You are on page 1of 30

MOTIVAŢIA ÎNVĂŢĂRII

LA COPIII DE VÂRSTĂ
ŞCOLARĂ MICĂ
CU INTELECT NORMAL ŞI
HANDICAP DE INTELECT
COONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC,
PROF.UNIV.DR. EMIL VERZA
AUTOR,

PROF. ELENA FULGER
UNIVERSITATEA BUCUREŞTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE-ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI


NEVOIA PERMANENTĂ A
STUDIERII MOTIVAŢIEI CA
FACTOR PROPULSATOR AL
EVOLUŢIEI DEZVOLTĂRII ŞI
PERFECŢIONĂRII EXISTENŢEI
UMANE
 Ansamblul de sopuri, motive, emoţii, interese,
nevoi dirijează permanent activitatea elevului
, iar complexitatea relaţiei motivaţie –
învăţare impune permanent noi căutări şi noi
direcţii de acţiune ce au ca finalitate
obţinerea unor rezultate de succes .
 Cunoaşterea motivelor reale ale învăţării dă
posibilitatea cadrului didactic să intervină şi
să dirijeze în mod conştient procesul învăţării
pentru a atinge nivelul optim al motivării în
activitatea şcolară.

 reliefarea implicaţiilor dezvoltării
intelectuale a copiilor de vârstă
şcolară mică asupra formării
motivaţei şcolare şi asupra
eficienţei şcolare.
REPERE TEORETICE ALE
CERCETĂRII:

CONTRIBUŢII UNIVERSALE
LA STUDIUL MOTIVAŢIEI
 Idei timpurii asupra motivaţiei
Platon
Aristotel
 Teoria lui Freud
 Teorii de condiţionare
Thorndike
Pavlov
B.F.Skinner
 Teoriile de energie
Woodworth,
Hull,
Spence,
Mowrer
Miller
 Teorii de trezire a interesului
James-Lange
Schachter
 Teoria câmpului
Lewin
 Teoriile consistenţei cognitive
F. Heider
Festinger
 Teoriile umaniste
Maslow
Rogers
CONTRIBUŢII ROMÂNEŞTI LA
STUDIUL MOTIVAŢIEI
 Roşca Al., P. Popescu-
Neveanu, P.Golu, M.Golu,
M.Zlate, U.Şchiopu, I.Neacşu,
Al. Lazăr, A.Cosmovici,
D.Vintilescu, Gh.Tomşa,
I.Radu, B.Zorgo etc
SCOPUL CERCETĂRII
 Scopul principal al lucrării noastre
este acela de a determina
caracteristicile evoluţiei
procesului motivaţional la elevii
de vârstă şcolară mică, atât cu
intelect normal cât şi la cei cu
deficienţă de intelect, precum şi
modalităţile de stimulare a
acestui proces în contextul
activităţii de învăţare.
OBIECTUL CERCETĂRII
 Obiectul cercetării este constituit
de procesul dezvoltării motivaţiei
de învăţare la elevii de vârstă
şcoalră mică.
OBIECTIVELE CERCETĂRII
 Relevarea caracteristicilor generale ale motivaţiei
şcolare la copiii de vârstă şcolară mică cu intelect
normal;
 Relevarea caracteristicilor generale ale motivaţiei
şcolare la copiii de vârstă şcolară mică cu handicap de
intelect;
 Determinarea dependenţei motivaţiei şcolare de
caracteristicile psihoindividuale şi îndeosebi de
capacitatea intelectivă a copilului;
 Demonstrarea legăturii indisolubile dintre nivelul
motivaţional şi cel al atenţiei şi , de asemenea,
implicaţiile acestora asupra eficienţei şcolare;
 Stabilirea unor modalităţi specifice de susţinere şi
stimulare a dezvoltării resurselor motivaţionale ale
învăţării.
IPOTEZELE CERCETĂRII
 Se prezumă că motivaţia pentru învăţare are
o evoluţie ascendentă, trecând de la forma
difuză, slab diferenţiat către forme din ce în
ce mai individualizate;
 Se presupune că evoluţia motivaţiei şcolare
merge de la extrinsec la intrinsec;
 Se prezumă că există o corelaţie între
nivelul intelectual şi baza motivaţională a
învăţării;
 Se consideră că formele de exprimare ale
motivaţiei şcolare pot fi susţinute de modul
de organizare şi desfăşurare a activităţii
şcolare (didactice).
ORGANIZAREA,
PLANIFICAREA ŞI
DESFĂŞURAREA CERCETĂRII
 TIMP
 Cercetarea s-a desfăşurat în perioada
anului şcolar 2006-2007
 LOC
 # Şcoala Generală nr.6 „Şerban
Cioculescu”, Găeşti;
 # Şcoala Generală nr.3 „Radu cel
Mare”, Găeşti;
 # Şcoala Generală nr. 10, Târgovişte;
 # Şcoala Specială Mixtă, Târgovişte.
LOTUL DE CERCETARE

109
113
99
40
0
20
40
60
80
100
120
Structura lotului în funcţie de
vârsta subiecţilor
intre 7 si 8 ani
intre 8 si 9 ani
intre 9 si 10 ani
peste 10 ani
12
21
40
38
35
14
0
10
20
30
40
Repartizarea copiilor în funcţie
de nivelul intelectual
QI intre 51 si 60
QI între 61 şi 70
QI între 71 şi 80
QI între 81 şi 90
QI între 91 şi 100
QI peste 100
METODE DE CERCETARE
 Teoretice
 Analiza şi sinteza literaturii de specialitate
 Metoda ipotetico-deductivă de interpretare şi explicare a rezultatelor
obţinute.
 Empirice
 observaţia
 studiul documentelor personale
 testul GOODENOUGH
 Matricile Progresive Raven
 testul de motivaţie
 chestionar pentru determinarea structurii motivaţiei
 teste de atenţie
 Metode şi tehnici de interpretare a datelor
 Calcularea mediilor şi a medianei (Descriptive statistics)
 Compararea mediilor rezultate în cazul eşantioanelor
 independente
 - Stabilirea corelaţiei dintre variabile (Pearson)
ANALIZA ŞI INTERPRETAREA
DATELOR
 TESTUL DE MOTIVAŢIE (ADAPTAT
DUPĂ TEREZA M.AMABILE)
 Pe toată perioada micii şcolarităţi se manifestă o motivaţie
intrinsecă (necesitate internă) pentru învăţare ca rezultat al
dezvoltării structural-funcţionale a creierului,aceasta vădind o
nevoie continuă de informaţie.
 Capacitatea din ce în ce mai ridicată de analiză, datorată
maturizării structurale a creierului, face din asimilarea de
informaţii o condiţie elementară pentru atingerea stării de
satisfacţie.Copilul de vârstă şcolară mică se află într-un proces
continuu de explorare şi informare, îşi descoperă noi posibilităţi
cognitive care îl fac să se simtă din ce în ce mai important, iar
aceste posibilităţi îl motivează să caute noi informaţii în încercarea
de a obţine noi satisfacţii. Din acest punct de vedere, şcoala ca
sistem informaţional capătă un rol deosebit în viaţa elevului şi este
percepută de acesta ca mediul propice pentru propria sa
dezvoltare .
 Cadrul didactic, ca furnizor de informaţie , devine un reper demn de
urmat pentru copil, acesta având tendinţa de a impune şi acasă
regulile pe care cadrul didactic le trasează pentru comportamentul
şcolar.
 Nivelul posibilităţilor personale fiind încă destul de redus în raport cu
aspiraţiile, copilul se simte dependent de părinţi, ceea ce îl
determină să caute aprecierea acestora. Acest lucru se poate realiza
pentru copil în măsura în care el preia o serie din valorile adultului
pe care (ca urmare a unei capacităţi de analiză destul de reduse) nu
le supune unei filtrări critice, considerându-le necondiţionat valide şi
asimilându-le ca atare. Se poate observa că, pe parcursul realizării
cunoaşterii, spiritul şi atitudinea critică faţă de valorile preluate intră
treptat în funcţiune, copilul încercând să îşi clădească un sistem de
valori propriu .
 Deficientul mintal, datorită trăsăturilor psihice specifice, realizează
progrese mai lente în cunoaşterea lumii exterioare şi, ca urmare,
progresul său în formarea motivaţiei este mai lent.
 Aşa cum a rezultat din cercetarea noastră,importante diferenţieri
între cele două categorii de copii sunt mai puternice în ceea ce
priveşte latura calitativă a motivaţiei decât în ceea ce priveşte latura
cantitativă.
CHESTIONARUL PENTRU
ELEVI
 CLASA A II-A

6
6,5
7
7,5
8
8,5
9
9,5
10
10,5
Graficul ierarhizării motivelor la
şcolarul fără deficienţe de clasa a II-a
(valori medii obţinute)
Trebuinţe fiziologice
Trebuinţe de
securitate
Trebuinţe de
apartenenţă
Trebuinţe de stimă
Trebuinţe de
autoîmplinire
5,5
6
6,5
7
7,5
8
8,5
9
9,5
10
10,5
11
Structura motivaţiei la deficienţii
mintal de clasa a II-a
Trebuinţe fiziologice
Trebuinţe de securitate
Trebuinţe de apartenenţă
Trebuinţe de stimă
Trebuinţe de autoîmplinire
 CLASA A III-A
7
7,5
8
8,5
9
9,5
10
Structura motivaţiei la copiii cu
deficienţe de clasa a III-a
Trebuinţe fiziologice
Trebuinţe de securitate
Trebuinţe de apartenenţă
Trebuinţe de stimă
Trebuinţe de autoîmplinire
7
7,5
8
8,5
9
9,5
10
10,5
11
11,5
Structura motivaţiei la copiii fără
deficienţe de clasa a III-a
Trebuinţe fiziologice
Trebuinţe de securitate
Trebuinţe de apartenenţă
Trebuinţe de stimă
Trebuinţe de autoîmplinire
 CLASA A IV-A
7
7,5
8
8,5
9
9,5
10
10,5
Structura motivaţiei la deficienţii
mintal de clasa a IV-a
Trebuinţe fiziologice
Trbuinţe de securitate
Trebuinţe de apartenenţă
Trebuinţe de stimă
Trebuinţe de
autoîmplinire
7
7,5
8
8,5
9
9,5
10
10,5
11
Structura motivaţiei la copii fără
deficienţă de intelect de clasa a
IV-a
Trebuinţe fiziologice
Trebuinţe de securitate
Trebuinţe de apartenenţă
Trebuinţe de stimă
Trebuinţe de
autoîmplinire
ELOVUŢIA TREBUINŢELOR

0
2
4
6
8
10
12
Evoluţia trebuinţelor fiziologice la
copilul deficient mintal
Clasa a II-a
Clasa aIII-a
Clasa a IV-a
9,6
9,8
10
10,2
10,4
10,6
10,8
11
11,2
Evoluţia trebuinţelor fiziologice la
copilul fără deficienţe
Clasa a II-a
Clasa a III-a
Clasa a IV-a

7,5
8
8,5
9
Graficul evoluţiei trebuinţelor de
securitate la copilul deficient
clasa a II-a
clasa a III-a
clasa a IV-a
8
8,5
9
9,5
10
Graficul evoluţiei trebuinţelor de
securitate la copilul fără deficienţe
clasa a II-a
clasa a III-a
clasa a IV-a

8,1
8,2
8,3
8,4
8,5
8,6
8,7
8,8
8,9
9
9,1
Evoluţia trebuinţelor de apartenenţă la
copilul deficient
clasa a II-a
clasa a III-a
clasa a IV-a
8,2
8,4
8,6
8,8
9
9,2
Evoluţia trebuinţelor de apartenenţă la
copilul fără deficienţe
clasa a II-a
clasa a III-a
clasa a IV-a

8,2
8,4
8,6
8,8
9
9,2
9,4
9,6
9,8
10
Evoluţia trebuinţelor de stimă la copilul
deficient
clasa a II-a
clasa a III-a
clasa a IV-a
8
8,2
8,4
8,6
8,8
9
9,2
Evoluţia trebuinţelor de stimă la
copilul fără deficienţe
clasa a II-a
clasa a III-a
clasa a IV-a

6
7
8
9
Evoluţia trebuinţelor de autoîmplinire
la copilul fără deficienţe
clasa a II-a
clasa a III-a
clasa a IV-a
6
7
8
9
10
11
Evoluţia trebuinţelor de autoîmplinire la
copilul deficient
clasa a II-a
clasa a III-a
clasa a IV-a
PROBA DE ATENŢIE ŞI
MEMORIE VIZUALĂ









 Evoluţia rezultatelor la proba de atenţie şi memorie
vizuală
20
25
30
35
40
45
50
55
60
65
70
75
clasa a II-a clasa a III-a clasa a IV-a
total copii fără deficienţe corecte copii fără deficienţe
total copii deficienţi corecte copii deficienţi
TESTUL DE ATENŢIE (ADAPTARE DUPĂ
TESTUL TOULOUSE PIERON)

0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
55
60
clasa a II-a clasa a III-a clasa a IV-a
scor total omisiuni
0
10
20
30
40
50
60
70
clasa a II-a clasa a III-a clasa a IV-a
scor total omisiuni
CONCLUZII
 Copilul normal are o capacitate
ridicată de asimilare a valorilor
sociale, iar structurarea motivaţiei la
vârsta şcolară mică este un proces
activ. Dacă în primii ani de şcoală
copilul este ghidat de aspiraţiile
părinţilor, ulterior începe să-şi formeze
un sistem valoric propriu şi devine un
subiect activ al propriei sale afirmări.
 Motivele acţiunii deficientului mintal
sunt determinate de nevoia acestuia
de a-şi asigura condiţiile primare de
existenţă şi nu de dorinţa de
dezvoltare personală bazată pe
mecanisme de autoperfecţionare
continuă.
 Maturizarea lentă a sistemului psihic
şi dizabilităţile cognitive ale
deficientului mintal produc
distorsionări, atât de natură
cantitativă, cât şi calitativă în
mecanismele de formare a motivaţiei.

 Rezultatele cercetării confirmă faptul
că procesul de constituire a motivaţiei
în perioada micii şcolarităţi, mai ales în
ceea ce priveşte calitatea acesteia,
este dependent de capacitatea
intelectuală a copilului, care se
evidenţiază în trei direcţii principale:
uşurinţa achiziţiei cunoştinţelor,
întinderea registrului domeniilor
accesibile şi profunzimea înţelegerii şi
evaluării conţinuturilor cunoaşterii.