You are on page 1of 46

Regimul zilei copiilor şi adolescenţilor

Regimul zilei copiilor şi adolescenţilor
Definiţie - Regimul zilei reprezintă totalitatea activităţilor efectuate în decursul a 24 ore, inclusiv a alimentaţiei şi odihnei. Regimul raţional, corect:  contribuie la menţinerea şi întremarea stării de sănătate;  creează condiţii favorabile şi contribuie la sporirea dezvoltării fizice şi rezistenţei organismului;  favorizează menţinerea la un nivel înalt a capacităţii de muncă;  creează o dispoziţie echilibrată;  previne survenirea rapidă a oboselii şi instalarea surmenajului;  elaborează o atitudine pozitivă faţă de întreaga activitate zilnică;  imprimă organismului un ritm fiziologic de viaţă;  asigură o desfăşurare optimă şi eficientă a activităţilor;  Regimul raţional prevede:  efectuarea reacţiilor necondiţionate şi condiţionate (activaţi) într-o periodicitate strictă la timp;  elaborarea stereotipului dinamic.

Particularităţile fiziologice ale SNC la copii
 capacitatea de muncă a celulelor nervoase scăzută, determinată de gradul insuficient de maturizare biologică, morfologică şi funcţională;  grad insuficient de dezvoltare a proceselor nervoase;  grad relativ slab dezvoltat a procesului de inhibiţie internă;  labilitate funcţională redusă ce determină trecerea lentă de la o stare de excitabilitate la una de inhibiţie. Principii igienice ale regimului de zi:  Neadmiterea schimbărilor regimului diurn, trecerea treptată de la un regim de vârstă la altul;  Corespunderea activităţilor efectuate capacităţii de muncă a copiilor şi odihna ulterioara trebuie să asigure o restabilire totală a nivelului de activitate intelectuală.  Repartizarea raţională a activităţilor in functie de genul si complexicitatea lor, cit si alternarea lor corectă.

Compartimentele regimului de zi:
Conţinutul şi durata fiecărui compartiment, cât şi rolul lor în diverse perioade se schimbă, îmbinând forme şi particularităţi noi.  Somnul;  Odihna în aer liber, plimbările;  Activitatea intelectuală;  Activitatea de joc, şi ocupaţiile conform aptitudinilor şi preferinţelor personale;  Alimentaţia;  Igiena personală.

alimentaţia. activitatea fizică. odihna.  Alternarea raţională a activităţilor componente a regimului de zi. . în funcţie de caracterul şi tipul lor (jocul.Cerinţele către regimul de zi:  Durata elementelor regimului de zi trebuie să corespundă vârstei şi stării de sănătate.). ritmului biologic. etc. intelectuală.

.  Primul an de viaţă .  Particularităţi de creştere şi dezvoltare.În această perioadă sunt prevăzute 4 variante a regimului de zi: pentru vârsta de 0-3 luni. 1. 9-12 luni. 2. 3-6 luni. Nivel de rezistenţă a organismului faţă de acţiunea factorilor de mediu diminuat. Ritm sporit de creştere fizică şi neuropsihică. 3. Elementele principale: Somnul şi perioada de veghe. Capacitatea de funcţionare a celulelor nervoase scăzută. 6-9 luni.Regimul zilnic al copiilor de vârsta antipreşcolară – de creşă 0-3 ani.

proceduri igienice--------------2 . Somnul ------------------------------18 .2) -------------6½ .  Durata diurnă a timpului de veghe – scăzută (6 – 10 ore) cu perioade frecvente (5 . Vârsta 1 – 3 luni 1.3½ ore).7½ ore 2. jocuri.3) şi de scurtă durată (1½ ore .13½ ore). activitate dirijată-------2 – 3 ore .2½ ore .  Necesitate în somn diurn frecvent– (de 3-4 h) cu durata fiecărei perioade de 2-1½ ore. alimentaţia (7)------------------2 ore .Particularităţi a regimului:  Durata totală a somnului crescută (18 .16½ ore  nocturn ------------------------10 – 11 ore  diurn (4 x 1½ . Perioada de veghe ------------------6 – 7½ ore .

14½ ore  nocturn -------------------------10 – 11 ore  diurn (3 x 2 . Somnul ------------------------------15½ . Somnul ------------------------------14½ .2½ ore  jocuri.5½ ore 2.2) --------------3½ .13½ ore  nocturn --------------------------10 – 11 ore  diurn (2 x 2½ .10 ore  alimentaţia (4)------------------2 ore  proceduri igienice--------------2 . activitate dirijată-------3½ – 4½ ore  Vârsta 7 – 9 luni 1.5½ ore 2. Perioada de veghe ------------------7½ – 8½ ore  alimentaţia (6)------------------2 ore  proceduri igienice--------------2 .2½) -----------5½ . Somnul ------------------------------16 . Perioada de veghe ------------------8½ – 9½ ore  alimentaţia (5)------------------2 ore  proceduri igienice--------------2 .1½) -------------4½ . Vârsta 4 – 6 luni 1.15½ ore  nocturn ------------------------10 – 11 ore  diurn (3-4 x 2 . activitate dirijată-------4 – 5 ore  Vârsta 10 – 12 luni 1. Perioada de veghe ------------------9½ .4½ ore 2.2½ ore  jocuri.2½ ore .

2½ ore  jocuri.13 ore  nocturn ------------------------10 – 11 ore  diurn (2 x 2½ .1½) -------------4 . Somnul ------------------------------14 .3 ore 2.6 ani  pentru vârsta de la 1.6 ani – 2 ani a) Regimul zilei pentru vârsta de 1 an – 1.6 ani 1.Regimul copiilor de vârsta de la 1 an până la 2 ani Se recomandă 2 variante a regimului de zi:  pentru vârsta de la 1 an – 1. plimbări------------------2 ore  activitate dirijată----------------45 min – 1 oră  jocuri (funcţionale)--------------3 – 4 ore . Perioada de veghe ------------------10 – 11 ore  alimentaţia ----------------------2 ore  proceduri igienice--------------2 .

2½ ore  activităţi dirijate------------------1 .2½ ore  plimbări.2½ ore 2. Somnul ------------------------------13 .1½ ore  activităţi speciale-----------------40 min – 45 min  jocuri la libera alegere------------3 – 3½ ore .12½ ore  nocturn ------------------------10 – 11 ore  diurn (1) ------------------------3 .6 ani – 2 ani 1. jocuri------------------2 . Perioada de veghe ------------------11 – 11½ ore  alimentaţia (4)------------------2 ore  proceduri igienice--------------2 .b) Regimul zilei pentru vârsta de la 1.

Somnul 2. .Regimul zilei la antipreşcolari Particularităţi de creştere şi dezvoltare  activitate biologică motorie sporită  perfecţionarea şi sporirea funcţiei de gândire şi de vorbire  formarea deprinderilor motorii complexe Regimul zilei pentru copii de vârsta preşcolară este planificat pentru 5 grupe de vârstă:  2 – 3 ani (I grupă mică)  3 – 4 ani (II grupă mică)  4 – 5 ani (grupa medie)  5 – 6 ani (grupa mare)  6 – 7 ani (grupa pregătitoare) Elementele regimului de zi al copiilor de 3 – 7 ani din instituţiile preşcolare: 1. Activităţile obligatorii 3. Alimentaţia 5. Activitatea de sinestătător (independent)  gimnastica  jocul  munca de autodeservire  igiena personală  pregătirea către diverse activităţi şi plimbarea la aer liber. Plimbările la aer liber 4.

activităţilor speciale obligatorii.igienei personale .  Se modifică durata elementelor principale în funcţie de vârstă. . succesivitatea şi alternarea lor în regimul zilei preşcolarilor sunt aproximativ echivalente pentru toate grupele preşcolare.alimentaţiei (primirea hrănii) .activităţilor de muncă şi jocurilor  Se micşorează (scade) timpul prevăzut: .pregătirii către plimbări şi diferite activităţi. caracterul şi complexicitatea lor.  Creşte cu vârsta durata timpului destinat: . inclusiv şi numărul lor .Particularităţi al regimului preşcolar  Elementele.

aer curat.crearea condiţiilor de mediu intern (microclimat igienic. jocuri mobile. Somnul (forma principală de odihnă a organismului) În scopul profilaxiei dereglărilor celulare a scoarţei cerebrale cu consecinţe de astenizare a sistemului nervos central şi nevrozelor e necesar o  durată suficientă a somnului în funcţie de vârstă durata totală -----------.efectuarea unei plimbări (20-30 min) la aer liber (cu 1 oră înainte de somn) . aerisit. vizionarea emisiunilor cu caracter captilativ etc.Cerinţele către regimul preşcolarilor şi caracteristica lui I.excluderea alimentaţiei înaintea somnului . feţei.10 ore şi 15 min somnul diurn -------------2 ½ ore – 1 oră 45 min  crearea condiţiilor evaluării unui somn profund: . picioarelor) .asigurarea cu mobilier corespunzător (dezvoltării fizice). cu conţinut de fibre naturale. comodă. cu lengerie de pat şi de corp curată.) . spălarea mâinilor. În aceste condiţii copilul repede adoarme. .efectuarea procedurilor igienice (curăţirea dinţilor.12 – 13 ore inclusiv: somnul nocturn ----------10 ½ ore . lipsa zgomotului etc.excluderea efectuării activităţilor cu caracter excitant asupra SNC (exerciţii fizice intense. gâtului.elaborarea reflexului ritmului corect la somn – culcarea şi trezirea la o oră stabilită .) .

obligatorii a) Scopul instructiv – educativ  Transmiterea copiilor a unui volum de cunoştinţe.îmbogăţirea funcţiilor de cunoaştere legate de obiectele lumii înconjurătoare . comparare a obiectelor . necesare însuşirii materialului inclus în programele ulterioare didactice inclusiv.dezvoltarea vorbirii .dezvoltarea funcţiilor locomotorii (perfecţionarea coordonării şi vitezei de mişcare a mâinii) . cele şcolare. generalizare.dezvoltarea funcţiilor psihomotorii .II.îmbogăţirea vocabularului Reguli de igienă pentru regimul de activitatea al preşcolarului .creşterea posibilităţilor de observare. Activităţile speciale.  Activităţile speciale reprezintă una din formele principale ale procesului instructiv – educativ care este axată pe: . diferenţiere.

desen.Ocupatiile dinamice se includ în fiecare zi. educaţie fizică.  În grupa pregătitoare efortul sporeşte.  Pentru copiii de 5-6 ani (mare) pentru 4 zile se planifică câte 3 activităţi şi într-o zi 2 cu o durată de 20-25 min. în plus într-o zi suplimentar în aer liber se organizează o activitate de educaţie fizică (Numărul total = 11).  Alternarea corectă a activităţilor grele cu cele uşoare.) în cazul organizării activităţilor în două (grupele mari şi pregătitoare).) (Numărul total = 19).de limba maternă. c) În funcţie de vârstă sunt planificate 10 – 19 ocupaţii obligatorii pe săptămână de dezvoltare a vorbirii.  Folosirea obligatorie a materialelor ilustrative în decursul desfăşurării activităţilor. etc. dinamice . muzică.b) Organizarea programului de activitate în instituţiile preşcolare trebuie să se facă în coordonanţă cu:  dinamica curbei fiziologice  dinamica capacităţii de lucru  conţinutul şi intensitatea efortului solicitat copiilor  structurarea corectă a perioadelor de activitate şi odihnă.  În grupele de vârsta 2-3 ani (mică) în fiecare zi se organizează câte 2 activităţi în prima şi a doua jumătate a zilei.  stabilirea pauzelor obligatorii (20 – 25 min.  În grupa de 3-4 ani (mijlocie) şi celora de 4-5 ani (mare) se petrec câte 2 activităţi zilnice. familiarizarea cu mediul înconjurător. cu durata de 15-20 min. (Numărul total = 14). Pentru 4 zile se planifică câte 4 activităţi si într-o zi 3 (cu durata de 25-30 min. (Numărul total = 10). . modelaj. de dezvoltare a reprezentărilor matematice elementare . de aplicaţie sau construcţie.

4½ ore.  E necesar ca corect să fie alternate diverse tipuri de activitate: jocuri. exerciţii fizice. familiarizarea cu natura.  Organizarea şi desfăşurarea plimbărilor trebuie efectuată ţinând cont de caracterul şi caracterul activităţilor precedente şi celora ce vor urma. activitatea de muncă. încât:  50% din ele să fie cu o mobilitate medie  40% din ele să fie cu o mobilitate intensă  10% din ele să fie cu o mobilitate lentă .  În instituţiile preşcolare se organizează 2 plimbări (până şi după prânz). Jocurile necesită o organizare.III. Plimbările la aer liber  Plimbările reprezintă un mijloc sigur de ameliorare a stării de sănătate şi prevenirea oboselei. cu durata totală de 4 .

V. a) Activitatea principală – jocul. Organizarea activităţii independente (de sine stătător)  Activităţile independente la preşcolari includ: jocurile. munca. o bună dezvoltare. care constituie pentru copii o necesitate vitală. pregătirea către activităţi şi plimbări. o învăţătură. o muncă şi o formă de educaţie. încât durata dintre primirea hrănii să nu depăşească 4 ore  Mobilă şi veselă trebuie selectata în corespundere cu vârsta  În regimul zilei durata timpului rezervat primirii hrănii constituie de la 2 ore până la 1 oră 25 min. .  În procesul alimentaţiei copilul trebuie educat în vederea elaborării deprinderilor cultural-igienice. Alimentaţia  Alimentaţia se organizează în aşa fel. Durata totală a timpului este de la 4 ore până la 4½ ore. igiena personală.IV.

abilităţile motorii. verbale. deosebirilor. începând de la cele simple care reproduc aspectul exterior al acţiunii. de apreciere a mărimilor. .capacitatea de manipulare a obiectelor. mobile.  În jocuri copiii îşi perfecţionează şi îşi dezvoltă: . de mişcare). Jocurile pot fi: .active.dezvoltarea psiho-fizică multilaterală. . treptat avansează în conţinut.spontane.pasive. trecând la semnificaţia .didactice (senzoriale. . . .simţul de observaţie. . .  Jocurile copiilor se deosebesc după formă şi conţinut. relaţiilor dintre ele. sesizarea asemănării.

Durata jocului creşte de la 10-15 min.  a nivelului de coordonare video-manuală corporală.Jocurile cu subiect (se conturează la vârsta de 3-4 ani) şi roluri. (preşcolarii.Etapa de constituire a jocurilor propriu zise încep în jurul vârstei de 2½ . Conţinutul esenţial (de mânuire. presupune trecerea de la aspectul extern al acţiunilor cu obiectele. a memoriei vizuale sau verbale etc.  a reprezentărilor relaţiile spaţiale. .  Jocurile didactice.La reflectarea conţinutului intern al activităţii umane şi a semnificaţiei sociale.  pentru dezvoltarea vocabularului. (la mijlocii şi mari). exerciţii şi materiale didactice pentru formarea la copii:  a percepţiilor. .3 ani.  a reprezentărilor şi noţiunilor legate de poziţia socială a obiectelor. mici) la 20-30 min. Primele jocuri sunt cele funcţionale. de mişcare) constă în manipularea obiectelor cu însuşirea funcţiei sociale a obiectelor.  Preşcolarii mai mari (5-6 ani) imprimă jocului cu caracter complex.Probleme. Există mai multe sisteme de jocuri şi variate truse care cuprind: . . .  a constantei vizuale.

.  dezvoltarea hărniciei. perseverenţei. munca de menaj. iniţiativa de a munci în colectiv. Anumite probe de jocuri senzoriale. şi are ca scop:  elaborarea deprinderilor necesare de muncă. 20. . verbale. psihomotorie). de mişcare sunt considerate ca probe de psihodiagnoză şi a capacităţilor de învăţare (nivelul de dezvoltare intelectuală.25 min. munca manuală) se poate efectua cu o durată de 10-16 min.  educaţia interesului şi dragostei faţă de muncă. b) Activitatea de muncă (autodeservire.

trimestrului. cât şi de cele extraşcolare.  calităţile pedagogice. laboratoare. O mare importanţă prezintă:  Principiile psiho-pedagogice (cu consecinţe sub aspect medical):  metodele didactice aplicate. de întregul regim de viaţă. deci.  numărul elevilor în clasă. săptămânii. 1.Regimul zilei elevului Starea de sănătate a elevului este influenţată atât de condiţiile de realizare a procesului de învăţământ. de cabinete. În aspect fiziologic programul de zi trebuie să evalueze printr-o curbă oscilantă a randamentului de activitate cu valori crescute şi scăzute în decursul zilei.  insuficienţa sălilor de clasă.  asigurarea eficienţei maxime a procesului instructiv-educativ.  Condiţiile medico-sanitare (au ca scop promovarea sănătăţii elevilor):  realizarea unor condiţii optime pentru o dezvoltare echilibrată somotopsihică.  posibilităţile oferite de tehnicile moderne.  numărul disponibil de profesori. 2.  antrenarea activă a elevilor în timpul orelor.  prevenirea surmenajului. trăsăturile personalităţii corpului didactic. .

percepţia.o perioadă de randament maxim în prima jumatate a zilei (900 .(atenţia. sinteză şi analiză.  o perioadă scăzută în jurul orelor 1300 – 1400 şi 1700 – 1800  În decursul unei săptămâni capacitatea de lucru a elevilor:  este mai redusă în cursul primei şi ultimei zile din săptămână. continuând marţi. gândirii.  Curba capacităţii de lucru în cursul unei zile reflectă .  începe să scadă de miercuri până vineri.Capacitatea de lucru a elevilor Activitatea şcolară solicită intens activitatea SNC.  etapa cu o reducere a randamentului funcţional.1200) şi între 16-17-in a doua . a analizatorilor vizual şi auditiv. cu scăderea calităţii şi cantităţii muncii efectuate.  faza de randament optim neurocortical maxim care durează 2-3 ore. .30 min) de adaptare se observă o creştere treptată a posibilităţilor de concentraţie a atenţiei.  creşte treptat începând de luni.  La sfârşitul semestrelor. a operaţiilor de gândire. anului şcolar după lucrări de control. examene – capacitatea de lucru se reduce. memoria). memoriei. În timpul activităţii intelectuale apar modificări:  în prima fază (de 1 – 1.

hipofuncţia suprarenalei – pot reduce substanţial capacitatea de lucru. precizie. • Intensitatea. tulburările de nutriţie.  aptitudini verbale mai bune şi posibilităţi de deservire rapidă. imediată.  aptitudini. abilitate manuală.  Starea emoţional afectivă – stresul. dexterităţi şi posibilităţi crescute în activitatea ce necesită fineţe . iluminatul insuficient. rapiditate. reumatism. respirator. durata şi caracterul solicitărilor  adaptarea mai uşoară la activităţile dinamice decât cu cele statice  Condiţii de lucru  condiţiile igienice necorespunzătoare – (disconfortul termic. . a noxelor chimice. constrângerea – reduc capacitatea de lucru. dezinteresul. prezenţa zgomotului. iscusinţă. boli endocrine – hipofuncţia ori hiperfuncţia tiroidiană.  Starea de sănătate – bolile cronice. neliniştea. volumului sangvin. dibăcie.  memorie rapidă. ventilaţia insuficientă) – reduce capacitatea de lucru. hemoglobinei totale. Factorii care influenţează capacitatea de lucru Vârsta  cu cât vârsta copiilor este mai mică cu atât mai intense sunt modificările fiziologice  Sexul Fetele posedă după pubertate:  posibilităţi reduse a forţei musculare şi a capacităţii de adaptare la efort a aparatului cardio-vascular.

Regimul zile elevului componentele principale 1. Odihna la aer liber 3. Somnul  diurn  nocturn 2. Alimentaţia 6. Timpul liber 5. Orele de lecţii  în şcoală  pregătirea temelor pentru acasă 4. Igiena personală .

adică pe calea stimulării structurilor neuronale inhibitorii. . ci are loc un proces activ de restructurare şi redistribuire a funcţiilor diferitor zone corticale.  contribuie la suprasolicitarea nervoasă.  Insuficienţa acestei teorii rezultă din faptul ca somnul mai poate fi provocat prin inhibiţia activă.1. b) În timpul somnului nu apare inhibiţie. Aspectul fiziologic . de odihnă a celulelor nervoase  Iradierea inhibiţiei asupra regiunilor emisferelor cerebrale în rezultatul instalării oboselii care prezintă un excitant intern. Somnul  Reducerea timpului de somn:  împiedică fenomenele de refacere fiziologică după efort  determină cumularea fenomenului de oboseala si diminuarea capacităţilor de lucru . 1.Există variate ipoteze şi teorii ale somnului a) Somnul – starea de inhibiţie.

 se încetinesc funcţiile vegetative (scade frecvenţa pulsului. dispare contactul cu lumea exterioară. iniţial. cât şi inhibiţia sa. Conform recentelor publicaţii formaţia reticulară a trunchiului cerebral exercită o dublă funcţie: sistemul reticulat activator ascendent asigură stimularea generală corticală (starea de veche). unde se produc modificări enzimatice. aproape complect lipsesc mişcările).  Deci. acumularea serotoninei. .  ulterior procesele hipnogene – structurile diencefalomezencefalici. la nivelul scoarţei cerebrale modificări enzimatice cu efect hipnogen. Astfel somnul se extinde în profunzime. formaţia reticulantă cuprinde elemente neuronale care produc atât activitatea creierului.  În timpul somnului se reduc funcţiile vieţii de relaţie (încetinează activitatea. reiese că somnul nu poate fi considerat o stare de repaos totală. iar somnul se instalează prin scoaterea din funcţiune a acestui sistem. deci. respiraţiei)  se înlătură oboseala prin eliminarea substanţelor de dezasimilare acumulate în timpul stării de veghe.  În somnul normal se produc.

8½ ore. Pentru menţinerea tonusului optim al exitabilităţii scoarţei cerebrale la copii şi adolescenţi de vârstă şcolară. pentru cei de 11.  de refacere eficientă a organismului obosit.8.9 şi 10 ani durata somnului nocturn este de 10 ore. 12.45 – 1 oră.  Elevilor de vârsta 6-7 ani suplimentar se prevede somnul diurn cu o perioadă de 1.Somnul pentru şcolar reprezintă un factor:  de protecţie a organismului. 2.  de menţinere la un grad înalt a capacităţii de muncă. 13 şi 14 ani – de 9 ore  pentru vârsta de 15-16 ani este de 8 . a sistemului senzorial şi muscular.7. a scoarţei cerebrale. se recomnadă următoarele durate ale somnului:  pentru elevii de 6.  de asigurare a odihnei complete a organismului. .

 claselor superioare – (14.  Durata timpului aflării elevilor la aer liber constituie pentru elevii:  claselor inferioare (7.15.  sporirea proceselor metabolice şi de oxidare. activităţi fizice şi manuale de muncă.  refacerea capacităţilor sistemului nervos. organizată prin diferite forme – plimbări.3½ ore.  profilaxia hipodinamiei.9.12.  claselor medii – (11. neuromotor. reglarea metabolismului.13 ani) – 3 ore. atenuarea emoţiilor negative). exerciţii fizice. Odihna la aer liber Pentru înlăturarea oboselei. neurosenzorial. .  reechilibrarea proceselor de activitate a SNC (acţiune tonuzantă asupra sistemului nervos.1. a aparatului cardiovascular şi respiratoriu. este necesară odihna în aer liber. jocuri.  sporirea rezistenţei organismului.16.8.  Odihna la aer liber contribuie la:  sporirea gradului de oxigenare a sângelui.2½ ore.17 ani) .10 ani) .

 Se organizează:  Prima plimbare de (20-30 min. înainte de a începe activitatea de pregătire a lecţiilor către a doua zi (meditaţiei) şi evaluează cu efectuarea activităţii de muncă. echilibrează procesele de inhibiţie şi exitabilitate pentru a asigura organismului posibilitatea de a dormi uşor şi liniştit.) care contribuie la înlăturarea inhibiţiei de protecţie a organismului după somnul nocturn şi sporirea gradului de exitabilitate. distracţii. – 1 oră) după terminarea lecţiilor până la prânz are scopul înlăturării oboselei şcolare.)diminuează oboseala acumulată din decursul zilei. competiţii sportive. toate fiind de o intensitate medie motorie şi emoţională.  A patra plimbare efectuată după cină. jocurilor sportive. . în conţinutul ei fiind incluse jocuri mobile şi sportive.  A treia plimbare cu durata de 1-1½ ore preconizată după prânz are destinaţia asigurării organismului o capacitate sporită intelectuală de lucru. concursuri. Această plimbare mai este denumită şi ora sportivă. Durata jocurilor sportive şi activităţilor de muncă nu trebuie să depăşească respectiv 1-1½ oră şi ½-1 oră.  A doua plimbare (60 min.Conţinutul şi durata aflării la aer liber (plimbările) variază în funcţie de timpul rezervat acestui compartiment în regimul zilei şi destinaţiei acestuia. înaintea somnului (20-30 min. excursiilor.

pentru ceilalţi 1½-2 ore.  Timpul liber se include în regimul zilei după finisarea pregătirii temelor (lecţiilor) pentru următoarea zi de şcoală. favorizează dezvoltarea multilaterală a elevului şi îi asigură o odihnă sănătoasă. radio.  Durata totală a timpului liber constituie pentru elevii I şi II . Timpul liber . desen etc. Caracterul activităţilor poate fi foarte variat.1½ oră. • Vizionarea filmelor. excursii . cânt. lucru de mână. lucru manual. teatru. expoziţiilor.reprezintă un important mijloc recreativ. foto.3. emisiunilor televizate • Lectura • Antrenarea în jocuri. şi se poate desfăşura sub diverse forme:  Ocupaţie în cercuri  educaţia fizică şi sport  modelare.

 Respectarea condiţiilor de mediu.).  stării de sănătate.  Ocupaţiile extraşcolare necesită reglamentarea duratei lor şi a efortului intelectual ori fizic  Ocupaţiile în cercuri.  posibilităţilor individuale fizice şi psihice.Cerinţe igienice către ocupaţiile extraşcolare:  Ocupaţiile extraşcolare trebuie să corespundă:  vârstei. .1½oră şi pentru ceilalţi – 2 ore (2-3 ori pe săptămână). şi cu pauze scurte destinate odihnei. organizarea corectă a locului de activitate (iluminat. instrumentariu etc. secţii se admite de 2 ori pe săptămână cu o durată de 1-1½ ore în funcţie de vârsta. mobilier. pentru cei din clasele mijlocii .  intereselor. poza de lucru. preocupaţiilor individuale.  Organizarea raţională a activităţilor extraşcolare – alternarea lor corectă (în funcţie de caracterul ei) în timpul zilei şi săptămânii.  Durata vizionării emisiunilor televizate pentru elevii claselor mici constituie 1 oră. asigurarea încăperilor cu utilaj şi material corespunzător.

care necesită reglamentarea duratei şi a condiţiilor de lucru. efectuarea procedurilor igienice. Activitatea în şcoală (lecţiile) şi pregătirea temelor către a doua zi (meditaţia). de gradul de restabilire funcţională a organismului condiţionat de organizarea igienică a somnului nocturn. Pregătirea temelor (lecţiilor) către a doua zi. corespunderea lor cerinţelor igienice. prezintă unul din cele mai importante componente ale regimului de zi. în totalitate.4. de numărul lecţiilor pe zi. durata aflării copiilor în şcoală depinde de vârstă. reprezintă o activitate intelectuală. în mare măsură. determinate de programele şcolare. Efortul intelectual depinde de regimul şcolar şi orarul lecţiilor. a plimbărilor înaintea începerii studiilor. Durata totală a aflării copiilor la şcoală constituie de la 4 ore până la 5-6 ore. . I. a gimnasticii. II.  Capacitatea de lucru la lecţii depinde. Activitatea în şcoală.

igienic I II III-IV 45 min.Durata pregătirii lecţiilor: Clasa Statusului şcolar 1 oră 1 oră 30 min 2 ore Conform Reg. 1 oră 1oră 30 min V-VI VII VIII-XII 2 ore 30 min 3 ore 4 ore 2 ore 2 ore 30 min 3 ore .

 Efectuarea unor pauze de 15-20 min după fiecare 40-45 min de lucru. .  Organizarea raţională a locului de muncă – dotarea cu mobilier corespunzător dezvoltării fizice şi amplasarea lui corectă. asigurând echilibrul stereotipului dinamic format.Respectarea unor principii şi condiţii igienice  efectuarea unei plimbări la aer liber înainte de începerea meditaţiei (1 oră-1½oră) în scopul asigurării unei capacităţi intelectuale sporite de muncă cu antrenarea în activităţi sportive şi de muncă.  Respectarea condiţiilor de mediu ocupaţional – microclimat. zgomot etc. iluminat.

Alimentaţia prezintă un component obligatoriu a regimului de zi şi durata totală pentru primirea hrănii constituie aproximativ 1½ ore. prânzului. 6.durata totală constituie 1½ ore pentru elevii claselor inferioare şi 1oră 15 min pentru cei din clasele superioare. schimbul îmbrăcămintei şi încălţămintei .5. corporale. gimnasticii. individuale. Igiena personală – include rezervarea şi repartizarea timpului necesar efectuării procedurilor igienice. . care se repartizează pentru servirea dejunului. micului dejun şi cinei.

4 lecţii x 35 min Clasa IV-V .  Micşorarea efortului intelectual din contul micşorării numărului de lecţii şi duratei lor Clasa I-III . în funcţie de dereglarea stării de sănătate:  Pentru copii cu defecte în dezvoltarea fizică şi activitatea intelectuală  cu urmare a poliomelitei şi paralizei cerebrale  cu dereglarea vorbirii.5 lecţii x 40 min În semestru doi creşte durata şi numărul lecţiilor (5 x 45 min). În regim se prevăd:  Organizarea somnului de zi la aer liber clasa I (1-2 ore). Particularităţile regimului în instituţiile instructiv-educative destinate copiilor bolnavi. văzului.1.4-5 lecţii x 40 min Clasa VI-VIII . intelectual slab-dezvoltat cu întârzieri în dezvoltarea psihică  instituţii curativ-educative  Pentru copii bolnavi cu diverse boli cronice 2. Există diverse instituţii şcolare. clasa VI-VIII (1½ ore). .

2½ ore  Limitarea ocupaţiilor extraşcolare (se permite ocupaţia într-o secţie de 2 ori pe săptămână)  Se prevede o zi liberă suplimentară în timpul săptămânii  Se organizează o pauză cu durata 40 min-1 oră  Se măreşte durata aflării la aer liber Clasa I-III . Reglamentarea strictă a pregătirii lecţiilor Clasa I-III .1 oră Clasa IV-V .1½ oră Clasa VI-VIII .1½ ore după lecţii – 1 oră după cină – 30 min  Pentru clasa I se organizează un regim treptat  în septembrie – 3 lecţii x 30 min  noiembrie-decembrie – 4 lecţii x 30 min  semestrul doi – 4 lecţii x 35 min .4½ ore Clasa VI-VIII – 3 ore  Se organizează obligatoriu 4 plimbări     până la lecţie – 30 min la recreaţia mare – 1 .4-5 ore Clasa III-IV .3 ore .

3.II–VII .2. cl. cl.1½ ore) .VIII -1) după terminarea lecţiilor (ora sportivă) după prânz (30 min – 1 oră) după meditaţie (cl.I .I – 45 min)  meditaţia  activităţi extraşcolare (1 .Particularităţile regimului elevilor în grupe cu zi prelungită  Principii igienice  numărul elevilor în grupă – până la 30  crearea condiţiilor igienice de realizare a proceselor de:  meditaţie  odihnă  alimentaţie  activitate extraşcolară  în regimul şcolar se prevede:  alimentaţia – 2 ori  somnul pentru copii clasa I şi cei bolnavi  odihna la aer liber (1-3 ore)  plimbări (cl.

) se apreciază conform:  îndeplinirii testului Kerna . adaosul anual în înălţime. funcţiilor de analiză şi sinteză etc. adaosul în înălţime < 45 m.Particularităţile regimului de zi a copiilor de clasa I (6 ani) Cerinţe: 1.  starea de sănătate (prezenţa bolilor cronice). Fiecare copil trebuie să posede un anumit nivel de dezvoltare funcţională şi neuropsihică (maturizare biologică).  posedă o dezvoltare biologică scăzută (talia < M – 16. .Ieraseea.  Sunt apreciaţi cu o dezvoltare şi maturizare biologică întârziată (neadmişi şcolarizării copiii care):  posedă anumite patologii cronice.  posedă defecte în pronunţare a cuvintelor.  Indicii psihofiziologici (aprecierea nivelului dezvoltării vorbirii.  morbiditate acută. n-au dinţi permanenţi).  morbiditate acută sporită (> 5 ori boli acute). numărul dinţilor).  pronunţării sunetelor (claritatea).  îndeplinesc testul Kerna – Ieraseea cu 9 şi mai multe puncte.  Indicatorii medicali:  nivelul dezvoltării biologice (talia.

educaţia fizică.  clase – 2.  stabilirea (în semestrul II) a unei vacanţe suplimentare de o săptămână. munca). – 6 elevi  1 ch – 12 elevi . Realizarea unor condiţii adecvate igienice ocupaţionale şi organizarea corectă a regimului de instruire: a) regimul de instruire  durata anului de studii – 32 săptămâni.  efectuarea procesului de studii în schimbul I.  durata orelor de lecţii – 35 min. lecţia a III – muzica. ultima desenul.  WC (fete şi băieţi) s.  numărul lecţiilor pe săptămână – 20.0 m2 /elev  camera de organizare a activităţilor de sine stătător – 2. modelaj.  organizarea unei lecţii dinamice la aer. pe zi – 4.0 m2 /elev 75 m2  camera de recreaţie (2 clase).4 m2 /elev.  vestiar (pentru 2 clase). b) condiţiile de instruire  încăperile şcolare.  dormitor – 2.  corespunderea strictă a orarului capacităţii de muncă (lecţia a II – matematica.2.t.

 alocaţiile financiare sunt insuficiente. Obiectivele principale a instruirii şcolare Obiectivele principale a instruirii şcolare:  Realizarea eficientă a procesului de instruire în rezultatul căruia elevii acumulează un bagaj necesar de cunoştinţe conform cerinţelor programelor de studii. în fond activitate curativă – controlul medical.  medicii de orientare profilactică.Organizarea procesului instructiv – educativ şcolar.  Acest obiectiv insuficient se realizeaza deoarece.  cadrele medicale realizează. pregătirea lor catr o viaţă activă de muncă şi activitate socială. bugetul dedicat şcolilor treptat scade. aprecierea sănătăţii elevilor şi nu se ocupă de activitatea profilactică.  Realizarea procesului de întremare a stării de sănătate a elevilor. din centrele de sănătate publică nu permanent se folosesc pe deplin de dreptul şi obligaţiunile funcţionale în realizarea măsurilor de preventie .  Efectuarea procesului de educaţie în vederea perfecţionării calităţilor intelectuale şi fizice a elevului în scopul asigurării dezvoltării armonioase a personalităţii.

cu studierea aprofundată a unor obiecte.  evaluarea examenelor.  şcoala medie (clasele X-XII). durata şi organizare pauzelor.  orarul şcolar.  Programele şcolare au devenit mult mai complicate ce favorizează creşterea efortului intelectual şcolar. fără instruire profesională.  orele de lecţii şi a condiţiilor de predare. . avansate de instruire şcolară (individual şi de grup).  Există şcoli şi clase.  Folosirea în cadrul procesului de instruire.  şcoala medie incompletă (clasele V-IX). care permit dezvoltarea unor vocaţii şi capacităţi individuale.  Conţinutul disciplinelor şcolare se predau la un nivel mai înalt de asimilare. implementarea insuficientă a metodelor moderne.  numărul. a metodelor tradiţionale de instruire i. cât şi starea de sănătate a elevilor este influenţată şi de unele elemente ale regimului şcolar intern.  Şcolile devin polivalente.  Înzestrarea şcolilor cu tehnică computerizată.  Crearea condiţiilor de orientare profesională. Capacitatea de muncă. activitatea facultativă extraşcolară. reuşita şcolară.Reforma şcolară  S-a schimbat structura şcolii  şcoala începătoare (clasele I-IV). Elementele regimului şcolar intern care influenţează reuşita şcolară:  numărul şi durata semestrelor.  numărul şi durata vacanţelor.

considerate materii grele (matematica.3 (23).) şi predominarea operaţiilor cu noţiuni abstracte. memoria.  Alternarea raţională a obiectelor de profil matematic şi umanitar cu cele dinamice (desen.6 (30). cl.  Se va evita stabilirea a 2 ore consecutive a aceluiaşi obiect „orele duble”:  pot fi admise pentru elevii de vârstă mijlocie şi mare o data pe zi la o singură materie cu condiţia să fie schimbat conţinutul activităţii (1 oră matematică şi 1 oră geometrie. ştiinţe naturale – 1 oră teoretică – 1 oră de laborator. limbi străine) necesită să fie plasate în perioada cu randament maxim (a2 a3 ora) în timpul zilei şi săptămâni (marţi. cl.4 (24). cl. cl.5 (29).  Stabilirea orelor de studiu în orar trebuie să coincidă cu capacitatea de efort cortical (curbă de randament cu valori mijlocii şi maxime):  materiile care implică solicitarea mai accentuată a proceselor psihice (atenţia.2 (22). limba străină – 1 oră lecţie – 1 oră exerciţii). cl.1 (20). . gândirea etc.  Ora a 6 se consideră nepotrivită din punct de vedere fiziologic şi pedagogic. munca). cl. fizică. miercuri).7 (31). practică. geografia).  Orele de educaţie fizică nu se vor efectua în ultima oră de curs (indiferent de tură) şi nici în prima oră. chimie. matematica. cl.  Numărul de ore pe zi şi săptămână nu trebuie să depăşească norma stabilită de ME. geometria) şi alterarea raţională cu obiectele considerate mai uşoare (istoria.Cerinţele către orarul şcolar.  evitarea de a fi amplasate (una după alta) a materiilor care solicită acelaş tip de efort (fizica.8-12 (32-33). cl.

Realizarea predării lecţiilor prin asocierea expunerilor verbale. Corespunderea conţinutului materialului posibilităţilor fiziologice şi cerinţelor didactice.  în partea principală de bază cu cea mai mare capacitate de învăţare (2/4.¾ din oră) vor fi rezervate problemele mai dificile care ţin de percepţie. care se repetă de 3-4 ori şi nu necesită o icordare şi solicitare fiziologică mare (exerciţii pentru musculatura coloanei vertebrale. 3. degetelor.predare Principii: 1. 2. demonstrative şi activităţi practice. Corespunderea metodelor de predare şi expunere a stadiului de dezvoltare intelectuală şi capacitatea de concentrare a atenţiei.  în partea de încheiere rămâne pentru activităţi intelectuale uşoare – repetarea materiei. explicaţii suplimentare. picioarelor etc).  Utilizarea metodelor de profilaxie a oboselei  Stabilirea micropauzelor (1-2 min) cu efectuarea unui complex de exerciţii (4-5 ) simple.  Cerinţe fiziologice şi igienice către orele de lecţii:  durata lecţiilor – este adoptată de 45 min (cu excepţia elevilor de 6 ani)  structurarea lecţiei – materialul distribuit în cursul orei să nu producă la elevi suprasolicitarea funcţiei corticale astfel:  în partea introductivă (5-10 min) sunt necesare acomodării la activitatea intelectuală şi antrenarea treptată a elevilor. asimilare şi memorizare. a spatelui. .

realizarea unei poziţii înclinate a cărţii şi respectarea distanţei dintre ochi şi text (30-35 cm).4 m (filme) de la podea şi centrul ecranului: 1.0 m (diafilme). folosirea mijloacelor tehnice şi demonstrative.0 – 1. profil teoretic)  10-15 min (emisiuni audio la lecţii)  15-20 min (emisiuni audio la lecţiile profil umanitar) folosirea materialelor audio şi videotehnici după 10-15 min a începerii lecţiei .efectuarea unor exerciţii în vederea profilaxiei astenopiei (dureri oculare în frunte. diapozitivelor)  15-35 min (emisiuni televizate. senzoriale şi verbale pentru consolidarea cunoştinţelor dobândite. înscrieri audio şi video. de a exersa coordonările video-manuale. .reglementarea timpului de citit şi durata efortului ocular (prin pauze). percepere difuză a materialului citit). filme.8 – 2.         Pentru profilaxia oboselei oculare este necesar: . de a stabili dominanta manuală. 3.5 m durata prezentării  7-25 min (prezentarea diafilmelor. în clasele mici după 20 min din activitate se recomandă schimbarea conţinutului lecţiei (5 min) şi organizarea jocurilor distractive: de mişcare cu scopul . filme care necesită:  Condiţiile de realizare calitatea imaginilor prezentate (tipul proiectoarelor şi a ecranelor folosite) distanţa: .de la ecran şi primul rând de: 1. diapozitive.

petrecerea pauzelor în aer liber. cu caracter activ. 10-10-20-10-10)  Conţinutului . . exerciţii şi jocuri active. realizate prin mişcări.Cerinţe igienice către recreaţiile şcolare  Pauzele sunt condiţionate fiziologic de:  necesitatea organismului în vederea restabilirii capacităţilor funcţionale si sporirea randamentului din timpul ulterioarelor etape ale activităţii şcolare  Igiena recreaţiilor din timpul orelor de lecţii necesită reglamentarea:  duratei pauzelor (10-20-10-20-10.