Degradarea solului.

Măsuri de protecţie
Profesor: CATAN SERGIU
Colegiul Tehnologic din Chișinău


Obiective Operaţionale:
►O.1. Să explic esenţa noţiunilor geografice, în baza
studierii unui fragment de text;
►O.2. Să identific funcţiile solului pentru mediul
înconjurător, în baza studierii fragmentului de text;
►O.3. Să caracterizez 2 tipuri de factori de degradare a
solului, în baza completării schemei;
►O.4. Să descriu impactul poluării solului pentru
mediul înconjurător şi om, în baza studierii unui
fragment de text;
►O.5. Să argumentez măsurile de protecţie a solului, în
baza completării tabelului;

Noţiuni – cheie
Degradarea solului – pierderea prin eroziune a stratului
de humus, care afectează negativ fertilitatea sa.
Humus – substanţă chimică care se formează în
rezultatul procesului de descompunere a resturilor
organice în sol.
Fertilitate – proprietatea solului de a acumula, păstra şi
furniza toate elementele nutritive (apă, aer, hrană)
necesare dezvoltării plantelor.
Eroziune – degradarea resurselor funciare provocată de
factorii naturali (apa, vînt) şi antropici, ca rezultat al
căreia se distruge stratul fertil al solului, creîndu-se
ravene.
Funcţiile solului
1) Ecologică – reglează compoziţia atmosferei,
hidrosferei, biosferei.
2) Economică – agricultură, produse alimentare,
elemente nutritive pentru plante.
3) Energetică – formarea humusului, procesul de
mineralizare.
4) Tehnico-industrială – infrastructură, drumuri,
construcţii, aeroporturi, stadioane,
telecomunicaţii.
Factorii degradării solului:
A – NATURALI :
Cutremure de pămînt, alunecări de teren, eroziunea
solului, erupţii vulcanice, secetă, inundaţii.

B – ANTROPI CI /ARTI FI CI ALI :
Defrişări, suprapăşunatul, irigaţii excesive,
desecarea/asanarea lacurilor şi mlaştinilor, desţelenirea,
extragerea iraţională a resurselor naturale, utilizarea
îngrăşămintelor chimice în exces, arderea miriştilor,
extinderea aşezărilor umane şi platformelor industriale.
Gradul de degradare a solurilor pe Glob
(anul 2003)
38%
15%
1%
46%
Puternic
Slab
Grav
Moderat
Degradarea – poluarea fizică a solului
Formele de degradare fizică a solului:
• Deteriorarea structurii solului – distrugerea
parţială/totală a structurii solului.
Cauzele:
1) Acţiunea uneltelor asupra prelucrării solului;
2) Bătătorirea solului de către maşini;
3) Lucrări agricole cu umiditate nepotrivită;
4) Acţiunea ploilor.

• Compactarea/îndesarea solului – influenţa
utilajelor agricole, păşunatul intens.
• Întărirea solului – proces de trecere a
orizontului superior al solului din umed în uscat,
într-o stare îndesată.
• Crusta solului – întărirea masei de la suprafaţa
solului (cauza – ploile).
• Poluarea radioactivă – accidente de la
Centralele Atomo – Electrice.
Degradarea – poluarea chimică a solului
• Îngrăşăminte chimice în exces;
• Experimentele ştiinţifice şi chimice;
• Gazele de eşapament – mijloace de transport;
• Ploile acide;
• Nămolul de la complexele de creştere a
animalelor;
• Irigaţii cu ape uzate.

Degradarea – poluare biologică
• Reducerea populaţiei de microorganisme –
schimbarea numărului de organisme în sol –
bacterii, ciuperci.

• Poluarea cu agenţi patogeni – deşeurile
(orăşăneşti, de la complexele de animale)

Degradarea complexă a solului
- Degradarea prin exces de apă – irigaţii
incorecte, compactarea solului, defrişarea
pădurilor, desţelenirea pajiştilor, precipitaţiile
abundente, relieful accidentat.

- Degradare prin salinizare şi alcalinizare
– sărăturarea solurilor – ridicarea nivelului
apelor freatice, irigaţii cu ape mineralizate.




Măsurile de protecţie a solurilor:
1) Includerea în asolament a plantelor amelioaratoare
(graminee, leguminoase);
2) Creşterea conţinutului de humus din sol (încorporarea
resturilor organice);
3) Reducerea riscului de eroziune eoliană (plantarea
perdelelor forestiere);
4) Efectuarea unui control pentru aplicarea eficientă a
măsurilor agro-tehnice, prelucarea corectă a pantelor;
5) Reducerea traficului de maşini agricole pentru evitarea
bătătoririi/compactării solului;
6) Utilizarea pesticidelor pentru combatarea vătămătorilor şi
maladiilor culturilor agricole;
7) Instituirea unui sistem de monitorizare a calităţii solului în
zonele afectate de activitatea umană;
8) Efectuarea lucrărilor solului în condiţii de umiditate
optimă şi evitarea arăturilor adînci.
Sarcină didactică:
1) Organizează şi sistematizează
informaţia vizînd tema lecţiei. În
centrul tablei notează Degradare =
SOL = Măsuri, iar în jurul conceptului
înregistrează noţiunile, asociaţiile
fenomenului cercetat.
Un pumn de lut
“... Ci nu voi fi un lut obişnuit”
...arheologi din viitor -
Săpînd pămîntul chinuit,
Miraţi, găsi-vor sub ogor
Un pumn de lut îndrăgostit;
Şi căruia, şi atuncea încă,
Dup-un mileniu şi mai bine
Ce-or măcina izvor şi stîncă,
O să-i mai fie dor de tine;
O, vei vedea – vor prima oară –
Amestecîndu-l cu cazmale –
Un pumn de lut cum se-nfioară
L-atingerea ţărinei tale...
Nicolae Dabija

C u r i o z i t ă ţ i
O mînă de pămînt conţine circa:

100 de insecte
110 viermi
7.500.000 protozoare
12.500.000 alge
100.000.000 ciuperci
255.000.000 bacterii