Confucianism, Daoism

        

J.M. Kitagawa – structura comprehensivă: - un principiu ca rădăcină a existenţei - Doi poli: negativ/pozitiv; bărbat/femeie - Trei manifestări: Cerul, Pămîntul, Omul - patru mişcări: - în spaţiu - patru puncte cardinale - în timp – patru anotimpuri - cinci elemente ce controlează ritmul vieţii: lemn, foc, pămînt, metal, apă - şase legături: conducător şi supus, tată şi fiu, soţ şi soţie - rezultă o diagramă care arată că atît cursul naturii cît şi cursul vieţii individuale sînt legate între ele

Max Kaltenmark, Lao zi şi Daoismul:

în gîndirea comună
Dao – drum, cale, Lege  Dao – evocă imaginea unei căi de urmat

– Ideea de îndreptar al intelectului – Normă morală

Dao – o artă (arta de a stabili legătura între cer şi pămînt)
– – O metodă O putere ( puterea misterioasă a prezicătorului, a magicianului, a regelui)

În gîndirea filosofică şi religioasă
 Dao

– reprezintă ordinea, legea şi calea

– Dao al cerului – desemnează acţiunea cerului sideral, este o acţiune de tip Yang – Dao al Pămîntului – activitate de tip Yin – Dao al omului – totalitatea principiilor de comportament ce îi îngăduie omului, în special regelui, să joace rolul de intermediar între cer şi pămînt

A. Watts

  

Nu se poate face analogie între Dao şi ideile occidentale despre Dumnezeu sau legea divină – motivul: acestora te poţi supune sau nu Dao nu este decît un nume pentru ceea ce se întîmplă Dao – ultima realitate, energia universului, temeiul fiinţei şi nefiinţei Dao – calea proprie a fiecărui lucru, calea proprie universului.

Watts: Polaritatea Ying- Yang
           

stă la temelia culturii chineze cei doi poli ai energiei cosmice - arta vieţii: să reuşeşti să ţii în echilibru cei doi poli - cei doi poli se nasc unul din celălalt şi îşi sînt indispensabili - sînt precum feţele inseparabile ale unei monede - polii unui magnet - pulsul şi intervalul într-o mişcare vibratorie - nu sînt doi inamici care se războiesc, ci mai degrabă doi îndrăgostiţi care se hîrjonesc - nu reprezintă un dualism – o dualitate explicită ce implică o unitate implicită - Cele două principii, nu sînt opuse , ci îndrăgostite (53) Perspectiva asupra lumii este una ciclică Sistemul este apărat de monotonie prin faptul că amintirea alternează cu uitarea (59)

Ideea centrală: Dao e sursa de viaţă
 Dao

e strămoşul sau mama, fără ca aceşti termeni să implice antropomorfismul  În cap. 6 Dao simbolizat printr-o femelă de animal  Cap. 6 utilizat de daoismul religios pentru a justifica diverse practici  E posibil ca divinitatea văii să fi fost vreo figură mitologică legată de vreun zeu al apei (56)

Destinul omului
  

- Ciclul progresiv - Ciclul regresiv Omul e un univers în sine
– nu are un loc anume în univers – este un conglomerat de energii complexe – orice element din natură corespunde unui element din organismul uman – există o serie de relaţii ce se pot stabilii între topologia corpului şi topologia universului – ele depăşesc simpla relaţie microcosmosmacrocosmos

Wu Wei (legea non-actiunii)
 

nu este un ideal de non-acţiune absolută presupune o acţiune eficientă ce permite înfăptuirea oricărui lucru principiul nonacţiuni nu este pasivitate sau inerţie a nu forţa lucrurile, a te pune potrivit firii, a înnota în sensul curentului este stilul de viaţă a celui ce îl urmează pe Dao apropiat de starea de vis. – vezi p. 126

 

 

 daoiştii:

- „Destinul meu este în mine, nu în cer”.

Confucianis mul

Confucius: „Sînt un om care transmite tradiţia mai departe...” Confucius ştie că nimic nu trebuie făcut identic în aspectele sale formale ... E vorba de o repetare a adevărului etern, nu de o imitare a trecutului În actul învăţării e importantă modelarea lăuntrică

Confucius stabileşte o regulă de viaţă, o morală menită să ţină ordinea şi ierarhia în societate şi în stat
Atribuie unei serii de rituri, de atitudini sociale şi familiale un rol de echilibru moral  Riturile reglemenează viaţa fiecăruia, rangul, drepturile şi îndatoririle

o explicaţie a lumii ce încearcă să elimine doctrinele primitive, păstrînd sensul general al tradiţiei Păstrează cuvinte vechi cărora le dau un sens nou Ex. Yin şi Yang – două aspecte complementare ale vieţii, care se opun în timp şi alternează în spaţiu, prin antagonismul lor declanşează energiile universului Ex. Dao – ritmul care organizează schimbările succesive Yin şi Yang, principiul alternanţei însăşi, principiul oricărei unităţi şi evoluţii

Confucius stabileşte o regulă de viaţă, o morală menită să ţină ordinea şi ierarhia în societate şi în stat
Atribuie unei serii de rituri, de atitudini sociale şi familiale un rol de echilibru moral  Riturile reglemenează viaţa fiecăruia, rangul, drepturile şi îndatoririle

Modelul social propus de Confucius
  

 

coeziunea familială - presupune trecerea în planul social a autorităţii paterne şi a respectului filial calea ideală a vieţii: obţinerea unei noi ordini sociale prin cultivarea personalităţii individuale Nevoia dublei armonizări: societatea trebuie să se pună în acord cu natura, individul să se armonizeze cu societatea. în om există premisele omeniei superioare şi impulsul spre ritualizare natura însăşi se manifestă printr-o imensă disponibilitate a dăruirii şi o solidaritate a părţilor cu întregul

“Un om ales mai întîi cîştigă încrederea poporului şi abia mai apoi e în stare să-l conducă. Dacă nu i-a fost obţinută încrederea, poporul cînd e pus la înfăptuit, se va crede obijduit. Omul ales doar după ce cîştigă încrederea suveranului poate să-şi permită să facă critici. Dacă suveranul nu are deja această încredere, el va socoti că e vorba de insulte”.(19.10)

• Prin ritualizare, cotidianul se îmbibă de Dao • Riturile şi ceremoniile, în baza sistemului de

corespondenţe cosmice, se repercutează asupra vieţii,a întregului şi asupra statului. • Riturile sînt traducerea în act a unei stări religioase • Religia lui Confucius constă în aşezarea şi trăirea omului în Dao, în rînduiala cosmică, în Sens. Presupune traducerea în act etic şi ritual a acestei trăiri

Conştiinţa limitelor

Confucius se plînge: „Încă nu am văzut pe nimeni care să iubească valoarea morală la fel de mult ca frumuseţea femeii” (J. 113)

Confucius, Analecte, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1995. „Cireşii sălbatici îşi învolbură floarea ... Nu că nu m-aş gîndi la tine, Dar e atît de mare depărtarea! ... Maestrul spune: „Dacă într-adevăr ar tînji după ea, Ar mai conta oare depărtarea?” (9.31).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful