You are on page 1of 55

Gerontostomatologia

 Se adresează populaţiei vârstnice.
 Punct de plecare pentru medicii ce se
implică în evaluarea, tratarea vârstnicilor.
 Motivată de:
● interesul limitat pentru problematica
vârstnicului ,
● modificări demografice- creşterea
proporţiei vârstnicilor.
GENERALITATI- aspecte demografice,
terminologie, definitii, încadrare
Persoanele varstnice (>65ani)  segment în continuă
crestere din întreaga populatie a lumii, inclusiv din
Romania.
Batranetea, - stare de involutie/ regres biologic sub
toate aspectele ei (biologic, psihologic, social)
GERONTOSTOMATOLOGIA/ODONTOLOGIA GERIATRICA se
implica în cunoasterea proceselor de îmbatranire normala si
patologica a organismului si SS.

Sistemul stomatognat, - sistem integrat, compus
dintr-o mare varietate de structuri tisulare, afectate de
procesul de îmbatranire
Aspecte demografice
1982-an international (OMS)
1988 OMS –ul problemele îmbatranirii -
- I cinci probleme de sanatate ale lumii, ( B.
cardio- vasculare, cancer, SIDA, alcoolism).
- 1987 raport OMSprevede:
- dublare(2000)
- triplare (2025) (SUA 12,4% 2005 20% 2030)
- diminuare a ponderii persoanelor de 60-74 de
ani, în favoarea persoanelor ( 75-89 de ani) si a
longevivilor (90-99 de ani).
- Explozia demografica in tarile industrializate
se datoreaza cresterii DMV si SV


Cauzele cresterii DMV :

1. Progresul stiintei
2. Gradul de industrializare
3. Îmbunatătirea conditiilor socio-economice
si cresterea nivelului de trai.
4. Progresele medicinii (profilaxia, condiţiile de
igienă) ce reduc morbiditatea si mortalitatea
5. Scaderea natalitătii

I. Durata medie de viata (DMV)- durata
existentei majoritătii unei populaţii sau a unei
grupări a populaţiei.

I I . Speranta de viata (SP) - speranta pe care o are
populatia unei tari sau un grup al unei populatii de a
trai o anumita perioada de timp

Variaţii:
>în ţările asiatice- 100 de ani (China, Japonia)
faţă de ţările europene ( 90 de ani ) .
Consecinţa creşterii DMV, SV:
 cresterea nr. de varstnici (longevivi)
 cresterea numarul afectiunilor generale,
 cresterea numarul de afectiuni stomatologice
 creşte procentajul v. cu dinţi restanţi
 cresterea necesarului şi cheltuielilor pentru tratament
(igienă,dentar, parodontal, protetic, reoptimizări, retuşări)
cresterea interesului pentru cunoaşterea şi solutionarea
problematicii complexe a varstnicului
GERONTOLOGIA (Mecinikov,1903 ) disciplina
care studiaza procesul de involutie a organismelor vii,
cauzele care duc la imbatranireprocesele de
involutie normala.
( gerontos = batran , logos = studiu, stiinţă ).

GERIATRIA (Ignaz Nascher, 1909)  o ramura a
medicinii care cerceteaza aspectele patologice ale
îmbatranirii ( îmbatranirea anormala/patologica ).



Obiectul de studiu  oamenii varstnici
 tineri cu fenomene de
imbatranire prematura
TERMENIprocesul de imbatranire



GERISCENTA - procesul de îmbatranire a populatiei

MATURISCENTA - modificarile organismului în timp

SENESCENTA (Cicero) - procesul de îmbatranire normala

ORTOGERIA ( EUGERIA - dupa Aristotel )- bătranetea
privită în perspectiva desfăşurării sale normale

SENILITATE - procesul de involutie accelerată/prematura.

Gerodepresie, geroemfizem, presbiopie, presbiacuzie,
gerodistrofii, tardiv (DZ, astm)




ODONTOLOGIA GERIATRICĂ- studiul
fenomenelor de involuţie normală a
elementelor sistemului stomatognat, cu
patologia acestora cu particularităţile
terapeutice specifice, ţinând seama de
multiplele probleme: biologice, sociale,
economice ale acestora.
Obiectul de studiupacientii de varsta a III-a
(OMS prag >65)→o etapă a vieţii←



ETAPELE DE EVOLUTIE A OMULUI-CLASIFICARI
periodizare a varstelor
Criteriile OMS  varsta calendaristica
(cronologica) :
Cronologic: - vârsta III-a >65ani
- vârsta IV-a >75ani
- vârsta V-a >85-90 ani
- centenarul-100ani

Studiul vârstelor: - de la 25-75 ani/decade
- peste 75ani/la fiecare 5 ani

Congresul de geriatrie Bucuresti 1988


-I. varsta mijlocie ( de tranzitie ) 40–65 ani
(fragilitate, regresie, posibilitati de compensare)

-II. perioada de varstnic - 65 - 75 de ani

-III. batranete - 75 – 90 de ani

- IV.longevitate - peste 90 de ani
Periodizarea dupa momentele importante
ale vietii
1.Copilaria (0-14)

Prima copilărie 0-3ani
Perioada prescolară 3-6 ani
Perioada scolara 6-12 ani(F)/ 6-14 (B)

2.Pubertatea 12-14 ani F/ 14-16 ani B

3.Adolescenta 20-22 ani

4.Perioada adultă (varsta medie)=etapa de
maturare 45-60 ani  etapa de tranzitie spre
batranete

5.Batranetea (senescenta)-regresie :
Perioada varstnica 60-75 ani
Batranetea propriu-zisa peste 70 de ani



CLASIFICAREA OMS

 grupa I–a 25 -30 de ani (copilăria,
adolescenţa, prima tinereţe).
 grupa a II-a (adult)  3 subperioade
 1. 35 - 45 ani (tânăr)
 2. 45 - 55 ani (matur)
 3. 55 - 65 ani (tardiv)
 grupa a III-a - peste 65 de ani (regresie)
 grupa a IV-a - perioada terminală (longevivul)

GRUPA A III-A DE VARSTA
“persoane de varsta a I I I -a”→>65 ani(OMS)

În viziune antropologica :
1.Vârsta cronologica (calendaristică)= numărul
anilor
2.Vârsta biologică data de starea momentana a
organismului (criterii morfologice, clinice, biologice,
functionale)
3.Vârsta psihologică (varsta psihica) - caracteristici ale
etapelor de viata.
4.Vârsta acturială - data probabila de deces (cancer,
B.coronariene)
5. Vârsta dentară
• 2 entităţi VB/VC
• (concordanta/decalaj VB/VC) cu patologie specifica
fiecarei perioade:

I. - îmbatranire fiziologica

II. - îmbatranire nefiziologica:

III. - îmbatranire patologica


-îmbătrânire individuală-

a) Segmentul evolutiv
b) Segmentul involutiv –procesul de
îmbătrânire
Durata vietii :
PROCESUL DE ÎMBATRANIRE mecanisme neelucidate
Involuţia afecteaza toate nivelele de organizare
(elemente, subsisteme, sisteme) de la molecule la
schimburile celulare (alterări ale metabolismului
celular) pană la nivelul organelor

2 teorii de bază:
Determinismul genetic (alterarea informaţiei genetice)
Vicierea metabolică (se intensifică enzimele degradative)

IPOTEZE privind procesul de îmbătrânire:
teorii genetice
teorii nongenetice
-cauze genetice
TEORIILE SENESCENTEI
controverse, se complectează

 Teoria determinării genetice- morţii programate,
 Teoria erorilor -fotocopiilor
proteinelor degradate 
 Teoria degradării şi reparării ADN-ului-
 Teoria radicalilor liberi ,
 Teoria sistemelor şi a fiabilităţii,
 Teorii care admit intervenţia unor organe şi sisteme ca pace-
makeri ,
 Teoria imunologică
 Teoriile endocrinologice,
 Teoria uzurii (sau a ratei metabolice)
 Teoria stressului
 Teoria Ca
 Teoria cibernetica
 Teoria îmbătrânirii prin intoxicare intestinală,
 Teoria fagocitozei aplicate la îmbătrânire
 Teoria lizozomală
 Teorii ce implică legătura cu organele de reproducere
I. Ipoteza programării genetice a îmbătrânirii
( morţii programate, George MARTIN )

Durata maximă de viaţă este înscrisa în codul
genetic, e o caracteristică legată de specie (la om
120 ani)
Fiecare celulă are un timp de viaţă limitat un
program propriu de evoluţie/îmbătrânire, ce
prevede distrugerea/moartea ei după un număr de
diviziuni dinainte programate

(programul informaţional înscris în ADN-ul
nuclear)
II. Teoria "catastrofelor prin acumulare de erori“
( FOTOCOPIILOR) Leslie Orgel (1963):
îmbătrânirea  ca o involuţie genetică a celulelor


Fiecare celulă are informatie genetică ce începe să
se altereze după fiecare diviziune (în procesul
involuţiei)- se transmite asemeni unei fotocopii după
o imagine cu aceste informaţii alterate

Imaginea transmisă cu erori multiple, cumulate,
schimbă aspectul initial (organismul apare la un
moment dat transformat ).





III. "Teoria proteinelor degradate( ERORILOR
METABOLICE) " Dice si Goff
Modificarea teoriei “fotocopiilor" se referă la 
sinteza continua a unor proteine alterate

Batranetea = consecinta unui lant de erori în sinteza
proteinelor sau a altor substante cu importanta vitala
(enzime,vitamine).

Este dereglat sistemul de transmitere a informatiei 
sinteza de proteine cu o ordine schimbata ce se
acumulează  produsi toxici ce nu se elimină
moartea celulei, îmbătrânirea

! INCERCĂRI de întârziere a îmbătrânirii prin înlocuirea
programului ARN-ADN deteriorat


IV. Teoria degradarii si repararii ADN-ului

→ derivata din cea a erorilor metabolice.

Îmbătrânirea ar depinde de balanta dintre
fenomenele de degradare si repararea ADN-ului,
(genelor) → cu consecinte in sinteza proteinelor
functionale si structurale (Tyce si Setlow).


Fenomenele de reparare ale ADN-ului sunt mai
incetinite
V. Teoria acumularii radicalilor liberi
(HARMAN 1970)
Derivaţi din procese fiziologice (digestia alimentelor)
Durata de existenţă f. scurtă dar sunt extrem de distructivi.

RL = molecule ce au pierdut un electron si încearca
sa-l recupereze de la altele şi altele destabilizandu-le
 tulburari metabolice

•Imbatranirea RL supraoxigenati capabili să
disponibilizeze O₂legături toxice stabile cu lipidele
din M celulară ( impermeabila) → întrerup schimbul
cu exteriorul se acumulează → blocheaza molecule
cu rol in metabolism, blochează formarea proteinelor,
acizilor nucleiciaccelerarea îmbătrânirii.



Surse naturale de RL
►Respiratia mitocondriala (lantul
respirator mitocondial)
►Reactiile prin oxidare din peroxizomi
►Fagocitoza (din polimorfonucleare si
macrofage)
►Sinteza prostaglandinelor si
leucotrienelor din membranele celulare
►Peroxidarea lipidelor nesaturate
Antioxidantii au un rol protector anti RL

■glutationul - cel mai puternic agent anti RL
(capteaza si blocheaza RL)
■vitamina E (α-tocoferolul) – fiind liposolubila actioneaza la
nivelul membranelor
■vitamina A si carotenii
■vitamina C
■Seleniul

Cauza îmbătrânirii: -excesul RL şi
imposibilitatea neutralizării lor de antioxidanţi
Vit. C la infectiile acute respiratorii



VI. Teoria sistemelor si a fiabilitătii

Procesul de îmbatranire determina
alterari morfologice, de structura sau
operationale, care se aduna în timp la
toate nivelele de organizare sistemica.
VII. Teorii care admit ca în procesul de îmbatranire
intervin unele organe si sisteme ca niste pace-makeri
Procesele de reparare si regenerare sunt mai lente.
Alterarea metabolismului în general, a activitătii
antitoxice si de biotransformare scad semnificativ
odata cu înaintarea în varsta.
■Rolul ficatului – ( H. Popper) se bazeaza pe
:modificari morfologice progresive la varstnici,
macroscopice (diminuarea volumului) /
microscopice cum ar fi aparitia de macro si
minihepatocite, de lipofuscina în celule, de
mitocondrii gigantice, reticul endoplasmatic si
aparat Golgi redus.
IX. Teoria colagenului legat


cu varsta creste masa colagenului modificat (
scurtat sau micsorat)

"strangularea" tesutului
parenchimatos si asfixierea celulelor tisulare.

Toate degradarile colagenului influenteaza
rigiditatea tesutului conjuctiv (piele, tendoane).
VIII. IX Teoria Calciului (Selye)
sugerează defecte ale metabolismului Ca în imbătrânire
IX. Teoria imunologica (Bernet Rail) 2 aspecte

genetic-complexul major de histocompatibilitate
(CMH)

.
Reglarea sistemului imun este asigurata de un grup
de gene situate pe CMH - deteriorat de activitatii
timusului (atrofiat)


Dereglarea sistemului imunologic propriu-zis=
cauza îmbătrânirii:
→scade numărul celulelor imunocompetente LT
→Scade capacitatea de recunoastere a celulelor
proprii SI = dusman al propriului organismboli
autoimune.
X. Teoriile endocrinologice
Glandele endocrine: rol esential în metabolism
-epuizarea rezervelor endocrine, odata cu
înaintarea în varsta, produce o încetinire a
activitătii organismului

Lipsa hormonilor ovarieni, ca si excesul de
hormoni hipofizari determina modificari somatice
– de tip îmbatranire – ce definesc la femei
menopauza
Cresteri ale parathormonului la varstele înaintate
 osteoporoza - senescenta.



- ar exista o legatura între procesul de îmbatranire,
durata de viată si timpul de reproducere





Iradierea cosmica, artificiala prelungita în scop
terapeutic sau profesionala scurteaza durata de
existenta a materiei vii.
Încarcarea cu radiatii a organismului duce la uzura
metabolismului celular.
XII. Ipoteza radiatiilor
XI. Ipoteza care arata legatura dintre îmbatranire si
functia de reproducere
XIV. Teoria uzurii (ratei) metabolice a celulelor
Organitele celulare cu anumit echipament
enzimatic se uzează în timp şi nu se mai
regenerează (scade capacitatea reparatorie a
materiei vii)→scurtarea duratei de viata.
XV. Teoria cibernetica
JOSEPH STILL"organismul uman este
nemuritor, celulele care-l alcatuiesc se înmultesc
mereu prin diviziune, înlocuite fiind continuu de
altele noi".

Îmbatranirea: fiziologică/biologică
- generală/SS-
 Apare ca rezultat al uzurii in timp 
mecanismele de adaptare –ce antrenează rezervele
compensatorii se reduc
 La toate nivelele de organizare

 Evaluarea îmbătrânirii→ are criteriu normalul
adultului cu unele corectii

 Modificările = “indicatori de îmbătrânire” în
stabilirea VB:
- involuţie metabolică
- involuţie structurală modificări
morfo-funcţionale
•↓ intensitatea metabolismului protidic
•Se tulbură metabolismul lipidic (hipercolesterolemie)
 îngroşarea pereţilor vasculari →schimburi dificile
•↓ metabolismul hidroelectrolitic →deshidratări
celulare
•↓ toleranţa la glucide, instalare bilanţului azotat
negativ, stare prediabetică, ↑glicemia
•Apar acumulări de lipofuscină în celule cu blocarea
proceselor de oxido-reducere
•↑ MB hipertermii
Modificări metabolice –
perturbările celulare şi extracelulare reflectate în dereglările metabolice


tesutul conjunctive


tesutul epitelial






■ Tesutul cartilaginos



MODIFICĂRI INVOLUTIVE ALE ŢESUTURILOR
Colagen imatur, ↑lipofuscina,
↑ nr.fibre elastice, ↓elasticitatea-
rigide, contorsionate, fragmentate
Îngroşări conjunctive perivascular
↓metabolismul,
↑depuneri Cacartilagii
rigide, fragile
c

↓ nr. celule
↓ keratinizarea
↓ capacitatea reparatorie,
- deshidratare
- MB îngroşată


■ Tesutul reticulo-hisiocitar
regresie

■ Tesutul nervos→

■ Tesutul muscular


■ Tesut osos




MODIFICĂRI INVOLUTIVE ALE ŢESUTURILOR
Modificări morfologice
↓ nr. sinapselor,↓influxul
Reducerea irigării creierului
Plăci senile, pigment L.

Ca, eliminare
balanta calcică negativă
osteoclaste-  osteoblaste
Osteopenie, fragilitatea
Modificări anatomice
Modificări funcţionale
Modificări biochimice
Modificări biofizice
Modificări ale organelor
 Modificări senzoriale-
► deteriorarea auzului →hipoacuzie (scleroza u.i.)

►deteriorarea văzului (↓capacităţii de adaptare a
cristalinului):



- reducerea câmpului vizual (↓ vederea stereoscopică,
↓ capacitatea de distingere a nuantelor).
- cornee ingroşată; vasele vizibile,
- depuneri de grăsime în jurul corneii
(arc senil lipidic)
- pupila micşorată, cu dilatare < 2/3, mai fixă
Modificări senzoriale-


►sensibilitate tactilă - deteriorată la excitanţi
termici (rece-de la 50ani), durere
- conservată cea vibratilă

► ↓ acuităţii olfactive -după 40ani >70,

► ↓ Scăderea acuităţii gustative
Factori implicaţi:
 ↓a receptorilor gustativi
 fluxul salivar diminuat 30-40%
 temperatura, presiunea exercitată
 ↓ olfacţie
 SNC-fenomene degenerative(pierde memoria senzaţiei gustative
 Viaţa foarte scurtă a papilelor gustative
 Scade percepţia aromelor:dulce, amar, sărat, acid


Modificări ale aparatelor

 anatomice, histologice, biochimice ,electro-fiziologice,
 Involuţia miocardului, mod. valvulare, alterarea coronarelor,
 ↓ puterea de contracţie, (↓bătăi/min) scade debitul cardiac
(3,72-20 ani la 2,10 l/min 80ani),
 ↑TA-cu 10mm/decadă

 Respirator: -deteriorarea ţes. pulm.,→scăderea
elasticităţii - rigidizarea c.toracice,creste diam
AP
- diminuare funcţională respiratorie
- se reduc schimburile gazoase- ↓aportul in
ţesuturi


Vs
Cord senil
Cardiovascular
Modificări involutive ale aparatelor


 Renal

 Digestiv


 Hematologice tabele


-Involuţia ţesuturilor,atrofia mucoasei,
↓secreţiei gastrice,
↓S.de absorbţie,
↓motilitatea,
↓toleranţa la glucoză-diabet
-↓aportului (↓masticaţia,preferă
alimente cu valoare W crescută/HC,
sărace în protide, enzime
↓ Fluxul plasmatic renal, secreţia tubulară-
↓ rata filtrării glomerulare→ micţiuni
frecvente, incontenenţă, leziuni de prostată
Involuţia Sistemului nervos
legată de reducerea posibilităţii de oxigenare/alimentare a celulei nervoase
 Atrofie discretă a ţesutului cerebral,degradare 65-70
 Scade volumul creierului 1/3 după 80 ani
 Creşte spaţiul emisfere cerebrale/
cutia cranianăfavorizează hematoame subdurale

 Simptomatologie neurologică
- modificări în mers, instabilitate la întoarcere
- regresie în coordonarea mişcărilor /limitare
- reflexe diminuate
- diminuarea reacţiei la stimuli
- modificări în afectivitate:apatie, depresie,
irascibilitate, modificarea echilibrului emoţional,
temperamentelor
Îmbătrânirea psihologică
 Alterarea funcţiei de cunoaştere:
 Scade memoria de scurtă durată (uită programările)
→ Slăbeşte memoria pt. nume proprii,
→ Scade receptivitatea la nou
 Scade atenţia, performanţele psihice
 Lentoare în gândire, rigiditate exprimarea ideilor , asociaţii
confuze
 Trece greu de la o ideie la alta
 Tendinţă de conservare (nu acceptă noile situaţii :edentaţia,
protezarea)
 Pesimişti, negativişti, stări de depresie

Glandele endocrine

 Deteriorarea sistemului neuro-
endocrinScăderea funcţionalităţii
amplifică îmbătrânirea
SISTEMUL ARTICULAR
 Capsula-fibrozare
 Ligamentele- calcificare
 ↓ activitatea sinovialei, ↓lichidul
↓lubrefierea→uzura cartilagiului-
artroza→modificări de postură(poziţia în fotoliu)
Îmbătrânirea patologică =î.fiziologică ce interferează cu
fenomene patologice (B.cronice /factori de mediu)

•Efectele îmbătrânirii fiziologice se resimt puternic în sfera
patologiei

•Factori agresivi=noxe ale civilizaţiei( exces alimentar/obezitate,
sedentarism, fumat, alcoolism,stress psihic), poluarea mediului,etc)

•Factorilor agresivi de mediu→caractere de îmbolnăvire diferite

40 ţigări/zi →25-35ani →scurtează viaţa cu 8 ani.
•3 inamici ai sănătăţii:sedentarism, supraalimentaţie, stress
PATOLOGIA GENERALĂ A VÂRSTNICULUI
-particularităţi-
NU  patologie specifica varstnicului  tentă
caracteristica:

• Riscul/susceptibilitatea de a contacta o boală >
• Polipatologia (80% boli cronice) -Contactează> boli ,
-motiveaza necesitatea diagnosticului multiplu complex.-
• Îmbolnavirile sunt mai complexe
• Frecventa maxima a unor boli -geropatii“(cardio-
vasculare, articulare degenerative, respiratorii, psihice, boli de
nutritie, boli canceroase).
Caracteristici ale patologiei generale a
varstnicului
• Polipragmazia de lungă durată (antibiotice,
antidepresive, trankilizante) 90% medicamente influenţează sănătatea
ţesuturilor orale-parod
• Forma de prezentare
este uneori atipica, nespecifica cu lipsa unor
simptome clasice, patognomonice;
• Etiologia multipla →necesitatea tratarii
concomitente a tuturor cauzelor
• Complicatiilemai frecvente,
• Convalescenta → de lunga durata,





Caracteristici

•Reechilibrarea functionala se face
mai greu, in perioade lungi.
•Greu de stabilizat printr-o terapie
medicamentoasa din cauza modificarilor
farmacokinetice si farmacodinamice.
•Diagnosticul pozitiv /diferential se
simplifica uneori prin frecventa sau raritatea
unor boli la varsta a III-a.

Important  investigarea APG datorita:
 influentei pe care o au unele boli
generale asupra sistemului stomatognat si
 riscului posibil la aplicarea
tratamentului stomatologic
PATOLOGIA GENERALA A VARSTNICULUI

 Bolile varstelor anterioare
 Bolile specifice varstnicului = GEROPATII-
pot influenţa tratamentul stomatologic, riscuri, afectează c. orală)
boli senzoriale
 glaucom
 cataracta senila
 surditatea cohleara

boli neurologice SNC
 ateroscleroza cerebrală difuza
 accidente cerebrale vasculare
 parapareza cronica
 sindroame neurologice = boala Parkinson,
epilepsie tardiva


Afectiuni psihice
● Dereglări induse de maladii somatice
(accidente vasculare, intoxicaţii medicamentoase,etilism)
●Nevroze (50-60%)
●Psihoze:
- schiozofrenie
psihoze maniaco-depresive
sindroame paranoice
●sindroame psihoorganice:
 sindrom Alzeihmer :involuţiedegradare , demenţă
●stari confuzionale cu
degradarea rapidă a conștiinței/dezorientare

Patologia digestiva
- aport insuficient de oligoelemente/principii
- modificari ale comportamentului alimentar:
• Deficit motor (masticaţie lentă)
• Deficit senzorial (gust abolit)
• Deficit cerebral (secreţie salivară )
• Modificări buco-dentare
Clinic:
anorexie
disfagie
–senzatia de voma


Afectiuni cardiovasculare

Accidente vasculare
Coronaropatii
- cardiopatie ischemica aterosclerotica
- infarct miocardic,
HTA senila
hipotensiune ortostatica
insuficienta cardiaca latenta –
reduce irigarea cerebrală

Afectiuni respiratorii (dispnee, spută)
emfizem
bronsite
astm bronsic

Boli renale
infectii
polinevrite
uropatii obstructive

Boli de sange
anemia senilă feriprivă
leucemii cronice mieloide,
purpura senila (risc stomatopatii)













Boli metabolice
Diabetul zaharat - non-insulino –dependent
cu constante ce nu cresc (1,8–2 mg ‰ ), uneori
asimptomatic

Boli endocrine
Mixedem
Tireotoxicoza


 Boli ale aparatului osteo-articular
-Poliartroze (1/3,afectează cartilagii os, tendoane,
ligamente,dureroase,1-2 articulatii, frecvent degetele
-osteo-artrita cronica (degenerative)
-osteoporoza (normal mineralizat)





-osteomalacia

-boala PAGES = osteopatie diseminanta >60
ani (7 % barbati),  “facies leonian”

●Boli dermatologice

dermatoze senile (pete keratozice
actinice, psoriazis)
veruci seboreice senile
cancer cutanat
prurit senil
alergii

Keratoza actinica