valorile cele mai mici (comparativ cu răşinile acrilice simple, vinilice sau pe bază de stiren); 2. sunt eliminate din tipar fără reziduuri sau fisurări ale tiparului (circa 700°C); 3. asigură exactitate în modelaj, superioară cerurilor; 4. macheta poate fi prelucrată şi adaptată după fotopolimerizare. Se vizualizează relaţia de contact cu bontul şi zonele de contact proximale; 5. timpul de lucru este suficient de lung faţă de cel al răşinilor acrilice simple; fotopolimerizarea machetei-în 90 de secunde; 6. răşina (PALAVIT GLC- Kultzer) se livrează în 2 consistenţe (fluidă-pentru lucrări de maximă precizie; păstoasă-permite un modelaj relativ uşor al morfologiei coronare) - se utilizează pentru macheta pieselor protetice care urmează să fie turnate. 58

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful