Tehnici de Realizare Radiografii Dentare I

TEHNICI DE REALIZARE A RADIOGRAFIILOR DENTARE

Radiografiile dentare sunt: 1. periapicale 2. cu aripioară (bite-wing) 3. cu film muşcat (ocluzale) 4. panoramice 5. ortopantomografii (OPT).

TEHNICI DE REALIZARE A RADIOGRAFIILOR DENTARE
În radiografiile retro-dento-alveolare (R.D.A.), direcţia
razei centrale (RC) este vestibulo-orală, filmul fiind poziţionat în spatele dintelui supus explorării. Se folosesc : - tehnica bisectoarei (Cieszyinski-Dieck) ; - tehnica planurilor paralele; - varianta modernă a tehnicii anterioare folosind aparate cu con lung.

Tehnica Cieszynski-Dieck
RC este direcţionată pe mijlocul dinţilor de explorat, perpendicular la bisectoarea unghiului format de planul axului lung al dintelui cu planul filmului

RC

Tehnica Cieszynski-Dieck
Imaginea radiografică obţinută prin această tehnică este izometrică şi ortoradială. Izometria constă în corespondenţa dintre dimensiunea reală a dintelui explorat şi imaginea sa radiografică.

Tehnica Cieszynski-Dieck
RC perpendiculară pe axul dintelui = dinte alungit RC perpendiculară pe axul filmului = dinte scurtat
A – axul dintelui; B – planul bisectoare; C – planul filmului (după Langland şi Langlais – Principles of Dental Imaging, 1997)

Tehnica Cieszynski-Dieck
Ortoradialitatea = centrarea pe orizontală, pentru fiecare grup de dinţi exploraţi. Se obţine prin orientarea fasciculului de radiaţii în lungul razei de cerc a dintelui examinat, considerând hemiarcada dentară ca fiind un semicerc.
Principiului ortoradialităţii pentru diferite regiuni dentare maxilare şi mandibulare, cu unghiurile corespunzătoare; (după Langland şi Langlais – Principles of Dental Imaging, 1997)

Tehnica Cieszynski-Dieck

Principiului ortoradialităţii pentru diferite regiuni dentare maxilare şi mandibulare, cu unghiurile corespunzătoare; (după Langland şi Langlais – Principles of Dental Imaging, 1997)

Tehnica Cieszynski-Dieck
Elemente ce influenţează corectitudinea imaginii: poziţia capului; poziţia filmului; angulaţia verticală a RC a fasciculului; angulaţia orizontală a RC a fasciculului; punctul de intrare a RC a fasciculului.

-

Tehnica Cieszynski-Dieck
Poziţia capului: - Planul ocluzal al dinţilor de radiografiat trebuie să fie paralel cu podeaua - Planul sagital al capului trebuie să fie perpendicular pe podea în cazul proiecţiei maxilare
Planuri folosite în poziţionarea conului localizator (după Langland şi Langlais – Principles of Dental Imaging, 1997)

Tehnica Cieszynski-Dieck
Poziţia capului: În cazul proiecţiei mandibulare, capul trebuie să fie uşor în extensie pentru ca planul bazal mandibular să fie paralel cu podeaua când gura este deschisă. Linia care uneşte comisura bucală cu tragusul este paralelă cu podeaua.
Poziţionarea conului localizator (după Langland şi Langlais – Principles of Dental Imaging, 1997)

Tehnica Cieszynski-Dieck
Poziţia filmului: 1. Dintele explorat este centrat pe filmul dentar aflat în spatele său. 2. Filmul trebuie să fie menţinut cu policele/ indexul de la mâna opusă regiunii explorate. 3. Filmul nu trebuie îndoit excesiv în momentul expunerii pentru a evita distorsionarea imaginii.

Tehnica Cieszynski-Dieck
Angulaţia verticală a RC a fasciculului este dependentă de: - variaţiile de poziţie, înclinare şi angulare a dinţilor pe arcadă; - unghiul format de planul filmului şi axul lung al dinţilor pentru fiecare regiune a arcadei dentare; - tipul de aparat şi tipul de con localizator.

