ADEZIUNEA LA ŢESUTURILE DURE DENTARE

CURS 3

1

Care sunt componentele sistemelor adezive dentare şi care este rolul fiecărui component ?

Dentină nedemineralizată

După spălare rămâne o cantitate mică de apă printre fibrele de colagen

Dentina demineralizată, uscată excesiv: fibre de colagen colabate

Dentină demineralizată, uscată uşor: fibrele de colagen nu colabează
3
3

altfel vor rămâne fibrile de colagen denudate. – pentru a favoriza pătrunderea în profunzime a primerului se utilizează un solvent eficient în a înlocui apa din dentina demineralizată cu primer şi a crea astfel premizele favorabile aplicării agentului adeziv hidrofob. neacoperite de agentul adeziv. constituind o zonă de interfaţă slabă. 4 . Primer Conţine: – Moleculă bifuncţională • HEMA (hidroxietilmetacrilat) • MEP-P (dimetacriloxietil fenol fosfat) • NPG-GMA (N-fenilglicin glicidil metacrilat) – solvent • acetonă • etanol – f.II. important ca primerul să penetreze în profunzimea dentinei demineralizate. în vederea rehidratării complete (saturării) fibrilelor de colagen după uscare.

HEMA Grupare HIDROFOBĂ Grupare HIDROFILICĂ Grupare INTERMEDIARĂ 5 .

carboxilică. asigurând legarea răşinii hidrofobe din bonding (adeziv) de dentina hidrofilă HEMA .acţionează ca agent adeziv dentinar.grupare funcţională hidrofilă(1) (grupare polară: alcoolică.Rol . aldehidică) + grupare intermediară(2) + grupare hidrofobă(3) (metacrilică) Asigură legătura cu dentina umedă(1) (uneori doar prin adeziune fizică. aminică. chimice) Asigură flexibilitatea moleculei(2) Asigură aplicarea în condiţii optime a adezivului(3) (hidrofob) care va realiza leg. dar în anumite situaţii pot apare şi leg. adezivă cu dentina 6 .

• Primerii pentru dentină încearcă să formeze legături cu colagenul dentinar sau cu hidroxiapatita rămasă sau cu ambele • Colagenul are ca grupări reactive: hidroxil şi grupări aminice • Hidroxiapatita are ca grupare reactivă Ca • Contribuie astfel la apariţia stratului hibrid 7 .

la baza dentinei demineralizate va rămâne un strat subţire de colagen demineralizat în care nu va pătrunde răşina. deoarece primerul nu a acţionat .Modul de aplicare al primerului este decisiv în apariţia sau absenţa microleakage 8 .în caz contrar.pentru ca primerul să poată acţiona la nivelul colagenului e nevoie de timp suficient şi atenţie în aplicarea lui . prin pensulare continuă şi energică (20s) urmat de o uscare foarte uşoară (2s) .Aplicare: .este foarte important ca dentina să nu fie prea profund demineralizată .trebuie aplicat în mai multe straturi.

stratul hibrid • Aplicare: – 20 sec prin pensulare continuă – uscare uşoară (eliminare exces) 9 – fotopolimerizare (20 s) .monomeri hidrofobi HEMA .Adeziv BisGMA(monomer) TEGDMA (monomer diluţie) .monomer hidrofil CQ .umplutură anorganică (0.5 to 40 wt%) – rezistenţa leg adezive Rol: – pătrunde în zona dentinei demineralizate după acţiunea primerului (care o transformă în suprafaţă hidrofobă) – după polimerizare sigilează (obstruează) canaliculele dentinare – prin intermediul primerului se leagă de dentină.Conţine: – – – – III.activator al fotopolimerizarii +/. iar a doua grupare polimerizabilă se leagă chimic de compozitul suprajacent – rezultă un strat interpenetrant între dentină şi agentul adeziv.

Concluzii asupra mecanismelor de adeziune la smalţ şi dentină 10 .

Adeziunea la smalţ • Aplicare acid ortofosforic 30 sec – Aspect mat demonstrează. după uscare. o bună demineralizare – SEM arată 2 tipuri favorabile de demineralizare a prismelor • Central • Periferic • Aplicare adeziv care va pătrunde în microrugozităţi. adeziune micromecanică. realizând după polimerizare. cu macrotag (intraprismatice) şi microtag (interprismatice) 11 .

prezenţa umezelii interferează cu formarea tag – necesară bună uscare şi izolare .lungimea prelungirilor (tag) nu are importanţă semnificativă .gradul polimerizării adezivului influenţează rezistenţa adeziunii 12 .Rezistenţa legăturii adezive la smalţ: .

Adeziunea la dentină • Gravare acidă 15s cu acid ortofosforic produce: – Îndepărtarea smear-layer – Dizolvarea hidroxiapatitei • Uscarea produce – Colabarea fibrilelor de colagen • Aplicarea primerului – Rehidratează fibrilele de colagen – Transformă substratul hidrofil dentinar într-unul hidrofob • Penetrarea adezivului intra (macrotag) şi intertubuli (microtag) dentinari asigură – Adeziunea micromecanică după polimerizare – Sigilarea tubulilor dentinari 13 .

necesar un grad redus de umezeală .Rezistenţa legăturii adezive la dentină: = zonă critică .uscarea excesivă a dentinei determină colabarea fibrilelor de colagen şi pierderea microretentivităţilor .foarte importantă este sigilarea perfectă a tuturor tubulilor dentinari demineralizaţi 14 .lungimea prelungirilor (tag) nu are importanţă semnificativă .

Care sunt sistemele adezive în uz şi care sunt mecanismele prin care acestea formează SH ? 15 .

umplutură anorganică . Adezivi autogravanţi (self-etch adhesives) 3. Adezivi gravare acidă – spălare (etch and rinse adhesives) 2. Adezivi pe bază de ionomeri de sticlă modificaţi cu răşini (resin modified glass-ionomer adhesives) 16 +/.Sisteme adezive în uz actual 1.

Clasic – 3 timpi: – Gravare acidă (spălare + uscare) – Primer (uscare uşoară) – Adeziv (uscare.spălare (etch and rinse adhesives) • Implică o etapă distinctă de gravare acidă (condiţionare). Adezivi gravare acidă . urmată de spălare • 1.a. fotopolimerizare) • Dezavantaj: – Tehnică dificilă (technique sensitive) 17 .1.

duce frecvent la separare de fază – necesar agitare prealabilă a flaconului 18 .î să fim siguri că am obţinut saturarea fibrilelor de colagen – Amestecul primerului cu grupare hirofilă cu adezivul hidrofob. a. necesită de fapt aplicări succesive de câteva straturi.• 1. fotopolimerizare) • Dezavantaj: – Aplicare simultană primer adeziv. Simplificare – 2 timpi: – Gravare acidă (spălare + uscare) – Primer + adeziv (uscare.b.

SH cu macrotag. mai gros 19 .• tehnicile gravare şi spălare implică: smear layer-ul este îndepărtat.

în funcție de pH-ul monomerilor acizi 20 . care nu se spală şi realizează simultan gravarea (condiţionarea) + primer • Dizolvă doar parţial smear-layer (dentină) înglobându-l în SH • Realizează o demineralizare mai puţin profundă.2. Adezivi autogravanţi (self-etch adhesives) • Monomeri acizi prezenţi în primer.

Adezivi autogravanţi (self-etch adhesives) • Strong –self-etch adhesives – pH < 1.demineralizează doar parţial. lăsând pe loc cantităţi substanţiale de cristale de hidroxiapatită (dentină).determină un mecanism de adeziune şi o morfologie interfacială asemănătoare adezivilor cu gravare acidă • Mild self-etch adhesives – pH ~ 2 .relativ ineficient pe smalţ 21 . la care se leagă însă grupările carboxil sau fosfat ale adezivilor (mecanism chimic) .2.

a.2. Adezivi autogravanţi (self-etch adhesives) • 2.b. Self-etch în 2 timpi • gravarea + primer (uscare) • adeziv (uscare. polimerizare) • 2. Self-etch în 1 timp (all-in-one) • gravare+primer+adeziv (uscare uşoară şi polimerizare) • necesită întotdeauna cel puţin 3 aplicări succesive 22 .

Mult mai facilă tehnica. mai puţine etape susceptibile la greşeli (less technique-sensitive) 23 .

2. produce SH demineralizat Aplicare primer Aplicare adeziv Aplicare acid. 1. spălare. 2. produce SH demineralizat Aplicare primer şi adeziv în soluţie unică Aplicare primer autogravant Aplicare adeziv Aplicare primer autogravant şi adeziv în soluţie unică 24 2 timpi Tip 2 (g&s) Tip 3 (ag) 1 timp Tip 4 (ag) . 2.Clasificare sisteme adezive după numărul de etape (timpi = steps) Timpi (steps) 3 timpi Tip 1 (g&s) Descriere 1. Aplicare acid. 1. 1. spălare. 3.

Ce voi utiliza în practică în raport cu situaţia clinică ? 25 .

All – Adhesion to enamel and dentin: current status and future challenges.• Rezultate optime la ora actuală cu: – Gravare şi spălare în 3 timpi => smalţ – Self-etch mild în 2 timpi => dentină – Dacă avem cavităţi mixte. Operative Dentistry.all – A Critical review of the durability of adhesion to tooth tissue: methods and results.Dent.118-132. 215-235. J. cu gravare acidă suplimentară (15s acid ortofosforic 35%) doar pe smalţ J. atunci self-etch mild în 2 timpi pe dentină. De Munck et. 2005 B. 28-3. 2003 26 . Van Meerbeek et.Res 84(2).

Legătura adezivă formată este fiabilă ? 27 .

mai susceptibil la degradare este SH dentinar RDC adeziv microleakage dentină smalţ 28 .Legătura ţesut dur dentar – adeziv este supusă unor stresuri mecanice şi chimice care pot duce la degradarea ei în timp .

• Stres mecanic (ruperea legăturii adezive nou formate): – contracţie de polimerizare a RDC – mod de aplicare şi finisare a obturaţiei – coeficient de dilatare termică mare al RDC – stres ocluzal excentric 29 .

30 ..• Stres chimic – degradarea chimică a componentelor din legătura adezivă formată Biodegradarea matricei dentinare colagenice şi/ sau a componentelor adezivului (deci a stratului hibrid..studii care demonstrează degradarea lui în mare parte după 1-3 ani) Gravarea acidă a dentinei pentru îndepărtarea smear-layer determină expunerea matricei colagenice (după care răşina ar trebui să infiltreze toate spaţiile formate. sigilând fibrilele de colagen) Dacă nu.

Atacul enzimatic (MMP = metaloproteinaze prezente în dentina negravată acid sau bacteriene) asupra fibrelor de colagen expuse (neacoperite de hidroxiapatită sau adeziv) determină 2. înceată hidroliză a fibrelor din SH. apariţia gap (goluri în SH) 31 . în final depleţia fibrelor de colagen din SH.• Dacă - răşina (adezivul) nu a infiltrat complet zona demineralizată (aplicare greşită primer) apa reziduală din canaliculele dentinare nu a fost înlocuită de răşină (aplicare greşită primer) distribuţia adezivului nu a fost omogenă (aplicare greşită adeziv) - Are loc: 1.

urmând în continuare mecanismul expus anterior 32 . Extracţia răşinii (prin hidroliză şi dizolvare) care a infiltrat matricea dentinară determină 2.rămân monomeri restanţi.polimerizarea adezivului nu este completă. expunerea fibrilelor de colagen din SH.• Dacă . susceptibili la hidroliză - Are loc: 1.

• - Nanoleakage – spaţii în stratul hibrid de 20-100nm Spaţii mult prea mici pentru a permite penetrarea bacteriană (0.5-1μm) DAR - Suficient de mari pentru a permite penetrarea MMP Observabil doar prin microscopie electronică şi colorare cu nitrat de Ag (0.059nm) (tree formation) 33 .

în timp duce la creşterea dimensiunii lor de la valori nanometrice la valori micrometrice. rezultând .Unirea porozităţilor din SH.

100 µm ce permit infiltrarea bacteriană.Microleakage – spaţii de 20 .carii secundare .pierderea adeziunii 35 . vizibile la microscopie optică Care va avea efecte vizibile macroscopice în timp: – colorare marginală .

2 timpi) 36 .Nanolekage şi microleakage pot fi evitate: .Adeziune chimică între hidroxiapatita rămasă între fibrilele de colagen dentinare şi primer (self-etch mild.Blocarea efectelor adverse ale MMP la interfaţa dentină – adeziv (clorhexidina inhibă activitatea MMP dentinare) .Penetrare completă în dentina demineralizată şi polimerizarea completă a adezivului .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful