You are on page 1of 23

OPTICA

PROF. MUREŞAN CARMEN

Închide
CUPRINS
 Noţiuni de optică geometrică
 Reflexia-noţiuni teoretice, aplicaţii
 Refracţia-noţiuni teoretice, aplicaţii
 Oglinzi sferice-aplicaţii
OPTICA
Optica este o parte a fizicii care studiază lumina şi
interacţiunile acesteia cu substanţa.
Lumina este o formă specială a materiei. Pe baza
experimentelor s-a dedus ca lumina are un caracter dual
undă-corpuscul (caracter continuu-discontinuu) de
asemenea viteza de propagare a luminii în vid coincide cu
valoarea vitezei de propagare a undei electromagnetice,
câmpul magnetic şi electric care se propagă în vid, această
valoare constituie o constanta universală în fizică :

c = 3 ⋅ 10 m / s
8
OPTICA
În concluzie LUMINA este o radiaţie electromagnetică, compusă din entităţi
materiale numite fotoni- caracterizaţi prin energie şi impuls.
Optica geometrică este o parte a opticii care studiază formarea
imaginilor unor obiecte fără a considera natura luminii
considerând doar noţiunea de rază de lumină.
Raza de lumina este direcţia de propagare a luminii. Lumina se
propaga rectiliniu şi uniform într-un mediu omogen.

d = v ⋅t
OPTICA
Fasciculul de lumină este un mănunchi de raze de
lumină:
a.) Fascicul paralel

b.) Fascicul convergent

c.) Fascicul divergent
OPTICA
Mărimea fizică care caracterizează proprietăţile optice
ale mediului se numeşte indice de refractie:
c 1
n =
v

unde: c - viteza luminii în vid
v - viteza luminii în mediul dat
OBS. Prin urmare indicele de refracţie este
supraunitar ! (c › v)
OPTICA
Principiul lui FERMAT
- lumina se propagă între două puncte astfel încât să

}
parcurgă distanţa în timp minim.
d AI d IB
A B
t min = t 1 + t 2 tmin =
v1
+
v2
⋅c
(t 1 ) (t 2 ) d AI
r r t1 = c c
v1 v2 v1 cm in = ⋅d A I + d
v1 v2
dIB
I t2 = c ⋅ mt in =v1 dA I ⋅ v2
1 2
v2
OPTICA
unde n ⋅ d AI :este drumul optic prin mediul 1

d optic = n ⋅ d 2

unde : d = drum geometric
n = indice de refracţie
OPTICA
Proprietăţile luminii: 1.Reflexia 2.Refracţia
1.Reflexia este proprietatea luminii de a se întoarce în
mediul din care a provenit la întâlnirea suprafeţei de contact
a două medii optic diferite.
Legile reflexiei :
I. Raza incidentă, raza reflectată şi direcţia normală la
planul de separare a mediilor optice (dioptru) sunt
coplanare.
II.
i = − r0 3 semnul- apare de la sensul invers
trigonometric.
Unghiul de incidenţă este identic cu unghiul de reflexie.
REFLEXIA LUMINII
S N Rx
r
v1 ' R' x
S’ i rr
'
0
i 0
n1
S’I
SI
- raza incidentă;
- raza incidentă;
I r0 - unghi de reflexie ;
Rx - raza reflectată ;
n2
i - unghi de incidenţă ; R‘x - raza reflectată ;

N - direcţia normală la planul de incidenţă
n1 - indice de reflexie a mediului 1 ; n2-indicele de refracţie al mediului 2.
IMAGINEA UNUI OBIECT ÎN
OGLINDA PLANĂ
Imaginea rezultă la
intersecţia
r1 prelungirilor razelor
i1 reflectate !
A A’
r2
i2
C C’
D D’
B
i3 B’
r3
i3

r3
 Stabiliţi variaţia unghiului dintre razele reflectate în
cazul rotirii oglinzi plane cu unghiul α.

Δr
i2 = i1 + α = r2 
r2 ⇒
∆r = ( i2 + r2 ) − ( i1 + r1 ) = 2 ⋅ i2 − 2 ⋅ i1 
r1
i2
i1
∆r = 2 ⋅ i1 + 2 ⋅ α − 2 ⋅ i1 = 2 ⋅ α

α
REFRACŢIA LUMINII
2.Refracţia este proprietate a luminii de a-şi
modifica direcţia de propagare la trecerea dintr-un mediu
optic în altul.
Legea refracţiei :

n1 ⋅ sin i = n2 ⋅ sin r 4

 π
i, r ∈ 0,  ⇒ sini= cre ⇔
şte − i creşte
 2
dac ă n2 〉n⇒1 〉 ir
DRUMUL RAZELOR
S N n1 > n2
IR - raza refractată ;
r r - unghi de refracţie ;
v1 l n2 - indice de refracţie al
S’ mediului 2;
i IR - raza total reflectată

Reflexie_total ă
n1
S’ I - raza incidentă ; I n2
r
S I - raza incidentă ;
l - unghi limită ;
i - unghi de incidenţă ;
n1 –indice de refracţie al r
mediului 1
r v2 Refracţie
REFRACŢIA-LEGI, DEFINIRE
Legea refracţiei : Raportul sinusurilor unghiurilor de incidenţă
şi de refracţie este egal cu raportul indicelui de refracţie al
mediului în care se deplasează raza şi al indicelui de refracţie
al mediului din care provine raza de lumină.
Legea refracţiei generalizată: Produsul dintre indicele de
refracţie şi sinusul unghiului făcut de raza de lumină cu
normala la dioptru este constant.
Reflexia totală este caz particular de n ⋅ sinα în= care
refracţie conraza
st. 5
emergentă are direcţia identică cu cea a planului de separare a
celor două medii (r=900).

n2
sin l = 6

n1
APLICAŢII -REFRACŢIA
 Un scafandru priveşte o pasăre care zboară la h= 5m deasupra apei .
La ce înălţime va vedea acesta, pe direcţia perpendiculară, pasărea
ştiind că el se află la h1= 20 m adîncime şi indicele de refracţie al apei
este na= 4/3 .


sini = na ⋅ sinr ( 1p
)
x
tgi = ≅ sini   x x
h
( )
 
2p⇒ h
= n ⋅ ⇒h' = h ⋅ n ≅ 6,67m⇒
h'
a a

tgr =
x
≅ sinr  
h'
 H = h' + h1 = 26,7m
DRUMUL RAZELOR DE LUMINĂ
A’

r r
A
i i h’
n1 I ’ i i h H
I
M
n2

r r h1
x

Vezi rezolvarea
OGLINZI SFERICE
 Oglinzile sferice sunt calote sferice cu suprafaţa interioară sau exterioară reflectătoare.

Centrul de Vârful
curbură oglinzii
Raza de
curbură

C V V C
-R +R

OGLINDA CONCAVĂ OGLINDA CONVEXĂ
faţa interioară reflectorizantă faţa exterioară reflectorizantă
FOCARELE OGLINZILOR
SFERICE
 Razele de lumină care se propagă paralel cu axa optică principală se reflectă pe
direcţia focarului!

r
i
i
r F
F

C r V V C
i
i
-R +R
r

FOCAR REAL FOCAR VIRTUAL
razele trec prin focar prelungirile razelor trec prin focar
APLICAŢII-OGLINZI SFERICE
 Raza de curbură a unei oglinzi sferice concave este de 40 cm.
 a. Să se afle cărei poziţii îi corespunde o imagine reală şi mărită de
două ori.
 b. Să se găsească , de asemenea, poziţia căreia îi corespunde o
imagine virtuală şi mărită de două ori.
 Datele problemei:
 R=40 cm
 β= 2
 f>0 – oglindă concavă
 a. x2>0 – imagine reală
 b. x2<0 – imagine virtuală
 Se cere x1
SOLUŢIA PROBLEMEI
a.
R 40
f =⇒ ==
f cm 20
2 2

1 1 1
ecua ţia oglinzii : + = (f >0,x > 0)2 1 ( )
x1 x 2 f
x2
mărirea liniară : β = ⇒ x =β ⋅ 21 ( )
2 x
x1

1 1 1 β1 + 1
din rel .şi(1 ) 2( ) ⇒ + = ⇒ = ⇒
x1 β x
⋅ 1 f β ⋅ x1 f

f ( β +1) 20 ⋅3
x1 = ⇒ x= = cm30
β 1
2

Din valoarea lui x1 rezultă că obiectul se află între centrul de curbură şi focar
SOLUŢIA PROBLEMEI
b.
R 40
f =⇒ ==
f cm 20
2 2
1 1 1
ecua ţia oglinzii : − = (f >0,x < 0)2 1 ( )
x1 x2 f
x2
mărirea liniară : β = ⇒x =β ⋅
2 x 21 ( )
x1
1 1 1 β1 − 1
din rel .şi(1 ) 2( ) ⇒ − = ⇒ = ⇒
x1 β x
⋅ 1 f β ⋅ x1 f

f ( β −1 ) 20 ⋅1
x1 = ⇒ x= = cm10
β 1
2

Din valoarea lui x1 rezultă că obiectul se află între focar şi vârful oglinzii
IMAGINEA PENTRU CELE DOUĂ
CAZURI

A’
A
A
B’
B’
B
C F V F B V
C

A’ f f
x2 x2

x1 x1

Vezi rezolvarea Vezi rezolvarea