You are on page 1of 109

Explorarea radioimagistică a ficatului, căilor biliare pancreasului şi splinei

Metode radioimagistice in scop
-Radiografia abdominală simplă

diagnostic

- Ecografia - Tomografia computerizata - Imagistica prin rezonanţă magnetică (IRM)/
colangiopancreatografiaRM (CPRM)

-

Colangiografia percutanată (transhepatică) Colangiopancreatografia endoscopică retrogradă (ERCP) Colangiografie peroperatorie Fistulografia Portografia-CT Colangio-CT Angiografia Radioscopia(cale de abord puncţii/catetere) Tranzitul baritat (deplasări/varice/ulceraţii) Duodenografia hipotonă Ecoendoscopia Scintigrafia

Metode radioimagistice in scop

terapeutic

- Drenajul percutanat al colecţiilor fluide hepatice, peripancreatice Drenaj biliar extern Protezări biliare Proceduri intervenţionale arteriale - embolizari

cea mai la îndemână .cea mai ieftină .• Explorarea imagistică: – simplu complex – Metoda de diagnostic să fie: – .cea mai puţin iradiantă .însoţită de posibilitatea unui tratament activ .cea mai purtătoare de informaţii .

• Hepatomegalie/splenomegalie • Calcificări • Prezenţa de gaz intraperitoneal • Imagini mixte de tip hidroaeric (examinare în ortostatism). .Radiografia abdominală simplă • Decubit dorsal/ decubit lateral (drept).

.

colonul drept şi duodenul.Radiografia abdominală simplă Aspect normal Ficat Spl RD RS Marginile ficatului sunt vizibile pe radiografia abdominală simplă: superioară delimitată prin intermediul diafragmului de plămân. inferioară în raport cu stomacul. . marginea externă: grăsimea perihepatică.

abcese piogene vechi: calcificări polimorfe. Infecţioase: granuloame (TBC. În tumori benigne: hemangiom cavernos.Calcificări hepatice/CBIH/VB/ splenice A. Vasculare: anevrism arteră splenică. calculi micşti intraveziculari biliari (30%). În tumori maligne primitive: carcinom fibrolamelar. În metastaze: neoplasme producătoare de mucină: carcinom de colon /stomac. vezicula de porţelan. inelare. colangiocarcinom intrahepatic. B. carcinom ovarian (calcificări psamomatoase). histoplasmoză. congenital de coledoc. carcinom hepatocelular. . chist hidatic hepatic: calcificări curbilinii. adenom hepatic chist E. D. tromboză de venă portă. bruceloză)-stelate /ovalare. ascarizi. F. Biliare şi VB: calculi calcificaţi CBIH. C. hematom.

Hemoragie intraparenchimatoasă 4.Pancreatită alcoolică . Tumori Tumori chistice Adenocarcinom Tumori endocrine maligne Hemangiomul şi limfangiomul cavernos Metastaze din cancerul colonic 3. Pancreatită cronică. Hiperparatiroidism 6. Fibroză chistică .Pseudochistul pancreatic. . 2. Infarct/ abces 5.Calcificări pancreatice 1.

Rg abd.simplă

CT

Chist hidatic calcificat

Rg abd.simplă

Opacităţi nodulare de intensitate supracostală conglomerate subfrenic drept: material radioopac de chemoembolizare

Calculi micşti VB .

cavităţi restante. abd. fistule spontaneAerobilie Rg. Rg abd. simplă: în general imagine mixtă cu nivel hidroaeric. pneumatoză perete intestinal • Portal: semn de infarct intestinal. abces !!!CT: detectează cantităţi mici de aer: imagini aerice lineare în periferia ficatului. pancreatită necrotico-hemoragică. tumori necrozate. Diagnostic diferenţial: pneumobilia. chist hidatic fisurat.Prezenţa de gaz • Intraparenchimatos: abces hepatic. • Biliar: anastomoze biliodigestive.aer în CB mai ales în porţiunea centrohilară şi în CBIH stg.abd. aer în VMS. . VMI. abdominalPneumoportie Rg. aer în vv mezenterice mici şi în peretele lumenelor digestive.simplă: imagini hipertransparente lineare în periferia opacităţii hepatice. simplă: imagini hipertransparente pe traiectul ipotetic al căilor biliare mari şi/ sau a CBP.

Radiografie abdominală CT Abces hepatic Imagine mixtă cu nivel orizontal hidroaeric subfrenică dreaptă: abces Hipertransparenţe lineare arcuate pe locul ipotetic de proiecţie al VB Colecistită emfizematoasă .

simplă CT Acumulare mixtă subfrenică dreaptă şi subcapsulară hepatică Acumulare hipertransparentă voluminoasă subfrenică dreaptă .Rg abd.

Rg abd.simplă

CT

Aerobilie

Ecografia
Metoda diagnostică de primă intenţie - diagnostic pozitiv şi diferenţial - orientare spre o altă metodă de explorare - puncţie biposie tumori • Avantaje - accesibilitate - cost scăzut - repetabilitate – monitorizare • Sensibilitate diagnostică limitată pentru - leziunile hepatice şi pancreatice mici, leziuni de CBP distală - litiaza pe căi biliare nedilatate • Operator şi pacient dependentă !! Metodă terapeutică: aspiraţie/ drenaj colecţii, abcese hepatice/ pancreatice; tratament percutanat (CHH, tumori) ecoghidat.

Ecografia
- Explorare subcostală/ intercostală (sonde cu frecvenţă de 3,5-5 MHz) - Normal: ficatul este ecogen, cu ecostructură omogenă.
pancreasul ecogenitate ficat rinichiul

- Ecografia Doppler color: sensul de deplasare a sângelui şi

vitezele medii de flux. - Tehnica Doppler pulsat: măsurarea vitezelor de flux şi a debitelor sanguine. - Angio-power Doppler: vascularizaţia intratumorală.

- Ecografia cu subst de contrast cuplată cu modul Doppler: - Ecografia intraoperatorie - Ecoendoscopia

aprecierea vascularizaţie intratumorale; detecţia metastazelor hepatice.

Ecografie 2D Doppler Power Doppler .

.CT multislice). .Computer tomografia (CT) .Administrarea de apă/ contrast oral (500 ml) cu 30 min înainte de examinare.CT cu produşi de contrast iodaţi nonionici (PCI) în mod spiral în faze multiple (arterială. .CT abdominal nativ. portală şi parenchimatoasă.

Puncţii biopsie diagnostică în diferite procese focalizate. tratament percutanat (CHH. caracterizarea majorităţii proceselor focalizate hepatice. Colangio-CT: achiziţia spirală post colangiografie .CT: metodă diagnostică de elecţie în detecţia şi . abcese hepatice/ pancreatice. tumori).Tomografia Computerizata • Densitatea spontană normală a parenchimului hepatic: 50-70 UH Densitatea ficatului este cu 7-12 UH mai mare decât a splinei. . pancreatice şi splenice.CT: metodă terapeutică aspiraţie/ drenaj colecţii. O diferenţă de densitate mai mare de 20 UH între ficat şi splină este considerată patologică.

Tomografia Computerizata • • • • • • • • Scara de densitati Hounsfield: Substance densities in Hounsfield Units Air: -1000 Fat: -50 Water: 0 Soft tissue such as muscle: +40 Calculus: +100 to +400 Bone: +1000 .

.

.

.

.

.

.

CT nativ şi cu PCI iv Nativ Fază precoce: contrast maxim în aortă Fază tardivă: contrast în VCI şi vv hepatice .

Colangio-CT post colangiografie transhepatică Opacifierea CBIH cu contrast iodat .

..arborelui biliar. dimensiune.parenchimului hepatic şi pancreatic .funcţia celulară: utilizarea de contrast specific hepatocitar şi pentru celulele Kupffer. • Caracterizarea RM include: . pancreatice. IRM indicat în cazurile în care CT este neconcludentă.aprecierea componentelor lezionale (apă. structură.structurilor vasculare intra/ extrahepatice • Detecţia şi caracterizarea leziunilor hepatice. proteine) . contur. modificări de vecinătate).comportarea la administrarea contrastului paramagnetic (precoce/ tardiv) . grăsime. de CB.Imagistica prin Rezonanţa Magnetică • Evaluare neinvazivă a: . Fe. . sânge.aspectul morfologic (formă. splenice. .

T2 IRM T1 nativ T1 cu contrast paramagnetic .

stenoză malignă/benignă. suc digestiv. litiază. etc – Răsunetul proceselor focalizate sau difuze asupra arborelui biliar. LCR) prin utilizarea de secvenţe ponderate T2 .Viscerele. – Confirmă sindromul obstructiv – Diagnostic etiologic . fluidele circulante hiposemnal T2 (negre) . colecistografia orală). .Colangiopancreatografia prin rezonanţă magnetică (CPRM) CPRM: – Inlocuieşte tehnicile de opaciefiere clasică (colangiocolecistografia iv. – Punerea în evidenţă a lichidelor staţionare (chiste) sau lent circulante (urină. bilă. suc pancreatic.Lichidele hipersemnal T2 (albe).

• CTH are indicaţie în special în bilanţul icterelor obstructive de CBP proximală sau în cazurile în care ERCP nu se poate realiza. .Colangiografia percutanată (transhepatică-CTH) • Injectarea de substanţă de contrast iodată hidrosolubilă direct în arborele biliar intrahepatic (reperaj fluoroscopic/ecografic). • CTH oferă o alternativă diagnostică si terapeutică (drenaje biliare externe/interne).

drenaj biliar endoscopic.ERCP (colangiopancreatografia retrogradă endoscopică) • Pe cale endoscopică prin cateterizare papilei şi opacifierea CBP. a CBIH şi a Wirsungului cu contrast iodat. . • ERCP este o metodă diagnostică şi terapeutică . .dilatarea stenozelor biliare . .papilosfincterotomia endoscopică.extragerea calculilor coledocieni.

. • Colangiografia intraoperatorie: utilă pentru precizarea eventualilor calculi în CB.litiaza restantă pe CBP. . este destinată studiului CB pe segmente. • Colangiografia pe tub Kher: injectarea de contrast iodat pe tubul în T instalat în CBP – Indicaţii: .Colangiografia peroperatorie • Colangiografia transhepatică preoperatorie: puncţionarea ficatului sau unei CBIH mari în timpul intervenţiei.stenoze postoperatorii precoci. fistule biliare.

Angiografia Arteriografia: studiul circulaţiei arteriale prin abord retrograd transfemural.tumori hipervascularizate. Portografia . Indicaţii diagnostice restrânse: Arteriografia. bilanţ pretransplant hepatic (variante anatomice).chemoembolizarea tumorilor primitive - hepatice (hepatom) injectarea de citostatice supraselectiv în artera hepatică.pseudoanevrisme/ anevrisme de arteră - hepatică / splenică. traumatismele. hemobilia. . . Utilizată actualmente în scop terapeutic prin cateterizare selectivă a trunchiului celiac şi AMS. .

. transparietală abdominală.Angiografia Arteriografia. Portografia • Portografia indirectă: încărcarea cu contrast a circulaţiei porte prin injectarea PCI fie în trunchiul celiac. Cea mai utilizată este splenoportografia. transsplenică. transjugulară. transombilicală. • Portografia directă pe cale transhepatică. în AMS sau în AMI.

• Suprafaţă inferioară .plan ce trece prin vena hepatică medie şi vena cava inferioară care corespunde axului fosetei veziculare. Vena portă (VP) este structura de referinţă. la stânga artera hepatică.Separaţia între LS şi LD . III şi IV.Ficatul drept conţine segmentele V. • Lobulaţia şi segmentaţia hepatică: 2 lobi şi 8 segmente. . la dreapta şi anterior. . este fixat prin ligamentele peritoneale. . fiecare .foseta veziculei biliare . • Suprafaţă superioară delimitată de diafragm. iar cel stâng conţine segmentele II. segment prezintă flux arterial şi venos. vena portă şi CBP.VCI: contact intim cu lobul caudat.viscerală . precum şi flux biliar.canalul hepatic comun.hilul hepatic: artera hepatică. VI. VII si VIII.Ficat: elemente de anatomie secţională • Organ intraperitoneal ce ocupă loja subfrenică dreaptă.

Ecografie .

CT cu PCI iv IV VIII II VII IV VIII VII III I .

IV V I VI V VI .

IRM T2 T1 .

Angio RM arterial AngioRM portal .

Distribuţia căilor biliare • intrahepatice se suprapune distribuţiei venei porte. • . .Fiecărui pedicul venos segmentar îi sunt acolate unul sau două canale biliare ce se dirijează către hilul hepatic pentru a forma ductul hepatic drept şi stâng. .Căile biliare • .şi extrahepatice.Căi biliare intra.

VB • CB intrahepatice în mod • • normal nu sunt vizibile eco şi CT. .CB. . regulat nu depaseste în grosime 2mm.densitatea bilei veziculare este în mod normal cuprinsă între 0-20 UH. CBP măsoară 3-6 mm la nivelul hilului hepatic şi sub 9 mm la nivelul pancreasului. VB .un diametru ax. mai mare de 5-6 cm este considerat patologic. VB: peretele vezicular este net.

CPRM Aspect normal Aspect postoperator Anastomoză bilio-digestivă .

mezenterică superioară şi art. . rapoarte cu aorta. coledocul. splenică.Pancreasul Capul pancreatic organ extraperitoneal dispus în inelul duodenal. Corpul pancreasului. blocul DD-pancreatic constituie o entitate radiologică şi chirurgicală. intră în raport cu splina. Irigat de ramuri din art. Coada pancreasului. orientat orizontal. confluentul splenomezenteric Istmul pancreatic leagă capul de corp. anterior de rinichiul stg. şi suprarenala stg.

Ecografie .

CT cu PCI iv Pancreasul se vizualizează cel mai bine la pacienţii graşi .

IRM T2 CPRM T1 cu contrast paramagnetic .

diametrul cranio-caudal sub 13 cm .• Componenta principală a SRE. Embriologic: dezvoltare multifocalăspline accesorii. Formă particulară. N: diamterul transvers sub 5 cm. Ambele ligamente: căi de derivaţie potenţiale în anastomozele portocave. dimensiuni greu cuantificabile. Legată de stomac prin ligamentul gastrosplenic prin care trece artera splenică şi ramuri gastroepiploice. CT/IRM: aspect tipic al încărcării cu contrast iv. intraperitoneală. Conexiunea cu peretele abdominal: prin ligamentul gastrorenal. • Localizare: hipocondrul stâng • Splina • • • • • între diafragm şi polul superior gastric.tigrat în fază precoce cu omogenizare tardivă.

Ecografie Splina CT cu PCI iv Ao ST Spl Ficat CV IRM precoce T1 T2 .

pancreatică şi splenică .Noţiuni de semiologia elementară în patologia hepato-biliară.

sdr.• Patologia focală tumorală .benignă: componentă solidă.infarctul hepatic .hemocromatoza .ischemia arterială. hiperplazie nodulară focală.abces piogen .abcese fungice/ parazitare • Patologie vasculară • Patologia difuză .hemangiom.patologia vv hepatice.ciroză hepatică . componentă lipomatoasă: lipom. angiomiolipom . adenom.echinococoză . colangiocarcinom . chistică: chiste biliare/ polichistoză hepatică.tromboza portală .steatoză .Budd-Chiari .malignă primitivă: hepatocarcinom.malignă secundară: metastazele FICAT • Patologie focală infecţioasă .

abcese. . • Lichidiene pure (bilă. • Ecogenitatea unei leziuni intraparenchimatoase se apreciază în raport cu parenchimul sănătos din jur. modificarea contururilor (deformări). calcificările: imagini hiperecogene însoţite de fenomenul de atenuare şi de conul de umbră posterioară. chiste infectate. – Leziuni hiperecogene: tumori (hemangiom.steatoză.Semiologie ecografică • Grăsimea.hemoragice. la interfaţa cu o altă structură apare fenomenul de întărire posterioară. compresia structurilor vasculare). Lichidele cu vâscozitate mai mare sunt hipoecogene. lipom). pereţii vaselor: hiperecogene. – Leziuni ecogene: decelabile prin modificările indirecte: efect de masă (deplasări. sânge circulant): transonice sau • • anecogene. Leziuni hipoecogene: tumori. urină. Structurile osoase. structurile ligamentare.

Hiperecogen Izoecogen/ halou hipoecogen Hemangiom Hipoecogen/ Hiperecogen Tumoră hepatică: CHC Hipoecogene/ ecogen periferic Chist hidatic cu vezicule fiice Abcese hepatice .

Steatoză 2. Calcificări 2. leucemie Descreşterea ecogenităţii hepatice 1. Ciroză Creşterea ecogenităţii hepatice 1. Aer în: căile biliare/ vena portă Leziuni hepatice cu con de umbră . Hepatită 2. Infiltraţii tumorale: limfom.1.

Tumori Izodensă .z 20) .Tesut tumoral Importanţa semnelor indirecte: edem.Sânge pe cale de degradare (z 10. efect de masă.Ţesut tumoral iodofil .Vas cu sânge circulant normal sau patologic (anevrism. MAV. anevrisme) .Calcificări: >100UH . După injectare PCI iv: . angiom) .Elemente de semiologie CT Detecţia leziunii Hipodensă -Leziuni chistice -Tumori -Necroză -Edem -Grăsime: -20/-100UH -Aer: -1000UH Hiperdensă Sânge: 60-80 UH (hematoame.

CT.Elemente de semiologie eco. IRM • Descrierea leziunii – – – – – Structură: omogenă. profundă Modificări de vecinătate. heterogenă Contururi.efect de masă asupra structurilor adiacente. • Prezenţa/ absenţa edemului perilezional • Unică/ multiplă . dimensiuni Localizare Topografie: superficială. formă.

chistadenom. Hematom vechi 6. Tumori benigne ( hemangiom. Chist hepatic 2. hamartom. Chist hidatic hepatic 5. Abcese 4. Boală polichistică hepatică 3. Tumori primitive maligne (hepatom. Metastaze (varianta chistică în ADK ovar/ carcinom gastric) .Leziuni hepatice hipodense A. Nonneoplazice 1. adenom. Neoplazice 1. Steatoza focală B. colangiocarcinom. chistadenocarcinom) 3. lipom limfangiom) 2.

omogenã – neiodofil. – densitate fluidã (0-20UH). – peretele chistului este foarte subţire.Tumori benigne hepatice cu densitate fluidă • Chistul simplu hepatic: – imagine circumscrisă de formã rotundã /ovalarã. CT cu PCI iv . uneori invizibil. CT nativ • Boală polichistică hepatică: mai mult de 10 chiste hepatice. cu contur net .

intensă în periferie sub forma unor bulgãri iodofili. . încãrcarea hemangiomului progreseazã de la periferie spre centru.priză de contrast precoce.în timp. .Tumori benigne hepatice cu densitate solidă • Hemangiomul CT spontan: leziune hipodensã (densitate apropiata de cea a sângelui circulant). . CT cu PCI iv: aspect caracteristic la examinarea în mod spiral în faze multiple.examinarea CT tardivã: umplerea totalã a leziunii cu contrast cu persistenţa intralezionalã a PCI în cantitate superioarã şi timp mai îndelungat faţã de parenchimul hepatic. .

CT cu PCI iv CT nativ Hemangiom hepatic CT cu PCI iv tardiv .

Examinarea CT tardivã : retenţia PCI la nivelul cicatricei.CT spontan Tumori benigne hepatice cu densitate solidă Hiperplazia nodulară focală (HNF) HNF CT cu PCI precoce . CT cu PCI tardiv . CT cu PCI iv precoce : priză de contrast fugace. leziune izodensă cu parenchimul hepatic.CT spontan: leziune izodensă - cu parenchimul hepatic ce poate conţine o imagine de cicatrice centrala hipodensã. CT cu PCI în fază portală.

Tumori benigne hepatice cu densitate negativă Lipomul şi angiomiolipomul • Examinarea CT nativã: leziune cu conţinut lipomatos cu densitãţi negative: . Lipoame hepatice .20 / -80 UH.

cu structurã omogenã sau heterogenã. timp portal: invazia vasculară (portă.85% din CHC apar pe un ficat cirotic . . .Existã douã forme de CHC: nodularã (90% din cazuri).Cea mai frecventã tumoră hepaticã primarã.Tumori hepatice maligne primitive 1. vv hepatice. tardiv: evidenţierea capsulei. rar izodensă.unică sau multiplă difuzã (10% din cazuri). . VCI. Cu originea în hepatocit Carcinomul hepatocelular (CHC) . - - CT spontan: frecvent leziune hipodensã. CTS cu PCI iv în faze multiple: iodofilie intensă precoce în zonele tisulare.

Carcinom hepatocelular precoce tardiv CTS cu PCI iv .

Tumori hepatice maligne primitive 2. mici calcificãri posibile CT cu PCI iv: în fazã arterialã şi portalã există o iodofilie moderatã perifericã mimând un inel gros. .noduli tumorali multiplii confluenţi .masă unică de dimensiuni mari. . .tumoră infiltrativă CT nativã: masă hipodensă cu contur neregulat.retracţie capsularã şi atrofia lobului hepatic afectat. fãrã diferenţe între cele douã faze. cu originea în cãile biliare Colangiocarcinomul intrahepatic . .dilataţia de cãi biliare intrahepatice periferice prezentã în 20-60% c.

CT nativ Chist biliar Colangiocarcinom segment IV CT cu PCI iv .

Semiologia CT a metastazelor hepatice variazã funcţie de natura lor. . unele izodense. . .Metastazele chistice: neo.ovar. . . sân.Tumori hepatice maligne secundare Metastazele .Metastaze calcificate: în cancerul colorectal.CT nativă: marea majoritate sunt hipodense.Meta hemoragice în melanom. renal. ovariene. tubului digestiv sau neo.Administrarea de contrast nu ameliorează diagnosticul decât în 5% din cazuri.CT reprezintã metoda cea mai sensibilã de diagnostic curent al determinãrilor secundare hepatice (sensibilitate cuprinsã între 65 şi 90%) dependentã de pacient şi de tipul tumorii primare şi o specificitate de 81-98%. gastrinom. . .

CT nativ CT cu PCI iv precoce Metastaze hepatice izo/ hipodense spontan. iodofile precoce CT cu PCI iv precoce .

• Abcesele în parazitoze: abcesul Abces hepatic . aspergiloza) apar la imunodeprimaţi. amibian (Entamoeba hystolitica) –nu are perete propriu şi nici bule de gaz. sunt mici şi multiple. Abcesele hepatice • Abcesele hepatice cu germeni piogeni (E coli. Caracterul septic: prezenţa bulelor de gaz. Diagnosticul de certitudine: puncţie biopsie intralezională.Ficatul infecţios 1. anaerobi) : aspectul CT al abcesului depinde de stadiul său evolutiv. criptococoza. • Abcesele micotice (candidoza.

prezenţa veziculelor fiice Chistproligeră hidatic hepatic .membrana .Aspectul CT al chistului hidatic - variază cu stadiul său evolutiv.Ficatul infecţios 2. Parazitozele hepatice Chistul hidatic (Echinococcus granulosus) descoperit întâmplător înurma unui examen ecografic de rutină sau unei explorări CT. .calcificări parietale . Criterii diagnostice CT de certitudine: .

trunchiului de portă.Leziuni hepatice difuze: • Ciroza hepatică : Ciroza hepatică. Rolul esenţial al CT este de a evidenţia grefarea la nivelul ficatului cirotic a carcinomului hepatocelular.: . . Steatoza. creşterea calibrului venei splenice. căile venoase de derivaţie. . niciunul nu este specific. . Hemocromatoza – stadiul terminal al numeroaselor forme de hepatopatii cronice – aspecte morfologice variate – în cazuri particulare există modificări de densitate hepatică: steatoză/ hemocromatoză. – CT semne variate. SM.incizuri adanci. .hepatmegalie la niv LS sau a lobului caudat.varicele esofagiene.semne de hipertensiune portală (HTP): ascită. repermeabilizarea venei ombilicale.contururi hepatice deformate / boselate ce corespund nodulilor de regenerare.

HTP .Ciroză hepatică.

Depozite proteice masive G.Creşterea coeficientului de atenuare hepatică Depozite anormale de substanţe cu număr atomic mare. focală:noduli de regenerare siderotici. A. . B. difuză: hemocromatoză b.depozite de Cu în ficat şi în nucleii bazali. Iod . Fier Cupru a.amiodaronă (antiaritmic cu 37% iod în compoziţie) .terapia cu aur coloidal în artrita reumatoidă D.boală Wilson: degenerscenţă hepatolenticulară. C. Aur E. Depozite de glicogen H. Thorotrast F. Densitatea ficat mai mare de 90-100 UH. Pigmenţi biliari în icterele obstructive cronice. .

Ficat hemocromatozic CT nativ: ficat hiperdens spontan. vasele hipodense .

. Ficatul cardiac 4. vasele sanguine devin hiperdense faţă de parenchimul hepatic hipodens. Amiloidoza obstrucţia vv hepatice şi/ sau a VCI. uneori densitatea parenchimului hepatic prezintă valori negative. Steatoză hepatică: infiltraţie lipomatoasă difuză sau focală în parenchimul hepatic. Sindrom Budd-Chiari: 3.Scăderea generalizată a coeficientului de atenuare hepatică 1. 2.

Steatoză hepatică .

Sindrom Budd-Chiari .

Dilacerare: aspect heterogen hipo/hiperdens Dilacerare Fractură Hematom subcapsular . heterogen în std subacut.Traumatismele hepatice !! CT: metoda de elecţie în bilanţul traumatismelor abdominale. hipodens tardiv) . -Hematom intraparenchimatos/ subcapsular: aspectul depinde de vechimea sîngerării (hiperdens precoce.Fractura .

• • • • • • • • Necroza: hiposemnal T1/ hipersemnal T2 Calcificările: hiposemnal T1 şi T2 Sângele în stadiul subacut: hipersemnal T1 şi T2 Melanina: hipersemnal T1/ hiposemnal T2 Grăsimea hipersemnal T1/ hipersemnal T2există secvenţe care şterg semnalul grăsimii. hipersemnal (spre alb) sau izosemnal (semne indirecte: amprentări. Hemosiderina (sângele degradat): hiposemnal T1 şi T2există secvenţe care amplifică hiposemnalul hemosiderinei Aerul: hiposemnal T1 şi T2 Lichidele pure: izosemnal T1 şi T2 cu LCR (negre în T1/albe în T2) . deformări de vase. Faţă de un parenchim de referinţă o leziune poate fi în hiposemnal (gri închis spre negru).IRM • Operează cu noţiunea de semnal. deformarea contururilor).

în afirmarea metastazelor de mici dimensiuni (utilizarea de contrast specific celular) CHC pe ficat cirotic . .caracterizarea leziunilor chistice de mici dimensiuni sau a chistelor complicate.caracterizarea nodulilor dezvoltaţi pe ficat cirotic .• IRM este mai sensibil decât CT în: .

Litiază multiplă de CBP .CT nativ CT şi IRM sunt complementare IRM T2 CPRM Abces hepatic.

ischemii) .benignă (litiază.recidive tumorale .Căi biliare. inflamaţii.atrezii/hipoplazii de CB intra-/extrahepatice. • Patologia dobândită . Vezicula biliară • Patologia congenitală .boală Caroli.fistule biliare . chist de coledoc. ADK periampulare) • Aspecte postoperatorii .stenoze CBP .malignă (colangiocarcinom CBP. adenocarcinom VB. . coledococel.

VB şi CBP • Ecografia – examen iniţial sistematic – uneori suficient – diagnostic pozitiv – alegerea strategiei de explorare suplimentară – Inlocuieşte tehnicile de opaciefiere clasice – Confirmă sdindromul obstructiv – Diagnostic etiologic: stenoza malignă/benignă.Algoritmul de explorarea CBIH. litiaza CBIH/CBP – Explorare canalară si parenchimatoasă – leziuni tumorale • Colangio-IRM • CT spiral • Ecoendoscopie: cazuri complexe • ERCP şi CTH: aproape exclusiv în scop terapeutic .

Status postcolecistectomie Mascată de grilajul costal Anomalii de poziţie ( poz. 3.subcostală/ intrahepatică) Carcinom VB Perforaţie VB Absenţă congenitală VB contractată postprandrial . 4. Non vizualizarea colecistului în ecografie 1. 5. 7. 2.Ecografia metoda de primă intenţie patologia VB având randamentul diagnostic maxim în diagnosticul litiazei VB. 6.

Tumori .Aer .Calculi .Sânge .Paraziţi Litiază VB .Litiază CBIH Material ecogen în colecist şi în CB .

Tumoră carrefour biliar Tumoră CBP .

Acumulările mici aerice sunt cel mai bine evidenţiate CT Colecistită emfizematoasă .

CT vizualizează calculii de CB ( hiperdenşi si cu conţinut calcar) într-un % ce variază între 75 şi 88%. Litiază biliară intra-/extrahepatică (CBIH şi CBP) şi VB .

Colangiopancreatografia-MR • CPRM evidenţiază calculul sub forma unei imagini rotunde sau poliedrice în hiposemnal (negru) accentuat T2. • Aerul. • Diferenţierea tumoră-calcul se face supă injectarea iv de contrast paramagnetic ( creşterea semnalului tumoral postinjectare şi aspect nemodificat al calculului). . sângele. • Diagnosticul pneumobiliei (cînd este în cantitate suficientă) este realizat pe secţiunile sagitale prin dispunerea aerului anterior si apariţia unui nivel hidroaeric aer-bilă. o mică leziune tumorală sau sludgeul. din calea biliară pot mima calculi. total obstructiv sau înconjurat de lichid biliar.

CT Litiază multiplă CBP şi VB CPRM .

Litiază biliară CBP recidivantă Sdr postcolecistectomie CPRM: metoda diagnostică de elecţie în litiaza de CBP .

Patologie tumorală CBP Ecografie IRM cuplată cu CPRM reprezintă metoda de elecţie în bilanţul preterapeutic al tumorilor de CBP Tumoră Klatskin CTH CPRM .

CT cu PCI iv Tumoră vegetantă CBP IRM .

Pancreas • • • • Anomalii congenitale Pancreatite acute/ cronice Tumorile pancreatice (ADK pancreatic) Tumorile secundare (metastaze. faza arterială fiind esenţială. Pancreasul prezintă o iodofilie accentuată precoce cu spălare rapidănecesitatea examinării în mod spiral în faze multiple. determinările limfomatoaseLMNH). . CT: metoda diagnostică de elecţie în bilanţul preterapeutic. IRM: are indicaţie în patologia de tip tumoral în situaţiile în care CT este neconcludentă şi în diagnosticul formelor fruste de pancreatită cronică. Ecografia: metoda diagnostică de primă intenţie.

Pancreatită acută cu multiple fuzee unele parţial cloazonate .

Chist pancreatic .

Pseudochist pancreatic .

Pancreatită cronică calcificată CT nativ .

calcificări pancreatice. .dilataţie moniliformă de Wirsung .CT cu contrast iodat iv Pancreatită cronică calcificată CT semne de certitudine: .chiste pancreatice .

Tumorile maligne pancreatice • Tumoră rezecabilă: 8. oase • Invazia vasculară: stadiu depăşit chirurgical.ficat: cele mai frecvente.determinări peritoneale . . pleură. multiple .alte determinări: plămân.adenopatii regionale .15% din cazuri • Extensie: 65% din cazuri prezintă tumori invazive şi metastaze la distanţă 21% prezintă invazie ganglionară 14% tumoră localizată neinvazivă • Metastaze: . sunt mici.

Tumoră invazivă de pancreas .

T cu PCI iv IRM T1 CPRM Adenocarcinom pancreatic .

Splina • • • • Splenomegalia şi HTP Infarctul splenic Abcesul splenic Patologie tumorală: limfoame. sarcoame. limfangioame – Pseudotumori chistice/ inflamatorii (granuloamele) • Ruptura spontană a splinei • Traumatismele splenice . metastaze – Benignă: hemangioame. metastaze – Malignă: limfoame.

Hematom subcapsular splenic Meta splenice Infarct splenic .Determinări tumorale splenice Splenomegalie. HTP Fractură.