Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară

"I on I onescu de la Brad"
Facultatea : Agricultură
Specialitatea: Tehnologia prelucrării produselor agricole
Disciplina: Operatii si aparate in industria alimentară



PROI ECT DE AN





Mai 2012
DECANTOR CIRCULAR CU BRATE
( DECANTOR DORR)

Planul proiectului

1. Descrierea operației pe care o efectuează aparatul.
2. Principii de lucru al aparatelor
3. Bilant material. Bilant energetic
4. Calculul parametrilor
5. Proiectarea unei componente
6. Calculul organologic
7. Bibliografie

Descrierea operației pe care o efectuează aparatul.
Generalitati

Prin sisteme eterogene se înţelege acele amestecuri, formate din două sau
mai multe componente aflate în stare de agregare diferită, cu compoziţie
omogenă şi proprietăţi fizice bine determinate, numite faze.
Prin urmare, orice sistem neomogen conţine cel puţin două faze
constituind: fază dispersă, numită şi fază discontinuă sau internă, care se
găseşte intr-o stare de divizare fină, şi fază dispersantă, numită fază continuă
sau externă, reprezentând mediul ce înconjoară particulele fazei disperse.
Natură fazei dispersante determină caracterul general al amestecului
eterogen şi acesta poate fi: solid, lichid sau gazos.
Tinând cont de starea fizica a fazelor disperse, respectiv dispersante, în
tehnologiile din industria alimentară se deosebesc următoarele categorii de
amestecuri eterogene:

 Solid-lichid (suspensii)- faza dispersanta este un lichid, iar faza dispersa este
formata din particole solide (apa cu impuritati,must de struguri etc.);

 Lichid-lichid (emulsie)-cele doua faze sunt lichide nemiscibile(lapte,
maioneza, margarina);

 Gaz-lichid (spuma)- faza dispersanta este un lichid, iar faza dispersa este un
gaz;

 Solid-gaz (dispersie gazoasa)- faza dispersanta este un gaz, iar faza dispersa
este formata din particule solide (fum, praf in aer, strat fluidizant);

 Lichid-gaz (aerosoli)- faza dispersanta este un gaz, iar faza dispersa e
formata din particule fine de lichid (ceata, care rezulta in urma unui
procesde condesnsare).

In general amestecurile eterogene se pot considera ca fiind suspensii,
caracterizate prin continutul (concentratia) de faza dispersa (solida sau lichida) si
prin dimensiunile particulelor care formeaza faza dispersa (gradul de dispersie).

In funcţie de gradul de dispersie (dimensiunile particulelor din
suspensie) se deosebesc următoarele categorii de suspensii:

Suspensii grosiere, particulele fazei disperse au dimensiunile mai mari de
100
um
;
Suspensii fine, particulele fazei disperse au dimensiunile aparţinând
intervalului 50-100
um

Suspensii tulburi, gradul de dispersie este foarte mare, iar la dimensiunile
particulelor sunt cuprinse în intervalul 0,5-5
um
;
Suspensii coloidale, dimensiunile particulelor sunt mai mici de 0,1
um
.

Separarea amestecurilor eterogene, în fazele constituente, se
realizează prin acţiunea diferenţiată a unui câmp de forţe asupra
fiecărei faze.După principiul fizic aplicat prin obţinerea în stare cât
mai pură a fazelor din componentă amestecului eterogen, operaţiile de
separare pot fi realizate prin: sedimentare, filtrare, centrifugare,
cernere(clasare), separare în câmp electrostatistc sau electromagnetic,
separare pe cale fotoelectrică (după culoare) etc.
Definitie
Decantorul circular cu braţe se foloseşte la prelucrarea primară a
vinurilor, cu un grad ridicat de limpezire (98-99%) şi are o durată a
operaţiei de separare de 1,5-3h
Descrierea operatiei pe care o efectueaza aparatul
a)Separarea sistemelor eterogene lichid-solid



Sistemele eterogene lichid-solid se numesc suspensii. în funcţie de gradul de dispersie al fazei
solide suspensiile seclasifica în: suspensii grosiere, în care particulele solide au diametrul mai mare
decât 100 ; suspensii fine, ale căror particule au dimensiuni cuprinse între 100 şi 0,5 ; suspensii
tulburi, cu dimensiunile particulelor cuprinse între 0,5 şi 0,1 şi suspensii coloidalecare au particule cu
diametrul mai mic decât 0,1 .
Separarea fazelor unei suspensii se poate realiza prin decantare, filtraresau centrifugare.
Centrifugarea nu este o operaţie ci o tehnică de separare prin care se face fie o decantare fie o filtrare
în câmp de forţe centrifug.
b)Clasificarea si descrierea decantoarelor

Clasificarea decantoarelor se poate face după mai multe criterii, dintre care, în continuare se aleg:
regimul de funcţionare şi poziţia lor de funcţionare.

In funcţie de regimul de funcţionare, decantoarele se clasifică în:
-decantoare discontinue;
-decantoare continue;
-decantoare semicontinue
In funcţie de poziţia lor, decantoarele se împart în:
-decantoare orizontale;
-decantoare vertical.
Principii de lucru al aparatelor
Decantarea


Separarea fazelor unei suspensii prin decantare se bazează pe
fenomenul de sedimentare în câmp gravitaţional. în urmă sedimentării
suspensia se separa intr-un lichid limpede, denumit decantatsau lichid clar
şi un strat de solid îmbibat cu lichid denumit sediment, precipitat sau
nămol. După sedimentare, urmează, de obicei, îndepărtarea lichidului clar,
operaţie care se numeşte decantare.
Decantarea se realizează în utilaje specifice denumite decantoare.
Dacă dintr-o suspensie solidul este componentă valoroasă, operaţia se mai
numeşte ingrosare iar dacă solidul nu are valoare economică, operaţia se
numeşte limpezire sau clarificare.Principalii factori care influenţează
operaţia de decantare sunt: concentraţia şi structura fazei solide, viteză de
sedimentare, tendinţa de aglomerare a particulelor, temperatura
suspensiei,s.a.
Decantorul discontinuu cu sifon basculant

Este cel mai simplu decantor discontinuu, fiind format dintr-un
recipient cilindric sau paralelipipedic prevazut cu o conducta de alimentare
cu suspensie si una pentru evacuarea namolului din decantor (fig. V.39).
Lichid clar este evacuat după sedimentarea solidului cu ajutorul unui
sifon basculantsifon basculant. După introducerea suspensiei în decantor
această se lasă un timp stabilit pentru sedimentare, după care se coboară
treptat sifonul basculant sub nivelul lichidului clar din decantor, pentru
evacuarea acestuia.
Acest tip de decantor este recomandat pentru cantităţi mici de
suspensie care are un conţinut redus de fază solidă. De obicei nămolul se
elimină o singură dată după mai multe umpleri ale decantorului, printr-un
racord de scurgere.

Decantorul conic cu sifon

Este unul dintre cele mai simple decantoare cu funcţionare continuă.
Acesta este format dintr-un corp conic prevăzut la partea superioară, în
exterior, cu o rigolă circulară pentru preluarea lichidului clar din corpul
decanturului. Evacuarea nămolului se face pe la partea inferioară cu un
sifon în formă de “S”, astfel realizat încât să poată fi deplasat pe verticală
(fig.V.40).
Consistenţă nămolului poate fi modificată prin modificarea debitului
de sediment, care la rândul sau se poate reglă prin deplasarea sifonului pe
verticală. Ridicând sifonul, debitul de nămol scade iar concentraţia lui
creste şi invers. Alimentarea cu suspensie se face pe la partea superioară,
printr-o pâlnie cu gâtul scurt, în care se afla un plutitor care are rolul de a
stinge turbulentă provocată de alimentarea cu suspensie.
Alimentarea prin pâlnie determină ca suspensia să între în decantor,
sub nivelul lichidului clar, care se acumulează la partea superioară, de unde
deversează în jgheabul circular, prevăzut cu unul sau mai multe racorduri
de evacuare.
Decantorul circular cu brate sau decantorul
Door
Este unul dintre cele mai răspândite decantoare continue. Acesta este
alcătuit dintr-un corp cilindric care se continuă cu un fund conic (fig.1).
Alimentarea cu suspensie se face în mod continuu printr-o conductă centrală (1),
care pătrunde sub nivelul lichidului din decantor. La interior acestaeste prevăzut
cu un arbore vertical (2) de care sunt fixate 2 până la 4 braţe pe care sunt
montate raclete.
Turaţia arborelui este foarte mică ( de sub 0,5 rot/min ) pentru a se evita
turbulentă în decantor. Rolul braţelor prevăzute cu raclete estede a deplasă
sedimentul depus pe fundul conic spre racordul de evacuare al nămolului de la
partea inferioară (3).
Suspensia este alimentată prin tubul central (1) sub nivelul lichidului din
decantor pentru a nu se amestecă cu lichidul clar, care se acumulează la partea
superioară şi deversează în rigolă circulară (4) de unde este evacuat în exterior
prin unul sau maimulte racorduri (5).
Decantoarele mari se confecţionează din beton armat şi sunt amplasate
îngropat, în pământ.

Bilanţ materiale
Pentru conducerea proceselor tehnologice, identificarea operaţiilor unitare şi
pentru dimensionarea corespunzătoare a aparatelor şi utilajelor din
componenta liniilor tehnologice este necesar să se stabilească cantităţile de
material participante.
Pentru stabilirea materialelor ce concură la realizarea fiecărei este necesar să se
întocmească bilanţul de materiale.
La întocmirea bilanţului de material trebuie avut în vedere legea conservării
materiei, care se defineşte prin relaţia
∑M
e
+ ∑M
i
= ∑M
ies

unde: ∑M
e
= reprezinta materiale existente
∑M
i
= materiale care intra (amestec fază solidă cu fază lichidă)
∑M
ies
= materiale care ies(lichid şi nămol)

In cazul decantorului circular cu braţe, materialul care intra este un
amestec de fază solidă cu fază lichidă.

Ecuaţia generală a bilanţului de materiale poate avea şi forme mai
simplificate, în funcţie de natură procesului tehnologic.Bilanţul de materiale se
poate întocmi global, la nivelul procesului tehnologic, când include toate
materialele care concur la realizarea produsului finit.Bilanţul de materiale se
poate întocmi şi parţial şi se referă la:
In cazul decantorului circular cu braţe, materialul care intra este un amestec de fază
solidă cu fază lichidă.
Ecuaţia generală a bilanţului de materiale poate avea şi forme mai
simplificate, în funcţie de natură procesului tehnologic.Bilanţul de materiale se
poate întocmi global, la nivelul procesului tehnologic, când include toate
materialele care concur la realizarea produsului finit.Bilanţul de materiale se
poate întocmi şi parţial şi se referă la:
 întregul proces tehnologic, dar urmăreşte numai traseul unui singur
component;o parte din procesul tehnologic, cu indentificarea unui singur
component şi care participă la un număr limitat de operaţii.
O dată întocmit bilanţul de materiale se pot determină consumurile
specifice, randamentul de fabricaţie etc., prin consum specific intelegandu-se
raportul între cantitatea de materiale intrate şi cantitatea de produs finit obţinut.

Bilanţurile de materiale se întocmesc pentru toate materialele exprimate
în unităţi de masă, respectând urmatoarelele reguli:
 folosirea a cât mai multor ecuaţii de bilanţ de materiale, practice pe toate
fazele intermediare ale procesului tehnologic la care intervin modificări
atât a meterialelor de baza cât şi a celor auxiliare;
 se va lua că baza de referinţă componenţii care rămân neschimbaţi
pe parcurusul procesului raportând la aceştia pe cei care suferă
transformări;
 componenţii care se iau că baza de referinţă trebuie să fie în cantitate
cât mai mare, raportaţi la ceilalţi, cu scopul de a reduce la minim influenţa
aproximărilor şi erorilor;

 ecuaţiile pentru bilanţul de materiale sunt ecuaţii care au la baza
principiul conservării materiei sau ecuaţii pe baza de rapoarte
stoichiometrice.
Pe baza ecuaţiilor stabilite de bilanţul de materiale, prin care s-au
determinat cantităţile de materiale care trebuie să între sau să iasă din procesul
tehnologic, se poate reprezenta graficul de circulaţie a materialelor.întocmirea
graficului circulaţiei materialelor permite verificarea corectitudinii calcului
bilanţului de materiale
Bilanţ energetic

Dacă bilanţul de materiale serveşte la urmărirea circulaţiei materialelor
printr-o instalaţie, linie tehnologică şi în funcţie de cantităţile acestora se
dimensionează capacităţile de producţie, bilanţul energiilor foloseşte la
stabilirea necesarului de energie pentru desfăşurarea în bune condiţii a
procesului tehnologic.
La întocmirea bilanţului energiilor se are în vedere principiul
conservării energiilor, iar ecuaţia generală este de următoarea formă:

∑E
i
+ ∑E
e
= ∑E
r
+ ∑E
ies
+ ∑E
p


In care: ∑E
i
= suma energiilor care intra în sistem
∑E
e
= suma energiilor existente în sistem
∑E
r
= suma energiilor rămase în sistem
∑E
ies
= suma energiilor care ies din sistem
∑E
p
= suma energiilor pierdute în sistem




Prin sumă energiilor pierdute din sistemul luat în studiu se înţelege toate
energiile mecanice, termice, chimice etc. care părăsesc sistemul în mod natural şi
inevitabil.Energiile pierdute pot fi micşorate, dar nu evitate şi prin valoarea lor se
defineşte randamentul energetic al instalaţiei.
Spre deosebire de bilanţul de materiale, care poate fi întocmit parţial, bilanţul
energetic trebuie întocmit global, la nivelul sistemului luat în studiu.
In general bilanţul enrgiilor cuprinde în mod current următoarele forme de
energie:
 energia potenţială sau de poziţie: E
p
= m · g · h
 energia cinetică sau de mişcare: E
c
=m · v
2
/2
 energia internă: E
u
= m· u unde u este energia internă a unităţii de masă (J/kg)
 lucru mecanic extern sau energia de presiune necesară introducerii unui corp în
sistemul considerat:
L
c
= m · p · V unde:
m= e masa produsului
p= presiunea sistemului
V=volumul specific al produsului

Calculul parametrilor

• Parametrii dimensionali principali ai decantorului circular cu
brate:
• Adâncimea totală a decantorului H = 3m
• Diametrul decantorului D= 1,5m
• Diametrul tubului central d = 0,75 m
• Volumul de decantare Vd= 3,76 m³
• Timpul de decantare (la debitul de calcul) td = 1,5-3 h

1-rigolă pentru colectare a decantatului
2-rotor
3-raclori
4-racord pentru evacuarea precipitatului
5-carcasă conică
6-carcasă cilindrică
7-tub central de alimentare
8-arbore
9-racord pentru evacuarea decantatului
10- racord pentru alimentare
Proiectarea unei componente
Calculul organologic

• Calculul diametrului arborelui de acţionare al rotorului :

Bibliografie
• 1. Ioan, Tenu, Operatii si aparate in industria alimentara, 2008
• 2. Căpătână Ciprian și Mihai Văduva „Operații Unitare în Ingineria Alimentară”,
Ed.
• Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, 2010;
• 3.Ion Rășenescu „Operații și Utilaje în Industria Alimentară”, Vol 1 și 2, Editura
Tehnică,
• București, 1972.
• si echipamentelor de tratare si epurare a apelor, Ed. Tehnica, Bucuresti, 2002
• 4. http://revgeographia.wordpress.com
• 5. http://www.preferate.ro/referat-Diverse-Sedimentarea
• 6. Floarea, O. ; Gheorghi_a jinescu, Vasilescu, P. ; Cornelia Balaban, Dima, R.
Opera_ii _i
• utilaje în industria chimica
• 7. Bratu, Em. A., Operatii unitare în ingineria chimic_, vol.1, Editura Tehnic_,
Bucure_ti,
1984;
• 8.http://facultate.regielive.ro/cursuri/industria-alimentara/centrifugarea-
chimie-generala-mecanica
• 9. http://www.vitan.ro/Cursuri_pentru_studenti.htm
• 10. Banu, C., Tratat de industrie alimentară. Editura ASAB, Bucureşti, 2010