Dr.

Enăchescu Diana
TETANOS
- boală acută infecţioasă dar necontagioasă

- toxinică

- neimunizantă

- potenţial evolutiv sever ridicat, dar recuperare
completă la pacienţii ce supravieţuiesc
Importanţa problemei
Afecţiune complet controlabilă, care însă
continuă să ucidă un număr important de
pacienţi
Etiologie
Bacil anaerob G (+) sporulat, prezent în
intestinul omului/animalelor, dar şi pe sol
(germene teluric), unde sporii persistă luni-ani.
Produce mai multe toxine
Doza letală de tetanospasmină =2,5ng/kgc

- regiunile tropicale > temperate, sezon cald > sezon rece
- rural>urban
- B>F


 18 781 cazuri raportate OMS în 2002/ estimate 213 000 (dintre
care 198 000 la copii)
 10-50/100.000 în Africa
 în România (clasic 5-6/100.000) - 30 cazuri (1994) – 11 cazuri
(2004)



Incidenţa
Epidemiologie
Rezervor de infecţie:
- animale
- om.
Elimină bacili din tubul digestiv, care contaminează solul
Transmiterea:
- contact direct între solul/praful contaminat şi soluţii
continuitate cutanată/mucoase
Nu există contagiozitate interumană.
Receptivitatea:
- universală în absenţa vaccinării (neimunizantă)
- vaccinarea conferă protecţie pentru 5 - 10 - (20) -... ani ?

Poarta de intrare:
soluţie de continuitate tegumente/mucoase;
pentru germinare/toxinogeneză este necesară anaerobioză (ţesuturi
necrozate, ischemie, corp străin)

Circumstanţe introducere spori în organism:
 înţepături
 postoperator- infecţie endogenă (intervenţii pe colon, colecist, anorectale)
 contaminarea plăgii ombilicale a nou-născutului (tetanos neonatorum)
 leziuni mucoasă uterină (tetanos postabortum/postpartum)
 arsuri

Multiplicarea bacililor la poarta de intrare (nu au capacitate invazivă)

Difuzia neurotoxinei către SNC
- pe calea nervilor periferici, cu afinitate pentru:
 celulele inhibitorii presinaptice - blochează eliberarea de
neurotransmiţători inhibitori (glicina, GABA)
 SNV: stimulare adrenergică
• excitabilitate neuromotorie crescută + crize paroxistice de contractură
• Distonie neurovegetativă cu predominenţă simpatică
Incubaţia: 15 zile (3-30 zile)
 Durata incubaţiei invers proporţională cu severitatea

Invazia:
 trismus (contractura maseterilor)
- primul şi cel mai important semn al acestei faze
- iniţial apare doar la masticaţie, ulterior devine permanent
 Contracturi posibil asociate:
- musculatură paravertebrale a gâtului (redoare de ceafă)
- musculatură faţă (accentuarea ridurilor, fante palpebrale îngustate)
- musculatură faringe (disfagie)
 Afebrilitate
 Iritabilitate, agitaţie, disfagie

Perioada de stare: febril

Contractură generalizată, permanentă, dureroasă:
- Muşchii scheletici
• faţă -râs sardonic
• gât-hiperextensie
• trunchi-hiperlordoză (opistotonus)
• abdomen-rigid
- Musculatura viscerală - faringe, laringe: disfagie, dispnee

Crize paroxistice de contractură:
- spontane sau la stimulare minimă
- generalizate, în extensie
- tonice, uneori clonice (rareori pot determina chiar fracturi)
Risc major: apnee prin spasm glotic/blocaj toracic

Asociază tulburări vegetative (tahicardie, aritmii, hTA/HTA,
constipaţie, retenţie vezicală, spasm laringian), deshidratare

Risc infecţii bacteriene – escare, pulmonare...
• Tetanos generalizat (severitate variabilă)
- frust: la persoane parţial imunizate (simptome minime)
- neonatorum- sever: letalitate 50-90%

• Tetanos splanhnic - dupa plăgi traumatice/operatorii
ale tubului digestiv: letalitate 80-90%

• Tetanos localizat:
- cefalic (paralizie facială periferică homolaterală
plăgii/oftalmoplegie)
- alte localizări ale inoculului (posibil înainte de
generalizare)


Diagnostic pozitiv

Anamneza
 absenţa vaccinării/fără rapel recent AT
 soluţie de continuitate tegumente/mucoase
 Trismus(incapacitatea de a deschide gura
datorita unui spasm al muschilor masticatori)
apărut în afebrilitate
Tabloul clinic
Date de laborator
 Nespecific: leucocitoză, liză musculară
 dozare Ac antitoxină din probă recoltată la
internare: titru protectiv (>0,01U/ml) valoare
predictivă negativă ridicată pentru diagnostic




Factori de prognostic nefavorabil:

Incubaţie scurtă (<7 zile)
Perioadă de invazie scurtă (<2 zile)
Generalizare contractură
Vârste extreme: nou-născut şi vârstnic
Postabortum, arsuri, fracturi cominutive
Febră înaltă (> 40°C)
Tahicardie > 120/min
toxicomanie
Iniţiere tardivă terapie specifică

Mai mult de 5 factori: risc letalitate = 50-60%

Evolutie
Letalitate mare (30-40%):

- tulburari neurovegetative severe
- acţiune toxină direct cord
- dezechilibre hidroelectrolitice şi acidobazice
- suprainfecţii
- trombembolism pulmonar (decubit prelungit)
a) Spitalizare în serviciu de terapie intensivă (formele
generalizate) - limitare stimul vizuali/fonici
declanşatori de episoade de convulsii

b) Eliminarea focarului tetanigen/stoparea producţiei
de toxină
 toaleta plăgii (suprimarea anaerobiozei)
 antibiotic: metronidazol (20-30 mg/kgc/zi),
Penicilina G (de evitat) : 7-14 zile

c) Neutralizarea toxinei tetanice circulante (cea
fixată nu poate fi neutralizată)
 Imunoglobuline umane specifice (3000-6000 U im)
sau ser heterolog (50-100000 U im)
 Administrarea intrarahidiană (Ig umane)





Tratament patogenic, profilaxia complicaţiilor

• susţinere funcţia respiratorie
• decontracturante (benzodiazepine-efect
miorelaxant, sedativ, anxiolitic,anticonvulsivant;
dacă insuficient: curarizat şi IOT)
• combatere manifestări SNV: alfa-beta blocante
(labetalol), morfină; norepinefrină/dopamină dacă
apare hipotensiune
• alimentare pe sondă nazogastrică 3000kcal/zi
• cateter urinar
• anticoagulant profilactic
• controlul dezechilibrelor hidroelectrolitice şi
acidobazice
 toaleta plăgii
 antibiotice 7-10 zile

1. Persoane imunizate complet, corect
Ultimul rapel:
< 5ani-nimic
5-10ani-rapel
>10 ani-rapel ±Ig (dacă risc tetanigen important)
2. Persoane neimunizate/imunizate incomplet:
Ig (ser/Ig umane specifice) + vaccin (ATPA zile1, 14, 28)
3. Pacient cu tetanos: vaccinare cu 3 doze: zile
1,14,28 în convalescenţă





• copii: primovaccinarea DTP cu 3 doze: 2, 4, 6 luni,
rapel la 12-18 luni, la 6 ani (DT), la 13-14 ani (DT) şi
apoi la fiecare 10 ani

• adulţi (>14 ani): primovaccinare: 2 doze ATPA la 1 lună
interval, a 3-a doză la 1 an, rapel la fiecare 10 ani

Vaccinare adulţi:
- gravide
- pacienţiila 10 ani de la ultimul rapel
- preoperator
- persoanelor care călătoresc în zone endemice
Profilaxie generalizată

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful