LUCRARI DE INGRIJIRE LA CULTURA GRAULUI DE TOAMNA

Felul lucrarilor de ingrijire si numarul acestora depinde de mai multi factori cum ar fi:  calitatea patului germinativ,  dezvoltarea plantelor in toamna si starea de vegetatie in primavara,  evolutia vremii si a vegetatiei primavara,  rezerva de buruieni,  infestarea cu boli si daunatori,  dotarea tehnica,  posibilitatile materiale

1.Tăvălugitul semănăturilor
 este necesar cînd semănatul se face in
sol afînat şi mai uscat iar scopul acestei lucrări este de a pune sămînţa in contact intim cu solul şi de a favoriza astfel absorbţia apei.

2. Controlul culturilor în timpul iernii şi eliminarea excesului de apă

 Este necesar pe porţiuni depresionare.  Se recomanda să se evite amplasarea
culturilor de grâu pe terenurile unde apar băltiri în timpul iernii.

 perspectiva densităţii culturii. .3.  Metoda folosita este cea a monoliţilor care pune în evidenţă starea plantelor de grâu.  gradul de îmburuienare.Controlul culturilor inainte de ieşirea din iarnă Scopul este de a stabili:  starea de vegetatie a plantelor.

in aratura asezata si mai adanc acolo unde acest pericol este mai frecvent . dar fără a tasa suprafaţa solului. dar încă reavăn pentru a se face aderarea rădăcinilor şi a nodului de înfrăţire la sol.4.Tăvălugitul la desprimăvărare  este necesar numai în cazul culturilor‚ ”descălţate”. fenomen care este determinat de inghetul si dezghetul repetat.  “descaltarea” plantelor trebuie in primul rand prevenita prin semanatul la epoca optima. proces care duce la ruperea radacinilor si la dezgolirea nodului de infratire  dacă trebuie efectuată ea se face pe un sol bine scurs.

de starea de vegatatie a culturii.  Se poate face aplicarea unei fracţiuni reduse de N şi în faza de alungire a paiului. prin care să se asigure necesarul de N la nivelul fenofazei de înspicare . Fertilizarea faziala . Se recomandă administrarea de 40-80 kg N/ha la sfârşitul iernii sau la desprimăvărare.înflorire. 5.  Marimea dozei din primavara se stabileste in functie de mersul vremii in iarna si la desprimavarare.

 Azotul se poate administra şi sub formă de ingrasaminte lichide (foliare). care se pot aplica concomitent cu erbicidarea. în acest mod făcându-se îngrăşările târzii. .

NITROPHOSKA 20-19-19. NUTRILEAF 14-1127. FOLPANT 232. . FERTICARE 22-8-19 sau alte ingrasaminte continand predominant azot. FERTILITELL. FERTILILLY 4-1-1.Ingrasamintele foliare ce pot fi aplicate:  Pe solurile fertile si cele fertilizate se pot folosi ingrasamintele foliare de tipul F-232. KRISTALON 18-18-18.  Pe solurile sarace si nefertilizate se pot utiliza la prima fertilizare ingrasaminte foliare de tipul F411. FOLIAMO. FOLPLANT 411.

fertilizarea) se obtine numai o anumita reducere a gradului de imburuienare.Combaterea buruienilor  este considerată principala lucrare de îngrijire. fapt ce a determinat ca metoda de combatere chimica sa devina principala cale de combatere a buruienilor. pierderile de recoltă la grâu din cauza buruienilor sunt de 10-20 % dar pot ajunge până la 70-80 %. asigurarea densitatii optime. . semanatul la epoca optima.6.  Prin folosirea metodelor agrofitotehnice (rotatia. lucrarile solului.

Buruienile problema din cultura graului  Buruieni dicotiledonate:  Agrostemma ghitago (neghina)  Gallium aparine (turiţa) .

 Papaver rhoeas (macul roşu)  Stellaria media (rocoina) .

 Sinapis arvensis (muştarul)  Raphanus raphanistrum (ridichea sălbatică) .

 Cirsium arvense (palamida)  Centaurea cyanus (albastrita) .

 Chenopodium album (caprita)  Matricaria sp. (muşeţelul) .

 Rubus caesius (murul)  Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) .

Combaterea chimica a buruienilor Pentru obtinerea unei eficacitati maxime la aplicarea erbicidelor se impune respectarea urmatoarelor reguli:      doza optima stabilita faza optima de aplicare pentru plantele de cultura si pentru buruieni pregatirea corecta a solutiei de erbicidat administrarea uniforma a solutiei de erbicidat aplicarea tratamentelor pe vreme linistita. in cazul tratamentelor postemergente la temperaturi de maxim 25˚C  caderea unor precipitatii nu mai devreme de 3 ore dupa tratament Buruienile au rezistenta diferita la erbicide. calma. astfel se diferentiaza mai multe grupe: .

4 D la epoca „stricta” de aplicare infratire –formarea primului nod. buruienile sunt în faza de rozetă. temperatura aerului în momentul aplicării trebuie să fie mai mare de 10°C .a)Grupa buruienilor sensibile la acidul 2.4 D         Sinapis arvensis (muştarul) Raphanus raphanistrum (ridichea sălbatică) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Cirsium arvense (palamida) Centaurea cyanus (albastrita) Atriplex sp. (loboda) Chenopodium album (caprita) Rubus caesius (murul) Pentru combaterea aestora se recomandă preparate pe bază de acid 2.

5l/ha 1.5 – 2.temperatura aerului minim 15°C .buruienile sunt [n faza de rozet` .5l/ha 2.0 l/ha 1.6 (acid 2.4 D Erbicidul recomandat DMA.8 l/ha Perioada aplic`rii PRIM~VARA.4 D 660 g) ACEDIN SUPER (acid 2.gr@ul este [nfr`\it p@na la formarea primului internod .0 l/ha 0.0 – 4.4 D 300g/l ]i dicamba 100 g/l) SDMA – 33 (acid 2.4 D 330 g/l) DICOTEX (MCPA 40 %) BASAGRAN (bentazon 480 g) ESTERON 60 (850 g/l 2.4 D) Doza produs comercial 1.5 – 2.0 l/ha 1. c@nd : .Erbicide recomandate pentru combaterea buruienilor dicotiledonate sensibile la acidul 2.

Rival 75. Rival star) se pot aplica pe o perioada mai mare de la infratit pana la intrarea in burduf si buruienile in faza de max. Goldstar. Sekator. Primstar.10-15 cm inaltime .  Unele erbicide sulfonilureice (Rival super star.4 D       Matricaria chamomila-(muşeţelul) Agrostemma ghitago (neghina) Gallium aparine (turiţa) Papaver rhoeas (macul roşu) Stellaria media (rocoina) Perioada optima de aplicare este infratire –formarea primului internod. buruienile dicotiledonate in faza de rozeta (2-4 frunze) .b) Grupa buruienilor rezistente la acidul 2.

4 D 300 g/l) Doza de produs comercial 1.0 l/ha Perioada aplic`rii -Pentru buruieni dicotiledonate anuale ]i perene.15 l/ha Se poate aplica de la [nceputul prim`verii p@n` la sf@r]itul [nfr`\irii .1 % + dicamba 65.aplicat in condi\ii de temperaturi sc`zute nu este afectat` eficacitatea produsului Se aplic` p@n` [n faza primul internod DIALEN SUPER (dicamba 120 g/l+ 2.9 %) TOMIGAN 250 EC (250 g/l fluoxipir) .4 D Erbicidul recomandat ICEDIN SUPER (dicamba 100 g/l + 2.Temperatura aerului 7-8°C Se aplica p@n` [n faza de al doilea internod Este cel mai elastic produs privind epoca de aplicare la cerealele p`ioase.9 l/ha . (las` remanen\` pentru dicotiledonate anuale) 15 – 20 g/ha 20 – 30 g/ha 10.0 l/ha 15 – 20 g/ha .Erbicide recomandate pentru combaterea buruienilor dicotiledonate rezistente la acidul 2.4 D 344 g/l) 0. put@nd fi aplicat oric@nd p@n` la o lun` [nainte de recoltare SEKATOR PROGRESS (iodosulfuron 25 g/l + amidosulfuron 100 g/l) 0.6 l/ha asociat GRODYL (75 % amidosulfuron) LOGRAN 75 WP (75 % triasulfuron) LINTUR – 70 WG (triasulfuron 4.5-0.4 D 300 g/l) GLEAN (75% clorsulfuron) GRANSTAR (75 % tribenuron metil) 2.15g/ha 150 gr/ha 0.8 l/ha singur 0.Se pot aplica de la [nfr`\it p@n` la faza de burduf la gr@u .1-0. [n faza de 2-4 frunze ]i gr@ul [n faza de [nfr`\ire-formarea primului internod -Temperatura aerului 7-8°C ICEDIN FORTE Dicamba 100 g/l + 2.

6 l/ha cu erbicidul Rival 75 10g/ha .0 l/ha.6-2.4 D) Tomigan 0. cum ar fi fluroxipir + 2.4 D + Dicamba Oltisan Extra 1l/ha (dicamba + 2.5-0. care are la bază un amestec de s.8 l/ha sau in asociere 0.a.c) Infestarea dominanta cu speciie Gallium aparine şi Galeopsis tetrahit  Buruieni dicotiledonate problemă  în cultura de grâu sunt Gallium aparine (turita) şi Galeopsis tetrahit (lungurica) pentru combaterea acestora se folosesc amestecuri de erbicide de ex: Starane 200 + Icedin Forte 0. tratamentele pot începe însă la temperaturi de peste 6°C    . Administrarea se face în aceleaşi faze de vegetaţie ale grâului şi ale buruienilor amintite anterior.

6 l/ha TOMIGAN 250 EC (250 g/l fluoxipir) + RIVAL 75 0.8 l/ha singur 0.4 D 325 g/l) STARANE-200 (fluoxipir) + ICEDIN FORTE (diacamba + 2.5-0. este eficient ]i la temperaturi de 5 ˚C.6 + 2.Temperatura aerului minim 6°C Se apoate aplica de la [nceputul [nfr`\irii p@n` la apari\ia frunzei stindard.buruienile san u depaseasca 10-15 cm inaltime 0.6 l/ha asociat + 10 g .Gr@ul la faza de [nfr`\ireformarea primului internod .25 g/l + 2.4-0.Buruienile [n faza de rozet` .0 l/ha Perioada aplic`rii . .Erbicide recomandate pentru combaterea speciilor: Gallium aparine şi Galeopsis tetrahit Erbicidul recomandat OLTISAN EXTRA (dicamba 75 g/l +2.de la infratire pana la intrarea in burduf .4 D) MUSTANG (florasulam 6.4 D 300 g/l) Doza de produs comercial 1 l/ha O.

. Bucovina.d) Infestarea cu buruieni monocotiledonate anuale specifice  Apera spica venti (iarba vîntului)  Avena fatua (odosul)  Aceste buruieni se dezvolta în unele zone cum ar fi zonele colinare. Banat. Transilvania.

. pentru a combate ]i buruienile dicotiledonate. pana in fenofaza de infratit AVADEX (trialat 400 g/l) 5-6 kg/ha Se aplica inainte de semanat si se incorporeaza cu grapa cu colti la 2-4 cm adancime * Se pot folosi [n amestec cu Icedin forte 2 l/ha.Prim`vara c@nd buruienile sunt [n faza de 1-3 frunze .Erbicide recomandate pentru combaterea buruienilor monocotiledonate Apera spica venti si Avena fatua Erbicidul recomandat * GRASP – CE (tralkoxidim 100 g/l) * PUMA – CE (fenoxapropetil 75 g/l) TOPIK 80 EC (clodinafop propargyl 80 g/l + safer 20 g/l) Doza de produs comercial 2.4 l/ha Perioada aplic`rii .Se recomand` tratament combinat cu erbicide pentru buruieni dicotiledonate Se aplica cand Avena fatua are 2-4 frunze.8 – 1.5 l/ha 0.0 – 2.0 l/ha 0.

un rol important prezinta si tratamentele chimice facute la samanta dar si in perioada de vegetatie .7. careia alaturi de masurile agrofitotehnice.Combaterea bolilor si daunatorilor  Combaterea daunatorilor si a bolilor se face printr-un sistem de combatere integrata in cadrul.

.5 kg/t 2. (Fusarioza) {MPOTRIVA D~UN~TORILOR (INSECTOFUNGICIDE) TIRAMETOX CHINODINTOX PTS VITALIN – 85 PTS PROTILIN GAMMAVIT CRUISER 350 FS TONIC 20 CS GAUCHO 3 kg/t 2.(Fusarioza) USTILAGO TRITICI (T`ciunele zbur`tor) SEPTORIA TRITICI (Septorioza) TILLENTIA ssp.6 l/t Afide. Afidele cerealelor ZABRUS TENEBRIOIDES (G@ndacul ghebos) AGRIOTES ssp. FUSARIUM ssp.(M`lura comun`) FUSARIUM ssp.3 l/t Agentul patogen d`un`torul TILLENTIA ssp.5 l/t 1-1.(M`lura comun`). ZABRUS TENEBRIOIDES ZABRUS TENEBRIOIDES.(Viermi s@rm`) OSCINELLA FRIT (Musca neagr`) MAYETIOLA DESTRUCTOR (Musca de Hessa) .5 l/t 0.. AGRIOTES ssp.AGRIOTES ssp.PESTICIDE FOLOSITE LA TRATAMENTUL SEMINTELOR DE GRAU INAINTE DE SEMANAT {MPOTRIVA BOLILOR (FUNGICIDE) Produsul recomandat VITAVAX QUINOLATE-15 PLUS PRELUDE SP CELEST STAR 025 FS DIVIDEND EXTREME 115 FS Doza de produs comercial/tona de boabe 2 l/t 2 kg/t 2 kg/t 1l/t 0.5 kg/t 3kg/t 3kg/t 1 -1.

(plosnitele cerealelor) .DAUNATORII CARE PRODUC PAGUBE  Zabrus tenebrioides (gandacul ghebos)  Eurygaster spp. şi Aelia spp.

(carabuseii cerealelor)  Lema melanopa (gandacul balos al ovazului) . Anisoplia spp.

Prim`vara 3 tratamente .5 l/ha 0.2 tratamente INSECTICIDE AVIZATE PENTRU TRATAMENTE IN TIMPUL PERIOADEI DE VEGETATIE HAPLODIPLOZIS MARGINATA .{n lunile mai-iunie .La avertizare .4 l/ha 100 ml/ha 0.Dup` 15 aprilie pentru atac [n vetre .0 l/ha 2.La avertizare .5 l/ha 2.3 l/ha 0.Daun`torul Insecticidul recomandat Produsul comercial doza Perioada de aplicarePED ZABRUS TENEBRIOIDES (G@ndacul ghebos) Diazol Dursban Pyrinex Actara 2.1 kg/ha Idem plo]ni\e .PED = 7 adu\i/mÞ [n luna aprilie 3 larve/mÞ [n luna iunie .4 l/ha 100 ml/ha 0.PED = 250 larve/mÞ ]i 10 adul\i/mÞ . (Plo]ni\ele cerealelor) Proteus Calypso Decis-2. AELIA ssp.PED = 5 larve/mÞ EURYGASTER ssp.07-0.La avertizare .07-0.15 l/ha 0.3 l/ha 150 ml/ha 0.PED = 3 adul\i/mÞ . (C`r`bu]eii cerealelor) OSCINELLA FRIT (Musca neagr` a cerealelor) MAYETIOLA DESTRUCTOR ( Musca de Hessa) Idem plo]ni\e .M`suri preventive: tratamente la semin\e ]i combatere integrat` LEMA MELANOPA (G@ndacul b`los al ov`zului) Proteus Calypso Decis Karate ANISOPLIA ssp.5 ce Fastac-10 Karate zeon Actara .1 kg/ha 0.3 l/ha .PED = 5-6 larve/plant` 0.

se recomanda aplicarea unui tratament in perioada de la inspicare pana la inflorit.Combaterea bolilor  In perioada de vegetatie se impune protejarea culturilor de grau fata de atacul bolilor foliare si ale spicului: fainarea. septorioza frunzelor si a spicului. Daca persista conditiile climatice favorabile evolutiei bolilor foliare. ruginile. tratament care asigura protectia si impotriva bolilor spicului . la 4-5 zile.  Stabilirea momentului tratamentului se face pe baza controalelor periodice in lan. mai ales in conditii de mentinere a umiditatii odata cu cresterea temperaturilor. fuzarioza spicului. Tratamentul se aplica la aparitia primelor simptome de boala in special la fainare si rugina galbena.

este favorizată de vremea umedă şi răcoroasă sau densitate mare în cultură şi de aplicarea unei doze mari de azot.Principalele boli care produc pagube la cultura graului de toamana  Blumeria graminis făinarea  se transmite prin sol. .

 Septoria triticii – septorioza frunzelor  Septoria nodorum septorioza spicului  La noi in tara sunt printre cele mai frecvente boli. producand in anii cu toamne si primaveri ploioase pagube ce pot ajunge la 10-15 % .

 Puccinia recondita – rugina bruna. se manifesta pe toate organele plantei. apare incepand din toamna. incepand din primavara . este cea mai frecventa dintre rugini. pe limbul frunzelor  Puccinia striiformis – rugina galbena.

mai putin raspandita la noi in tara . Puccinia graminis – rugina neagra.

una din cele mai raspandite si pagubitoare boli ale graului. cu o raspandire mai redusa comparativ cu malura comuna . care se combate prin tratamente la samanta  Tilletia controversa – malura pitica. Tilletia caries – malura comuna.

r`d`cinilor .Combatere integrat` .5 l/ha 0.5 l/ha 0.spicului Septoria triticii Septoria nodorum (septoriozele) .2 tratamente .0 l/ha 0.Tratamente [n vegeta\ie idem f`inare si septorioze Idem f`inare .75 l/ha 1 l/ha Perioada de aplicare Blumeria graminis ( f`inarea) SPORTAK-45 TILT-250 EC ALTO COMBI ARTEA BRAVO FALCON FOLICUR PROSARO STRATEGO .coletului .6 l/ha Fusarioza: .frunzelor .La avertizare.4 l/ha 1.Tratament la s`m@n\` FOLICUR TANGO GRANIT IMPACT 0.8-1 l/ha 0.Agentul patogen Fungicidul recomandat Produs comercial Doza 1.PED= 10% intensitate la [nspicat .Combatere integrat` .Tratamentul semin\elor ALTO COMBI ARMISTAR XTRA ARTEA FALCON 0.5l/ha .5 l/ha 1.5 l/ha 0.PED= 10% intensitate la [nflorit Fungicide recomandate pentru combaterea bolilor in timpul vegetatiei Puccinia graminis (rugina neagr`) P.Dup` [nfr`\it 25% pete pe ultimile 3 frunze .5 l/ha 0. .{nainte de [nflorit 25% pete pe frunza stindard Fusarium spp. striiformis (rugina galben`) P.4 l/ha 0.8 l/ha 0.0 l/ha 0. recondita (rugina brun`) .5 l/ha 0.La avertizare .6 l/ha 0.

.

.

.

Cycogan 400. sau unde se aplică doze mari de azot. Prevenirea căderii plantelor  Este o lucrare de îngrijire.Cantitatea 1. se reduce înălţimea plantei cu 25-30 cm şi se obtine o mai bună îngroşare a ţesutului sclerenchimatic al tulpinii şi deci mărirea rezistenţei la cădere. .6-2. pe vreme fără vînt. Tratamentele se fac în fenofaza de alungire a paiului.  Prin tratarea plantelor cu aceste substanţe retardante se obţine îngroşarea internodului bazal.3 l/ha preparată cu 800-1000 l apă la tratamentele terestre. dimineaţa sau seara. 300-400 l apă cu mijloace avio. Se folosesc produse pe bază de clorură de clorcholină denumire comercială Cycocel.8. căderea grâului se produce destul de rar şi numai în anii cu primăveri şi începutul verii ploioase şi cu vânturi puternice. care se aplica obligatoriu in climatele umede. Substanţele folosite sunt cele cu efect retardant.  În ţara noastră aplicarea tratamentelor împotriva căderii nu sau extins.