Tehnica Cieszynski-Dieck
Media angulaţiei verticale (după Langland şi Langlais – Principles
of Dental Imaging, 1997)

Film

Media maxilar

Molar Premolar Canin Incisiv Bitewing

Unghi de pornire maxilar + 25- 30 ° + 30 ° + 35- 40 ° + 40 ° + 45- 50 ° + 50 ° + 55- 65 ° + 55 ° + 10 °

Media Unghi de mandibulă pornire mandibulă 0° 0° -5- 10 ° -15- 30 ° -15- 30 ° -10 ° -15 ° -20 °

Tehnica Cieszynski-Dieck
Angulaţia orizontală = RC este perpendiculară la media tangentelor feţelor vestibulare ale dinţilor examinaţi. Capătul conului este paralel cu planul orizontal al filmului. Punctul de intrare a razei centrale este în mijlocul ariei de radiografiat pentru a acoperi complet filmul.

Tehnica Cieszynski-Dieck
Ca repere pentru determinarea angulaţiei verticale se pot folosi: Pentru incisivii superiori – capul conului este poziţionat direct în faţa pacientului şi direcţia RC este între incisivii centrali.

Tehnica Cieszynski-Dieck
Ca repere pentru determinarea angulaţiei verticale se pot folosi: Pentru caninii superiori bisectoarea este aproape de o linie ce uneşte vârful cuspidului caninului cu pupila ochiului opus părţii de examinat.

Tehnica Cieszynski-Dieck
Ca repere pentru determinarea angulaţiei verticale se pot folosi: Pentru premolarii superiori bisectoarea este aproape de o linie ce uneşte alare (punctul cel mai extern al aripii nasului) cu vârful cuspidului vestibular al premolarului

Tehnica Cieszynski-Dieck
Ca repere pentru determinarea angulaţiei verticale se pot folosi: Pentru molarii superiori – filmul este poziţiont şi menţinut la fel ca pentru premolarii superiori, dar marginea posterioară a filmului depăşeşte uşor tuberozitatea. Marginea anterioară a filmului se plasează la nivelul mijlocului PM2.

Tehnica Cieszynski-Dieck
Incisivi inferiori - Filmul se plasează vertical - Raza centrală este direcţionată între incisivii centrali şi perpendiculară pe bisectoarea dintre film şi axul lung al dintelui - Marginea conului localizator este paralelă cu bisectoarea unghiului dintre dinte şi film

Tehnica Cieszynski-Dieck
Caninii inferiori - Filmul este plasat vertical - Angulaţia se stabileşte la fel ca pentru radiografierea incisivilor inferiori

Tehnica Cieszynski-Dieck
Premolari inferiori - filmul este plasat orizontal, cu marginea anterioară a filmului la mijlocul caninului - marginea superioară a filmului trebuie să fie paralelă cu cuspizii, depăşindu-i cu 2 mm

Tehnica Cieszynski-Dieck
Premolari inferiori - unghiul dintre film şi axul dintelui este mic, bisectoarea fiind aproape verticală - raza centrală este uşor înclinată cranial

Tehnica Cieszynski-Dieck
Molari inferiori - Similar cu premolarii - Marginea posterioară depăşeşte faţa distală a M3. - Capul conului localizator poate fi poziţionat paralel cu faţa vestibulară a molarilor inferiori.

Tehnica Cieszynski-Dieck
Avantaje:  Radiografiere rapida  Mentinerea filmului intraoral in general nu pune probleme deosebite pacientului  ! Centrarea RC implica o buna manualitate din partea executantului radiografiei

Tehnica Cieszynski-Dieck
Dezavantaje:  Fascicolul de raze X este oblic in raport cu filmul si structurile dento-alveolare  Lipsa de paraleleism dintre dinte si film  Lipsa de suprapunere pe radiografie a segmentelor oral si vestibular ale rebordului alveolar

Tehnica Cieszynski-Dieck
Dezavantaje:  Reprezentarea deficitara a smaltului aproximal-ci  Prezentarea decalata a teritoriului oral si vestibular a crestei septului alveolar-! Pms  Mascarea cu material de obturatie a cariei recidivate sau secundare  Dificultati in identificarea jonctiunii smalt – dentina- ! ci+pm

Tehnica Cieszynski-Dieck
Dezavantaje:  Dificultati in apreciera fenomenului “burnout”  Suprapunerea osului zigomatic peste radacinile molarilor superiori  Suprapunerea crestei oblice externe peste radacina molarilor mandibulari  Mentinerea intraorala a filmului de catre pacienti

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful