You are on page 1of 20

MINISTERUL EDUCAȚIEI CERCETĂRII TINERETULUI SI SPORTULUI UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

CONTRIBUȚIA ACTIVITĂȚILOR DE EDUCAȚIE FIZICĂ LA FORMAREA PERSONALITĂȚII COPILULUI PREȘCOLAR
Coordonator științific: Prof.Dr. IOANA MĂRCUȘ Autoare: Ed.KARINA BODE GRADINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 12 ZALĂU, SĂLAJ

CUPRINS
I. Introducere I.1 Rolul educaţiei fizice în planul de învăţământ al noului curriculum pentru învăţământul preşcolar I.2. Motivaţia alegerii temei CAP. II Particularităţi ale dezvoltării anatomofiziologice şi psihice ale preşcolarilor II.1.Dezvoltarea fizică II.2.Dezvoltarea psihică II.3. Particularităţi ale dezvoltării personalităţii CAP III Activitatea de educaţie fizică în grădiniţă III.1.Scopul, obiectivele, mijloacele, formele de organizare, conţinutul, metodele şi mijloacele specifice activităţii de educaţie fizică III.2.Concepţii despre joc. Clasificarea jocurilor de mișcare III.3.Tipuri de exerciţii si jocuri prin care se dezvoltă personalitatea preşcolarului III.4.Efectele exerciţiilor, jocurilor şi activităţilor de educaţie fizică asupra personalităţii copilului preşcolar CAP. IV Abordarea experimentală a temei propuse IV.1.Formularea ipotezei şi a obiectivelor cercetării IV.2.Descrierea metodelor utilizate IV.3. Descrierea eşantionului IV.4.Experimentul psihopedagogic IV.5.Prelucrarea şi interpretarea rezultatelor Concluzii Anexe Bibliografie

I. Introducere
 I.1 Rolul educaţiei fizice în planul de învăţământ al noului curriculum pentru învăţământul preşcolar  I.2. Motivaţia alegerii temei  Am ales ca temă a acestei lucrări “Contribuţia activităţilor de educaţie fizică la formarea personalităţii copilului preşcolar”, având în vedere

dorinţa de mişcare şi dinamismul copiilor, necesitatea şi importanţa mişcării în formarea personalităţii copilului. Interesul copiilor pentru mişcare în general, pentru exerciţii şi jocuri în special este foarte mare la această vârstă. Dorinţa lor are la bază cauze de ordin fiziologic, motiv pentru care orice diminuare sau limitare a activităţii motrice are repercursiuni asupra funcţiilor organismului, asupra creşterii şi dezvoltării copilului. Într-o epocă a tehnologiei, calculatorului, televizorului, a sedentarismului, poluării, stresului, alimentaţiei considerabil îmbunătăţite şi abundente, a limitării efortului problema folosirii pe o scară tot mai largă a educaţiei fizice şi sportului ca mijloace de prevenţie şi compensatorii, de destindere şi agrement, este tot mai de actualitate. Mi-am propus ca în această lucrare să exemplific, rolul deosebit pe care educaţia fizică il are în formarea personalitaţii copilului preşcolar, efectele pe care exerciţiile, jocurile şi activităţile de mişcare le au asupra personalităţii precum şi tipurile de exerciţii, jocuri şi activităţi prin care potențăm componentele personalităţii.

II. Particularităţi ale dezvoltării anatomofiziologice şi psihice ale preşcolarilor
 II.1.Dezvoltarea fizică  II.2.Dezvoltarea psihică  II.3. Particularităţi ale dezvoltării personalităţii

  

Personalitatea desemnează atât latura biologică, cât și cea psihică și cea socială. Ea este unică și irepetabilă, deoarece ereditatea este unică și experiența pe care o trăiește omul , de-a lungul vieții, la fel.Personalitatea cuprinde: temperamentul, aptitudinile, caracterul și creativitatea. Temperamentul – latura dinamico-energetică a personalității, dinamică deoarece furnizează informații cu privire la cât de rapidă sau lentă, mobilă sau fragilă, uniformă sau neuniformă este conduita copilului, energetică deoarece ne arată care este cantitatea de energie de care dispune copilul și mai ales modul în care este consumată aceasta. Aptitudinile – latura instrumentală a personalității, deoarece se dezvoltă în legătură cu activitatea și se demonstrează prin reușita în activitate, orice activitate se efectuează cu ajutorul unor mijloace sau instrumente. Caracterul – latura relațional-valorică a personalității, reunește însușiri sau particularități privind relațiile ce care le întreține subiectul – copilul, cu lumea și valorile după care el se conduce. Creativitatea – latura transformativ-constructivă a personalității, integrază în sine întreaga personalitate și activitate psihică, iar la rândul ei se integrază organic în structurile acesteia, devenind una din dimensiunile cele mai complexe ale personalității .

III. Activitatea de educaţie fizică în grădiniţă
 III.1.Scopul, obiectivele, mijloacele, formele de organizare, conţinutul, metodele şi mijloacele specifice activităţii de educaţie fizică  III.2.Concepţii despre joc. Clasificarea jocurilor de mișcare  III.3.Tipuri de exerciţii si jocuri prin care se dezvoltă personalitatea preşcolarului  III.4.Efectele exerciţiilor, jocurilor şi activităţilor de educaţie fizică asupra personalităţii copilului preşcolar
 Domeniul – Dezvoltare fizică, sănătate și igienă personală cuprinde o gamă largă de deprinderi și abilități, de la mișcări largi, cum sunt alergarea, săritura, până la mișcări fine, dar și coordonarea, dezvoltarea senzorială, alături de cunoștințe și practici referitoare la îngrijire și igienă personală, nutriție, practici de menținere a sănătății și securității personale.

 Curricum-ul stabileşte următoarele obiective cadru pentru acest domeniu:  Obiective cadru: o Formarea şi dezvoltarea deprinderilor motrice şi utilitar aplicative; o Stimularea calităţilor intelectuale, de voinţă şi afective în vederea aplicării independente a deprinderilor însuşite; o Cunoașterea deprinderilor igienico-sanitare pentru menţinerea stării de sănătate;

  

Educaţia fizică va fi abordată: în cadrul activităţilor integrate sau ca activitate de sine stătătoare, respectiv disciplină, în cadrul jocurilor şi activităţilor alese etapa a III-a, precum şi prin activităţile de dezvoltare personală - rutine, tranziţii, activitate opţională. Exerciţiile fizice sunt folosite în activităţile pe domenii experienţiale de educaţie fizică, în cele trei părţi ale acesteia – partea pregătitoare, partea fundamentală şi partea de încheiere, în cadrul gimnasticii de înviorare complexele de exerciţii, precum şi în cadrul activităţilor alese. Jocurile de mişcare sunt jocurile în care elementul esenţial este mişcarea, subordonată unor reguli şi condiţii. Jocul de mișcare se deosebește , la diferite vârste – 3-5 ani de 5-6/7 ani – prin sarcini prin conținut, mod de organizare, număr de reguli. Gimnastica de înviorare contribuie la întărirea unor grupe principale musculare – brațe, picioare, spate, abdomen, formează o ținută corectă, stimulează și reglează funcțiunile fiziologice ale respirației și circulației. Jocurile și activitățile alese și plimbările comletează programul de activitate al copiilor din gradiniță, sub supravegherea și îndrumarea educatoarei. Activitățile opționale din cadrul activităților de dezvoltare personală, sunt incluse în programul zilnic al copilului în gradiniță, sunt alese de către părinți, din oferta prezentată de către unitatea de învățământ. Venind în întâmpinarea nevoii de mișcare a copiilor, educatoarea poate conștientiza părinții cu privire la oportunitatea alegerii și desfășurării la grupă a unui opțional din sfera educației fizice: gimnastică ritmică, dans clasic, modern, popular ,mini-jocuri sportive, euritmie. Aceste tipuri de activități optionale au rolul de a descoperi la copii eventualele aptitudini sportive.

IV. Abordarea experimentală a temei propuse
     IV.1.Formularea ipotezei şi a obiectivelor cercetării IV.2.Descrierea metodelor utilizate IV.3. Descrierea eşantionului IV.4.Experimentul psihopedagogic IV.5.Prelucrarea şi interpretarea rezultatelor

 Am pornit de la următoarea ipoteză: Dacă se utilizează exerciţii fizice și jocuri de mişcare în activitățile de educație fizică organizate cu preşcolarii, acest lucru contribuie la potenţarea componentelor personalităţii, și am desfăşurat cercetarea pedagogică stabilind următoarele obiective:
o Identificarea exerciţiilor fizice, jocurilor de mişcare şi activităţilor psihomotrice cu rol in potenţarea componentelor personalităţii copilului preşcolar: temperament, caracter, aptitudini şi creativitate; o Implicarea activă și conștientă a copiilor în activitățile de educație fizică pentru formarea de trăsături caracteriale; o Evidenţierea rolului pe care activitățile psiho-motrice îl au în depistarea aptitudinilor, a înclinaţiilor spre sport; o Dezvoltarea potențialului creativ al copiilor;

Cercetarea de faţă este de tip combinat: teoretico-fundamentală şi practic-aplicativă, pornind de la încadrarea temei într-un spaţiu teoretic şi ajungând la reliefarea implicaţiilor practice menite să optimizeze activitatea psiho-motrică a preşcolarului. Metodele utilizate sunt următoarele : 1. Observaţia sistematică care mi-a permis urmărirea faptelor în desfăşurarea lor în condiţii obişnuite, am surprins aspectele în desfăşurarea naturală a fenomenului. Am observat copiii pe parcursul desfăşurării următoarelor activităţi psihomotrice : exerciţii fizice din cadrul momentului de înviorare al zilei, jocuri de mişcare din cadrul activităţilor de educaţie fizică şi în activitatea opţională de dansul modern. Am stabilit ca unităţi de analiză aspecte ce ţin de trăsăturile de personalitate, astfel am urmărit temperamentul prin stăpânirea de sine şi echilibrul afectiv, caracterul prin: spiritul de iniţiativă, ambiţia, dorinţa de autodepăşire, cooperarea, aptitudinile prin: îndemânare, coordonarea mişcărilor, mobilitate, creativitatea prin interesul manifestat față de educația fizică, realizând în acest sens o fişă de observaţie.

Data: Numele şi prenumele: Tipul activitatii : Instrucţiuni : Apreciaţi pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preşcolarul comportamentul descris 1 = niciodată 2 = rar 3 = des 4 = întotdeauna

Descrierea comportamentului/ Indicatori observaționali 1 I1:se implică intes în joc indiferent dacă reuşeşte să execute sarcina (pierde sau câştigă) I2: se implică intens doar dacă crede că reuşeşte să execute sarcina(câştigă) I3: plânge sau vociferează atunci când nu reuşeşte să execute sarcina (pierde) I4: respectă regulile de bunăvoie I5: respectă regulile doar dacă i se atrage permanent atenţia asupra acestora I6: contestă verbal regulile/schimbă regulile I7:manifesă îndemânare control al mişcărilor şi mobilitate I8: manifestă spirit de iniţiativă I9: cooperează cu colegii/educatoarea pentru realizarea sarcinilor I10: exersează pentru a obţine rezultate tot mai bune

Rezultatul observării 2 3 4

2. Metoda convorbirii este o formă de anchetă care constă dintr-un dialog dintre cercetător şi subiecţii supuşi investigaţiei, în vederea obţinerii unor date în legătură cu fenomenele pe care le urmăreşte. Convorbirea se desfăşoară pe baza unui plan şi a unor întrebări dinainte elaborate. Dacă pe parcurs intervin situaţii neprevăzute, cercetătorul se poate abate, intervenind cu întrebări suplimentare. Am utilizat această metodă la sfărşitul activităţilor psiho-motrice desfăşurate, încercând să surprind poziţia copiilor în raport cu situaţiile și evenimentele întâlnite, cu exerciţiile şi jocurile practicate. În acest sens am folosit întrebări de opinie, întrebări ce încearcă să surprindă aşteptările, atitudinile si credințele copiilor.      Întrebări aplicate prin metoda conversaţiei : Care sunt aspectele din activitate care v-au plăcut/nu v-au plăcut ? Cum te-ai comportat azi în activitate/cum ai vrea să se comporte colegii tăi ? Ce tip de activitate vă place mai mult (exerciții fizice, jocuri de mișcare, dans modern) ? De ce ? De ce au reguli jocurile de mişcare ? La ce vă gâdiţi în timp ce participaţi la un joc de mişcare ?

3.

Experimentul pedagogic presupune crearea unei situaţii noi, prin
introducerea unor modificări în desfăşurarea acţiunii educaţionale. Intervenţia cercetătorului se întemeiază pe ipoteza ca modificarea va conduce în mod inevitabil la obţinerea unei performanţe în urma desfăşurării acţiunii respective. În cadrul oricărui experiment pedagogic avem de-a face cu trei categorii de variabile: independente, dependente şi intermediare. Precizez că în cadrul cercetării mele variabilele independente sunt date de tipurile de exerciţii, jocuri şi activităţi prin care potenţăm componentele personalităţii, iar variabilele dependente sunt date de rezultatele obţinute în urma introducerii variabilelor independente, pe parcursul aplicării experimentului.

 Operaţia de eşantionare constă în selectarea subiecţilor dintr-o populaţie

asupra căreia urmează să se desfăşoare cercetarea. Subiecţii selecţionaţi în acest sens constituie eşantionul cercetării. Deoarece nu în toate cazurile se pot constitui două eşantioane, cercetarea se poate desfăşura şi asupra unui singur eşantion. Pentru a pune în evidenţă rolul factorului experimental se procedează la o testare a situaţiei înainte de introducerea acestui factor şi după închiderea cercetării, diferenţele constatate fiind atribuite acestui factor. În cazul cercetării mele n-a fost posibilă constituirea a două eşantioane aplicând tehnica cercetării unui singur eşantion “înainte şi după”.


Eşantionul experimental îl constituie grupa mare a grădiniţei în care îmi desfăşor activitatea, experimentul desfăşurându-se pe parcursul anului şcolar 2009-2010. Eşantionul se prezintă astfel :
Nr.copii Fete Baieti 4 ani 5 ani 6 ani Frecventa Buna 18 Frecventa Redusa 6

24

7

17

1

22

1

Am demarat experimentul pshihopedagogic prin realizarea evaluării iniţiale în perioada septembrie 2009, stabilind pentru domeniul psiho-motric următorii itemi :
Reacţionează adecvat la comenzile primite; Execută exerciţii fizice pentru diferite segmente ale corpului; Execută corect deprinderile motrice învăţate; Foloseşte deprinderile motrice învăţate pentru a exprima sentimente și/sau comportamente pentru a răspunde la diferiţi stimuli, la diferite ritmuri; o Manifestă în timpul activităţilor atitudini de cooperare, spirit de echipă, de competiţie fair-play; o o o o

Itemii de evaluare m-au ajutat în vederea obţinerii unei imagini cu privire la dezvoltarea psiho-fizică şi a nivelului de cunoştinţe şi deprinderi al copiilor din grupă. Am observat copiii în timpul acestor activități, pe baza fișei de observație am constatat că preşcolarii care au frecventat grădiniţa în anii precedenţi, deci au fost familiarizaţi cu conţinuturile şi formele de organizare a activităţilor psihomotrice, au formate anumite priceperi și deprinderi, dar nu se implică în joc decât dacă cred că reușesc să execute sarcinile, sau dacă câștigă – 12 copii, plâng sau vociferează atunci când nu reușesc să execute sarcinile – 6 copii, respectă regulile doar dacă li se atrage permanent atenția asupra acestora - 8 copii, contestă verbal regulile sau chiar le schimbă – 6 copii, cooperează cu colegii/educatoarea pentru realizarea sarcinilor - 11 copii, exersează pentru a obține rezultate mai bune – 13 copii. Experimentul propriu-zis s-a desfăşurat în perioada octombrie 2009 - mai 2010 prin selectarea, organizarea şi desfăşurarea unor exerciţii jocuri şi activităţi care potenţează componentele personalităţii.

 Pentru atingerea obiectivelor cercetării, precizez că :
– exerciţiile din complexele de exerciţii le-am utilizat în momentul de înviorare al zilei, în momentul secvenţial de pregătire al organismului pentru efort din partea fundamentală a domeniulul psiho-motric; am menţinut şi exersat exerciţiile fizice – complexul de exerciții pe durata a 2-3 săptămâni schimbându-l apoi integral sau prin înlocuirea treptată a unui exerciţiu; – activitatea de educaţie fizică din domeniul psiho-motric am planificat-o ca activitate de sine stătătoare pentru a respecta structura unei activităţi de educaţie fizică şi pentru a facilita aplicarea experimentului, realizarea cercetării; – am desfăşurat zilnic un moment de mişcare - joc de mişcare, joc cu text şi cânt, întrecere, plimbare, în aer liber; – activitatea opţională de dans modern a fost desfăşurată de către un profesor /instructor, dar am spirjinit această activitate prilej cu care am putut observa comportamentul copiilor;

Am urmărit prin selectarea exerciţiilor fizice perfecțioarea priceperilor și deprinderilor motrice, formarea unei ținute corecte – controlul permanent al poziției, educarea unor relații de grup - coordonarea mișcărilor personale cu cele ale celorlalți copii, influențarea trăsăturilor de personalitate ca: perseverență – în executarea exerciților într-o formă căt mai corectă, stăpânire de sine – în momentul unor exersări mai puțin reușite, corectitudine – respectarea procedeului de execuție.  Sarcinile jocurilor de mişcare au fost corelate cu obiectivele psiho-motrice ale Noului Curriculum pentru învăţământul preşcolar cu accent pe crearea şi dezvoltarea trăsăturilor de personalitate: temeperament, caracter, aptitudini, creativitate, prin cultivarea unor trăsături pozitive ca: stăpânirea de sine, echilibru afectiv, respectul faţă de partener, a sentimentului de prietenie, a dorinţei de autodepăşire, a dorinţei de a exersa pentru a obţine rezultate din ce în ce mai bune.  Activitatea opţională intră tot în categoria activităţilor de învăţare, respectiv a celor de dezvoltare personală şi sunt incluse în programul zilnic al copilului în grădiniţă. Menirea acestei activităţi a fost de a descoperi şi dezvolta înclinaţiile copiilor şi de a dezvolta abilităţi ca o premisă pentru performanţele de mai târziu. Activitatea a fost desfășurată de către un profesor, care a remarcat pe parcursul desfășurării acesteia 3 fetițe cu aptitudini spre dans, care executau mișcările cu mai multă grație, cu o bună coordonarea acestora în ritmul muzicii, cu un interes deosebit față de dans. Fetițele au fost îndrumate către cercurile de dans existente în oraș. 

Complexul nr.1. Braţe scurte, braţe lungi Mergem ca soldaţii Legăm şireturile Sări minge, minge jos Complexul nr.2. Întindem elasticul Mersul berzei Ceasul Sări minge, minge sus Complexul nr.3. Roata mică, roata mare Şut la poartă Tăiem lemne Sări ca vrăbiuţa Complexul nr.4. Întindem aripile Batem pamele sub genunchi Pompa Ţop, ţop

Complexul nr.5. Privim după fulgi Închidem si dechidem fereastra Când pe vârf, când pe călcâie Piticii şi uriaşii Complexul nr.6. Foarfeca Uriaşii şi piticii Tăiem lemne Sări şi joacă Complexul nr.7. Huţa, huţa Scriem cercuri cu piciorul Tăiem lemne Sări şi joacă Complexul nr.8. Privim după păsărele Rândunica îşi întinde aripile Mersul berzei Cip- cirip

Complexul nr.9. Dansatoare balerine Când pe vârf, când pe călcâie Batem pamele sub genunchi Sări şi te întoarce Complexul nr.10. Înotăm Scriem cercuri cu piciorul Scoatem dopul Ţupa – ţup Complexul nr.11. Alpiniştii Găina scurmă pământul Batem pamele sub genunchi Sări şi te întoarce Complexul nr.12. Închidem şi deschidem fereastra Foarfeca Culegem flori Sări minge !

Jocuri de mişcare planificate în cadrul domeniului psiho-motric activitatea de educaţie fizică şi activităţile libere alese

Activitatea de educaţie fizică “Mergem la plimbare”, “Prin pădure”, “Pas lângă pas”, “Alergăm corect”, “Ne pregătim de start”, “Căluţii nărăvaşi”, “Fetiţe şi băieţi”, “Sportivii la concurs”, “Respectă traseul”, “Hopa sus”, “Sotronul”, “Sărim în râu”, “Atinge clopoţelul”, “Din cerc în cerc”, “Cine sare mai departe”, “Sări peste bancă”, “Pe sub tunel”, “Melcii după ploaie”, “Pe furiş”, “Ridichea uriaşă”, “Cu sacul în spate”, “Pisica se caţără”,” Grădinarii”, “Farfuria zburătoare”, “Mingea călătoare”, “Cel mai bun ţintaş”. Activităţi liber alese “Prinde-mă dacă poţi”, “Fugim şi ne ghemuim”, “Balonaşul”, “Bucheţele”, “Zboară vrăbiuţă mică”, “Culegem şi semănăm cartofi”, “Colţurile colorate”, “Lupul şi oile”, “Miriapodul”, “Facem urme pe zăpadă”, “Al doile fuge”, “Prinde-l pe cel cu căciulă”, “Câinele cel ciufulit”, “Găseşteţi locul”, “Zboară zboară”, “Păsărică mută-ţi cuibul”, “Fluturii vin la flori”, “Iepurii la salată”, “Soarele şi ploaia”, “Barza şi broaştele”, “Fugi la …”, ” Pisica cocoțată”, “Al treilea n-are loc”, “Atenţie! “, “Fereşte-te”, “Hai noroc , noroc”.

 Evaluarea finală am realizat-o in perioada lunii iunie 2010, ca modalităţi de evaluare am folosit exerciţiile din complexul de
înviorare, jocurile de mişcare din cadrul activităţilor alese şi jocurile de mişcare din cadrul activităţilor de educaţie fizică.  Evaluarea finală a demonstrat faptul că, preșcolarii au acţionat conştient stimulaţi fiind de diversitatea conţinuturilor şi formelor de organizare a activităţii. Dorinţa de joc, ataşamentul faţă de grup s-au dovedit stimuli puternici în mobilizarea copiilor pentru atingerea scopului propus.

 În privinţa jocurilor de mişcare: acestea au favorizat dezvoltarea simultană a deprinderilor motrice de bază sau utilitar aplicative, a calităţii motrice, au contribuit la educarea relaţiilor de grup favorizând manifestarea iniţiativei, independenţei a responsabiltăţii.  În privinţa exerciţiilor fizice: acestea au acţionat în paralel cu influenţele asupra sferei biologice şi asupra stimulării sferei psihice prin solicitarea gîndirii, memoriei, imaginației, voinței, atenției, dar și declanşarea a unor emoţii şi sentimente, adesea cu totul remarcabile.  În privinţa activităţilor alese şi a activităţilor de dezvoltare personală respectiv activitatea opţională de dans modern: au facilitat depistarea aptitudinilor individuale, corectarea anumitor carenţe în formare deprinerilor şi calităţilor motrice, tot prin aceste activităţi am putut insista la anumiţi copii fără a forţa nota, asupra exerciţiilor mai greu însușite.

Concluzii
“ Ideile au calitatea lor proprie, sunt perfecte, în timp ce lucrurile, fiind copii ale ideilor, sunt imperfecte” (Platon)  Cercetarea m-a condus la concluzia că exerciţiile fizice şi jocurile de mişcare au exercitat o influenţă majora asupra personalităţii copilului atât în sfera motricităţii, a intelectului, influenţând temperamentul prin stăpânirea de sine, echilibrul afectiv, caracterul prin spiritul de iniţiativă, dorinţă de autodepăşire, hotărârea, apitudinile prin spirit de observaţie, îndemânare, creativitatea prin elaborarea unor variante noi, găsirea unor soluții de rezolvare a diverselor situații de joc. Verificarea ipotezei prin cercetarea desfăşurată mi-a confirmat că educaţia fizică reprezintă un ansamblu de acţiuni care contribuie la dezvoltarea personalităţii copilului prin potenţarea calităţilor psihofizice ale acestuia şi asigurarea unui echilibru între ele. Tabloul pe care am încercat să-l schiţez este destinat tuturor celor pe care activitatea îi pune în faţa planificării, organizării şi desfăşurării exerciţiilor fizice şi a jocurilor de mişcare. Mi-am dorit ca lucrarea să constituie o pledoarie pentru mişcare, pentru desfăşurarea activităţilor de educaţie fizică în grădiniţă având în minte că “primul antrenor al atletului, baschetbalistului, fotbalistului, gimnastei sau handbalistei este educatoarea”.

Anexe

 Proiect de activitate didactică pentru exemplificarea metodelor specifice educației fizice  Proiect de activitate didactică pentru exemplificarea exercițiilor, jocurilor și parcursurilor aplicative desfășurate  Fişă de observaţie a preşcolarului în timpul activităţilor psiho-motrice  Eșantionul experimental  Exercițiile fizice – complexele de exerciții fizice și jocurile de mișcare utilizate pe parcursul derulării cercetării  Programa pentru activitatea opțională – Planificarea activităților