coeficientul de transpiratie fiind de 500. Irigarea  cultura de grâu reacţionează pozitiv la irigare. inflorit si formarea boabelor. Acest consum este acoperit de obicei în proporţie de 70-75% din rezervele de apă solului şi din precipitaţii.  Toamna de la rasarire pana la infratire. . necesarul de apă a grâului este de 3500-4500 m3 apă/ha pe întreaga perioadă de vegetaţie. In primavara valorile evapotranspiratiei cresc la 40-50 m³/ha/zi in fazele de inspicat. consumul mediu zilnic al graului este de 15-20 m³/ha/zi.9.

(in luna aprilie. fie după arătură înaintea pregătirii patului germinativ. Se aplică norme de 400-600 m3/ha. . Udările de toamnă sunt cele mai eficiente.  Udările de primăvară se aplică în funcţie de situaţia concretă cu norme 500-600 m3/ha. acestea se aplică în fazele de alungire a paiului. fie se pot aplica înainte de arat dacă solul este prea uscat şi nu se poate ara. o altă udare se face la înspicat şi la inflorit (în luna mai) şi cea de a treia in faza de formare a bobului (luna iunie). Metoda de udare folosita este prin aspersiune. Numărul udărilor variază 1-3 udări.dacă semănatul s-a făcut pe teren uscat se recomandă aplicarea unei udări de răsărire cu norme de 300-500 m3/ha. se aplica destul de rar si numai in primaverile secetoase).

RECOLTAREA  este precedată de o evaluare a producţiei cu o perioadă de 20 zile înainte luând în considerare următoarele elemente de productivitate:  numărul mediu de spice/m2  numărul mediu de boabe în spic  MMB caracteristica soiului cultivat  P kg/ha = Nr. mediu boabe in spic · MMB (g) 100 .mediu spice/m2 · Nr.

 Alegerea fazei optime de recoltare trebuie sa asigure:  reducerea la minimum a pierderilor prin treierat incomplet  conditii optime pentru pastrarea productiei .

deoarece mai târziu grâul trece în faza de supracoacere şi se măresc pierderile prin scuturare. momentul optim al recoltării este atunci cînd boabele ajung la umiditatea 14-15 %. in timp cat mai scurt. . când boabele au o umiditate de 18 %.  Recoltarea trebuie încheiată când boabele ajung la 12-13 % umiditate. dar în practică recoltatul începe mai devreme. Recoltarea grâului se face în campanii. datorită suprafetelor mari care trebuiesc recoltate.

înălţimea de recoltare. condiţiile anului. .59 la o producţie de peste 4 000 kg/ha. si 0.  Există însă un raport general acceptat de 1:1 între boabe şi paie.  Pentru a aprecia producţia de paie se înmulţeşte producţia de boabe cu un coeficient 0.65 la o producţie de 3500-4000 kg/ha. care depinde de soi. După recoltare paiele rămân pe teren în brazdă continuă iar pentru eliberarea terenului se folosesc diferite utilaje.

împreună cu doze moderate de îngrăşământ cu azot pentru a uşura descompunerea paielor în sol. viespii paiului. După care sunt încorporate în sol. . În ţările mari cultivatoare de grâu la combine sunt montate dispozitive speciale pentru tocarea paielor şi împrăştierea acestora pe lăţimea de lucru a combinei. concomitent cu recoltatul.  Arderea miriştii nu este justificată şi se face numai în cazuri speciale cum ar fi atacul viermelui roşu al paiului.

sunt insa si unităţi agricole care în anii favorabili recoltează 5. în Europa producţia medie a fost de 5.480 kg/ha în ţările Europei de est.  În România.PRODUCTII  Producţiile la nivel mondial a fost în ultimii ani în jur de 2600 kg/ha.115 kg/ha din care 6. Sunt numeroase ţări europene care realizează productii de peste 7. .0006.030 kg/ha în ţările Uniunii Europene şi 3.000 kg boabe/ha.000 kg/ha. producţiile medii au oscilat de regulă între 1760-3300 kg/ha.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful