OVĂZUL AVENA SATIVA

Boabele reprezintă un furaj foarte valoros în alimentaţia cabalinelor.Valoarea alimentară ridicată a produselor din boabele de ovăz le face să fie recomandate în alimentaţia copiilor sau a oamenilor bolnavi. grişuri are o valoare nutritivă ridicată. ► În alimentaţia omului are utilizări restrânse fiind folosit sub formă de fulgi. ► Importanţa ovăzului creste si prin aceea că valorifică bine terenurile cu fertilitate redusă din regiunile umede şi reacţionează foarte bine la aplicarea ingrăşămintelor organice şi minerale. ► Ovazul constituie principala cereală care intră in amestec cu leguminoase (mazariche) alcatuind borceagul de primavara. În industrie boabele sunt puţin utilizate. ► . făina.Importanţa Ovazul constituie o importanta sursa de furaj. reproducatorilor. vacilor cu lapte şi păsărilor.

7 62.Compoziţia chimică a ovăzului (în % din masa bobului) Substanţe extractive neazotate 57.7 10.7 26.5 Specificare Boabe îmbrăcate Boabe decorticate Paie Pleavă 13.5 3.1 5.8 14.9 41.0 2.8 Apa Proteină 10.7 Cenuşă 3.8 5.3 12.6 1.0 1.3 13.2 38.5 .0 Grăsimi 5.8 13.2 7.6 2.8 35.5 Celuloză 10.

orz cea mai mare parte fiind localizata in embrion.Conţinutul de proteine este mult influenţat de condiţiile climatice şi sol. ► . ► Extractivele neazotate sunt formate în cea mai mare parte din amidon. secara. la care se adaugă cantităţi reduse de zaharuri şi dextrine. dintre proteinele din boabele de ovăz predomină prolaminele şi anume avenina care conţine cantităţi însemnate de acizi aminici. ► Continutul in grasimi este mai mare decat la grau.

Răspândire ► ► ► Aria de răspândire a ovăzului în lume este mai restrânsă decât cea a orzului. datorită faptului că are o perioadă de vegetaţie mai lungă cu 2-3 săptămâni. Canada. S. Cultura ovăzului ocupă zonele relativ umede şi răcoroase.U. Germania. Polonia.A. Autorii italieni consideră ovăzul ca fiind o ”cereală minoră”. La nivelul ţării noastre suprafaţa cultivată cu ovăz s-a redus mult după al II lea război mondial ca urmare a mecanizării agriculturii şi ca o consecinta a reducerii efectivelor de cabaline. suprafeţe mari se cultivă în Rusia. .

6 Prod.9 23.4 22.7 13.2 11.1 12.6 26.4 26.2 11.SITUAŢIA CULTURII DE OVĂZ LA NIVEL MONDIAL Anul Suprafaţa Mil ha 12.9 2086 1958 2174 .6 11.5 12.1 Prod.1 27. totala Mil tone 26.3 25. Medie Kg/ha 2059 2088 2041 2184 2231 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 11.8 25.

1 8.8 7.3 16.5 17. Medie Kg/ha 2050 2144 2212 2243 2323 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 6.3 16.4 16.SITUAŢIA CULTURII DE OVĂZ LA NIVEL EUROPEAN Anul Suprafaţa Mil ha 8.3 7.3 14.7 Prod.2 Prod.1 2080 2027 2202 .1 7.9 7. totala Mil tone 16.7 18.4 14.6 7.

totala Mii tone 243.5 346.SITUAŢIA CULTURII DE OVĂZ ÎN ROMÂNIA Anul Suprafaţa Mii ha 232.2 195.8 382. Medie Kg/ha 1050 1742 1418 1355 2385 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 213.4 323.5 212.2 377.5 187.9 1770 1774 1131 .4 230.4 327.1 447.9 238.9 239.5 Prod.3 219.1 Prod.

spiculeţe nearistate si boabele sunt galbene.Sistematica şi soiurile Ovazul cultivat aparţine genului Avena. ► . boabele albe. ► -aristata. cu specia Avena sativa care are mai multe varietăţi: ► -mutica .cu spiculeţe nearistate.cu spiculete aristate si paleele albe. ► -aurea.

Cory de primăvară Franţa 1994 - Roman -Verneuil 2.A.Soiuri de ovăz cultivate în România Nr. Mureş de primăvară România 1991 - S. crt .C. Turda 3.A. Turda . Soiul Tipul soiului Tara de origine Anul înregistră rii Anul reînscrierii (radierii) Menţinătorul soiului 1. Someşan de primăvară România 1988 1998 S.C.

.

.

Ligula la ovaz .

.Cerinţele faţă de climă şi sol ► Ovăzul este planta regiunilor cu climă umedă şi veri răcoroase. plantele tinere pot suporta şi temperaturi de -7°C pentru o perioadă scurtă de timp. Perioada de vegetaţie este de 100-140 zile.Pentru inflorire şi fecundare sunt favorabile temperaturi 15-17°C. însă cu toate acestea ovazul este una din cerealele care suportă mai bine decât celelalte cereale condiţiile de secetă. In prima parte a vegetaţiei ovăzul creşte şi se dezvoltă bine la temperaturi de 5-12°C după care cerinţele pentru temperatură cresc fiind cuprinse intre 12-15°C. iar pentru maturizare temperaturile sunt cuprinse intre 17-20°C. ► ► Cerintele fata de temperatura ► ► Temperatura minimă de germinaţie este de 2-3°C. iar suma gradelor de temperatură este de 1 700-2 000°C.

.► Cerinţele faţă de apă sunt mari. avand coeficientul de ► ► transpiraţie cel mai mare dintre cereale. consumul maxim de apă este la formarea paiului şi înspicare-înflorire . ovazul are cerinţe reduse faţă de factorul sol datorită înrădăcinării profunde şi a puterii mari de solubilizare a elementelor nutritive. Cerinţele faţă de sol. cele mai mari producţii se obţin pe solurile lutoase sau lutonisipoase. pe vaile Someşului şi Oltului. nu sunt indicate solurile compacte sau uşoare din zonele mai putin umede. Dă rezultate bune pe solurile argiloiluviale. acide cu un pH = 5-6. La noi in ţară ovăzul intâlneşte condiţii bune în Câmpia de Vest. valorile acestui coeficient fiind cuprins intre 400-600.

Ovăzul se cultivă de obicei după prăşitoare (porumb. bogat in azot sau după prăşitoare îngrăşate abundent.soarelui). nu se recomandă cultivarea trifoiului in culturi ascunse în ovăz deoarece este unbrit o perioadă de timp mai lungă decât în cultura de orz sau grâu. La rândul său ovăzul este o bună premergătoare pentru leguminoase. floarea. nici după sfeclă decât după 3-4 ani. cartof. pentru a preveni atacul de nematozi. nu se cultivă după el însuşi.Tehnologia de cultură a ovăzului ► ► ► Rotaţia-producţii bune se obţin dupa plantele care lasă terenul curat de buruieni. . este foarte sensibil la efectul remanent al erbicidelor triazinice.

Ovăzul reacţionează bine la aplicarea îngrăşămintelor organice şi chimice pe toate tipurile de sol. 27.► ► ► Fertilizarea-consumul specific al ovăzului pentru o tonă de boabe şi paiele aferente este de: 27. Dozele medii sunt de 45 kg N.2 kg N. 60 kg P2O5 . planta premergătoare.4 kg P2O5. iar in cazul solurilor podzolice (in zonele umede) dozele acestea se măresc ajungând la 75 kg N.4 kg K2O şi 6.De regula se fertilizeaza cu ingrasaminte chimice.5 kg CaO. 45 kg P2O5 în cazul cernoziomurilor. 13. Dozele de îngrăşăminte se corectează în funcţie de sol.

► Lucrările solului -sunt asemănătoare cu cele de la orzoaică de primăvară. având în vedere că adâncimea de semănat este mai mică decât la orz. care trebuie să fie bine nivelat şi cât mai mărunţit. . trebuie să se acorde o atenţie deosebită patului germinativ.

germinaţie peste 90%. Pentru a preveni atacul de tăciuni (Ustilago avene-tăciune zburător si Ustilago kolleri-tăciune îmbrăcat). de obicei în urma condiţionării boabele mari sunt destinate semănatului iar cele mici pentru furajarea animalelor.3 %.puritatea peste 98 %.► ► ► Sămânţa şi semănatul. sămânţa se tratează cu Vitavax si Quinolate in doza de 2 kg/t. . sau tratarea seminţelor cu formalină în concentraţie de 40 % pe care o folosim in soluţie de 0. Masa boabelor la ovăz este un amestec destul de neuniform ca greutate şi mărime. MMB cât mai mare.

► Epoca de semănat-primăvara cat mai devreme cand se ► ► ► poate ieşi in câmp pentru a putea profita de umiditatea acumulată in perioada de iarnă.5 cm. Perioada de însămânţare a ovăzului de toamnă este de 110 octombrie. Densitatea de semănat 450-550 boabe germinabile/m2. Dintre toate cerealele ovăzul se seamăna cel mai superficial. puterea lui de străbatere fiind relativ redusă. adâncimea de semănat 2-4 cm în strânsă legătura cu textura solului.cantitatea de sămînţă 120-140 kg. distanţa între rânduri 12. .

combaterea crustei se realizează cu grapa stelată. care combate şi alţi dăunători Oscinela frit şi alte diptere. Combaterea buruienilor se face cu SDMA 1. afide.5-3. .5 l/ha.5 l/ha aplicate de la înfrăţire până la începerea alungirii paiului.► ► ► Lucrările de ingrijire sunt asemănătoare cu cele de la orzoaica de primăvară: tăvălugit după semănat. tripşi. Icedin forte 1-1. Dintre dăunătorii intalniti la ovaz amintim: Lema melanopagândacul bălos al ovăzului care se combate cu Sinoratox 1.5-2 l/ha. tăvălugitul se face numai dacă este nevoie.

Capacitatea de producţie este mare 6 t/ha însă producţiile realizate sunt mici deoarece ocupă terenuri sărace. Momentul începerii recoltării este trecerea spre maturitatea completă a boabelor din partea superioară a inflorescenţei. dar sunt si unitati care obtin peste 2500 kg/ha. slab fertilizate. din producţia de boabe cca. Producţia medie pe ţară 1500-2000 kg/ha.5 pana la 1:2. Inainte de a ajunge la maturitatea deplină ovazul se recoltează în 2 faze. Raportul dintre boabe şi paie la ovaz este de 1:1. tăierea plantelor la coacerea în pârgă şi trierarea lor după 4-5 zile.Recoltarea şi producţii ► ► ► ► ► ► Ovăzul este o cereală care se coace mai neuniform decăt celelalte şi este mai sensibil la scuturare. . 28 % sunt pleve.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful