1

CALITATE IN EDUCATIE IN SCOALA INCLUZIVA
APLICATIE LA SCOALA GENERALA MAIERUS
UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU
Master MANAGEMENT EDUCATIONAL
Disciplina: MANAGEMENTUL CALITATII IN SCOLI
Coordonatori ştiinţifici :
Prof. Univ. Dr. Ing. DHC Constantin Oprean
Conf. Univ. Dr. Ing. şi Ec. Mihail Ţîţu
Masterand:
Pacurar(Moraru) Alina
Iulie, 2007
2
STRUCTURA LUCRĂRII
Introducere
1. Calitatea in educatie-
delimitari conceptuale
2. Scoala incluziva
3. Metodologia cercetarii
Bibliografie
CALITATE IN EDUCATIE IN SCOALA INCLUZIVA

Aplicatie la Scoala Generala Maierus
Concluzii şi
contrubuţii originale
4. Rezultatele cercetarii
Anexe
3
1. CALITATEA IN EDUCATIE- DELIMITARI CONCEPTUALE
Cadrul legal

O.U.G. nr.75/2005 privind asigurarea calităţii;

Legea nr.87/2006 pentru aprobarea O.U.G. nr.75/2005;

Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ
preuniversitar aprobat prin O.M.Ed.C. nr.4925/2005;



4
CALITATEA EDUCAŢIEI este ansamblul de caracteristici ale unui program de
studiu şi ale furnizorului acestuia, prin care sunt îndeplinite aşteptările
beneficiarilor, precum şi standardele de calitate.
ASIGURAREA CALITATII EDUCATIEI exprimă capacitatea de a oferi programe
de educaţie, în conformitate cu standardele enunţate.”

IMBUNATATIREA CALITATII EDUCATIEI presupune evaluare, analiza si actiune
corectiva din partea organizatiei furnizoare de educatie, bazata pe selectarea si adoptarea
celor mai potrivite proceduri, precum si pe alegerea si aplicarea celor mai relevante
standarde de referinta.

STANDARDUL reprezinta descrierea cerintelor formulate in termen de reguli sau
rezultate, care definesc nivelul minim obligatoriu de realizare a unei activitati in
educatie.

INDICATORUL DE PERFORMANTA reprezinta un instrument de masurare a gradului
de realizare a unei activitati desfasurate de o organizatie furnizoare de educatie prin
raportare la standarde, respectiv la standardele de referinta.


Ordonanţa de Guvern nr. 75 / 2005
5
Standardele
educaţionale
Aşteptările
beneficiarilor
CALITATE
Calitatea în educaţie
6
Asigurarea calităţii în educaţie
Este asigurata prin urmatoarele procese:

 Planificarea şi realizarea efectivă a rezultatelor aşteptate ale
învăţării
 Monitorizarea rezultatelor
 Evaluarea internă a rezultatelor
 Evaluarea externă a rezultatelor
 Îmbunătăţirea continuă a rezultatelor în educaţie

Ordonanţa de urgenţă nr. 75 / 2005
7
CALITATEA ESTE:
 Valoarea pe care indivizii, societatea o
acordă serviciilor educaţionale şi educaţiei
în ansamblul ei

 Definită de clienţii/ beneficiarii serviciilor
educaţionale

 Construită pe valori împărtăşite


 Produsă, în primul rând, de oameni

 Asigurată printr-un sistem explicit de
principii, criterii, standarde şi indicatori

 In pemanenta evolutie si transformare, in
functie de nevoile, si ele in evolutie, ale
indivizilor, comunitatilor si societatii

 Definită prin negociere între şcoală şi
comunitate şi asumată în parteneriat

 Iniţiată prin autoevaluare
CALITATEA NU ESTE:
 Asigurarea funcţionării şcolii. Vorbim de
calitate doar după asigurarea funcţionării
corespunzătoare

 Responsabilitatea exclusivă a şcolii


 Produsă la comandă, prin efectul unei legi
sau act normativ

 Condiţionată numai de bani şi resurse
materiale

 Implicită şi un produs firesc al funcţionării
normale

 Un set de proceduri rigide, date o data
pentru totdeauna


 Impusă pe cale ierarhică


 Asigurată exclusiv prin evaluare externă
8
Capitolul II : SCOALA INCLUZIVA

II.1 Istoric, fundamente teoretice si delimitari terminologice
II.2 Caracteristicile generale ale scolii incluzive
II.3 Instrumente de descriere a scolii incluzive
II.1 Conferinta ministrilor educatiei de la Jomtien, Tailanda (1990) a lansat deschiderea unei noi
directii a politicilor educationale in lume: educatia pentru toti . In 1994 la Salamanca, Conferinta
Mondiala a Educatiei Speciale a scos la iveala nevoia de regandire a domeniului educatiei
considerat special. Educatia pentru toti a fost definita (Salamanca,1994) ca acces la educatie si
calitate a acesteia pentru toti copiii .

II.2 Caracteristicile scolii incluzive sunt:
 Diversitatea este vazuta ca o realitate;
 Asigura fiecarui elev accesul la cunoastere, formare de deprinderi si informatie;
 Asigura invatarea individualizata;
 Foloseste pregatirea si amenajarile speciale in colaborarea dintre membrii ei;
 Colaboreaza cu familiile, agentiile externe si alti membrii ai comunitatii;
 Organizeaza si structureaza flexibilitatea scolilor;
 Are mari asteptari pentru asigurarea succesului tuturor elevilor;
 Se perfectioneaza permanent;
 Construieste comunitati incluzive.

II.3 Indicatorii de incluziune se concentreaza asupra celor trei dimensiuni ale vietii scolare: cultura,
strategia si practica

9
Capitolul III. Metodologia cercetarii

III.1 Sistemul propus de indicatori


Domenii de aplicare
a.Elevul b.Personalul c.Managementul d.Comunitatea



Categorii
de tinte
ale
evaluarii
calitative
1 Preconditii/
Resurse
1.a.1
1.a.2
…....

………….....

………….....


………….....

2. Procese
………….....

………….....

………….....

………….....

3. Relatii
………….....

………….....

………….....

………….....

4.Produse
………….....

………….....

………….....

4.d.1
4.d.2
…………….
Matricea indicatorilor de calitate
10
Pentru fiecare indicator (de la 1.a.1 la 4.d.2) au fost definite trei
categorii de indici:
“Valoarea ajustata” care exprima nivelul cel mai de jos acceptabil la care putem vorbi
de calitate: nivelul de functionare, dar mentinut, ajustat, imbunatatit in mod constient
dar fara sa fie vorba, inca, de valoare adaugata. Indicii de calitate subsumati “valorii
ajustate”reflecta efortul de mentinere si optimizare a functionarii curente a unitatii
scolare, efort situat pe granita dintre “functionare” si “asigurarea calitatii”.

Valoarea adaugata”reprezinta contributia efectiva a scolii la educatie, dincolo de valorile
de intrare (referitoare la elevi, mediul socio-economic si cultural, resurse, etc). Din
aceasta perspectiva, un progres in calitate reprezinta cresterea nivelului de realizare a
indicatorilor propusi si a obiectivelor asumate, ca urmare a imbunatatirii interne.
“Valoarea creata” are in vedere caracterul impredictibil al dezvoltarii societatii si ca
urmare, calitatea in educatie trebuie definita nu numai pe baza a ceea ce are nevoie
acum un adult sau un tanar ci si in functie de modul in care ea reuseste sa satisfaca
nevoi viitoare.
11
III.2 Metode si instrumente de cercetare
Metoda de investigatie utilizata este studiul de caz, care implica respectarea unui
set de exigente:
 tratarea unitatii studiate ca pe un intreg
 luarea in considerare a complexitatii unitatii studiate
 analizarea tuturor dimensiunilor definitorii pentru unitatea respectiva
 surprinderea interactiunilor dintre dimensiunile respective
 descrierea si explicarea cat mai detaliata a tuturor dimensiunilor considerate
relevante, precum si a sistemului de interactiuni

Instrumente de cercetare utilizate;
- chestionarul de ancheta
- interviul semistructurat

Grupul tinta:
- 20 de elevi din clasele V-VIII, proveniti din toate mediile sociale si cu
rezultate variate la invatatura
- 12 profesori ai scolii
- 20 de parinti ai elevilor din scoala

12
IV.1 Prezentarea Scolii Generale Maierus
A. Resurse umane:

1. Elevi : 237 din care 48 declarati c.e.s

2. Cadre didactice
Statut în şcoală Profesori Invatatori
Titulari 5 8
Suplinitori 7 3
Detaşaţi - 1
Statut profesional Profesori Invatatori
Calificaţi: cu gradul I 2 3
cu gradul II - -
cu definitivat 7 3
debutanţi 3 3
Necalificaţi: în curs de calificare - 3
necalifacaţi - -
TOTAL 12 12
13
B. Baza materiala
Cladirea Scolii Generale Maierus dispune de :
 -13 sali de clasa,
 -1 laborator de fizica –chimie,
 -1 cabinet de informatica dotat cu o retea de 10 calculatoare conectate la
internet
 -1sala de sport renovata,
 -biblioteca,
 -grup sanitar modern cu apa curenta,
 -cancelarie,
 -secretariat,
 -directiune.
 Mobilierul scolar in clase este nou, in conformitate cu particularitatile de
varsta ale elevilor. Mobilier vechi mai exista numai in laboratorul de chimie-
fizica
 La sectia romana exista manuale suficiente pentru toate clasele dar la sectia
germana acestea sunt insuficiente la toate disciplinele
14
Analiza SWOT
1.Curriculum
Puncte tari
-pentru fiecare nivel de şcolarizare, şcoala
dispune de întregul material curricular (planuri
de învăţământ şi programe şcolare, auxiliare
curriculare – manuale, caiete de lucru, ghiduri
metodice, culegeri de probleme, îndrumătoare
etc.).
- orientarea elevilor spre studiul unor discipline
optionale (informatică) prevăzute în oferta şcolii
în raport cu interesele lor.
- organizarea unor activitati extra-curriculare
menite sa favorizeze o apropiere intre elevii de
etnii diferite
Puncte slabe
- CDŞ nu satisface dorintele tuturor elevilor,oferta
educationala realizandu-se in functie de optiunea
majoritatiii elevilor si parintilor
- lipsa unor programe scolare avizate de MECT
pentru copii cu c.e.s
Oportunitati
-infiintarea de clase tip SAM
-realizarea de activitati educative in cadrul unor
proiecte cu finantare externa poate suplini lipsa
unor optionale interesante cu tematica de
actualitate
Amenintari
-insuficienta diversificare şi adecvare a CDŞ la
cerinţele şi solicitările părinţilor şi elevilo
poate scădea motivaţia acestora pentru
învăţare precum şi interesul pentru această
unitate de învăţământ. Există riscul micşorării
numărului de cereri de înscriere în instituţie.
-baza materială existentă nu permite realizarea
tuturor solicitărilor (opţiunilor) beneficiarilor
15
2.Analiza SWOT - Resurse umane
Puncte tari
-Calificarea în specialitatea postului a marii majorităţi a
cadrelor didactice
-Funcţionând într-o comunitate mică fiecare cadru
didactic cunoaşte direct elevul, familia şi mediul în care
acesta trăieşte;
-Există cadre didactice de vocaţie capabili de
performanţe deosebite
-participarea unui numar mare de cadre didactice la
cursuri de perfectionare organizate de CCD sau la
cursuri postuniversitare
Puncte slabe
-lipsa cadrelor didactice cu pregatire in invatamantul
special
-Unele cadre didactice au o capacitate limitată de a
motiva şi de a mobiliza elevii in realizarea unor
activitati;
-conservatorismul unor cadre didactice privind aspecte
precum: organizarea şi desfăşurarea lecţiilor, centrarea
activităţii didactice pe nevoile elevului, etc.
--procentul foarte mare de elevi care prezinta dezinteres
fata de educatie
- interesul scazut pentru învăţătură manifestat de
populaţia şcolară de etnie rromă (aflata în creştere ca
peste tot în mediul rural ) şi care are un efect negativ în
procesul instructiv-educativ
-lipsa de educatie privind igiena pesonala manifestata la
un numar mare de elevi proveniti din familii sarace
Oportunitati
-întâlnirile in cadrul activităţilor comune ale cadrelor
didactice în afara orelor de curs favorizează
împărtăşirea experienţei, creşterea coeziunii grupului, o
comunicare mai bună;
-posibilităţile financiare de stimulare, motivare a
cadrelor didactice;
-cresterea motivatiei pentru educatie a elevilor prin
implicarea acestora in activitati extrascolare
Amenintari
-Mentalul colectiv bazat pe valori pozitive insuficient
asumate precum:avere, bani, câştiguri imediate, care
acordă şcolii un loc periferic, nerelevant din punctul de
vedere al reuşitei în viaţă.
- Reţinerea la ideea de schimbare., capacitate lentă de
adaptare a unor cadre didactice
- Accentuarea gradului de sărăcie a populaţiei
16
3. Analiza SWOT- Baza materiala
Puncte tari
-Spaţiu suficient de învăţământ care permite
diversificarea şi eficientizarea întregului
proces instructiv educativ
-Existenţa unor laboratoare (fizică-chimie) şi
cabinete (biologie, informatică) funcţionale
chiar dacă nu dispun de toată dotarea
necesară;
-Avem biblioteca, sala si teren de sport;
-Există o legătură permanentă la reţeaua
INTERNET şi dispunem de toată dotarea
necesară pentru comunicare şi informare;
-transportul elevilor de la Arini se face cu
microbuzul scolii
Puncte slabe
-Dotarea precară a sălilor de clasă,
laboratoarelor
-Nevalorificarea posibilităţilor de a prinde
programe externe de finanţare.
- lipsa incalzirii centrale
- absenta unor materiale necesare
desfasurarii unor activitati extrascolare, in
natura
Oportunitati
-achizitionarea unor echipamente necesare
desfasurarii unor activitati extrascolare in
care sa se implice si parintii
-reabilitarea interioara si exterioara a
cladirilor
- achizitionarea unor echipamente
electronice necesare unor prezentari pe
diverse teme (videoproiector)
Amenintari
-slaba finantare a invatamantului care nu
permite realizarea dotarilor necesare
desfasurarii in bune conditii a activitatilor
practice in laboratoare
-Subfinanţarea cronică în ultimii 10 ani
-Inexistenţa unui strategii de completare a
resurselor financiare;

17
4.Analiza SWOT – Cultura organizationala
Puncte tari
-Traiectoria pozitiva impusa de echipa
manageriala
-Înnoirea masiva a colectivului prin angajarea de
tineri care au improspatat atmosfera din scoala.
-Îmbunătăţit sistemul de evaluare şi motivare a
personalului;
-Promovarea muncii în echipă;
-Cresterea gradului de receptivitate la problemele
profesionale sau personale ale angajaţilor;
-Promovarea experienţei pozitive si a reuşitei
-Creşterea rolului organismelor de conducere în
fundamentarea deciziei;
Puncte slabe
-Asumarea unui sistem de valori proprii
organizaţiei.
-Lipsa de motivaţie la unele cadre;
-Toleranţă excesivă faţă de abateri şi rezultatele
slabe;
-Tendinţa de identificare cu mediul extern, al
cărui pragmatism exagerat neagă sau ignoră
valorile intelectuale;
-Insuficienta comunicare şi colaborare la nivelul
colectivelor.
-Lipsa mediului concurenţial generează interesul
scăzut pentru calitate şi performanţă
Oportunitati

- Formarea unei culturi organizationale bazate pe
traditii proprii
Amenintari

- Fluctuatia permanenta a cadrelor didactice din
cauza navetei
18
5. Analiza SWOT- Relatiile cu comunitatea
Puncte tari
-se manifesta tot mai accentuat dorinta
factorilor de decizie locali de a se
implica activ in dezvoltarea scolii
Puncte slabe
- dezvoltarea insuficienta a unui sistem
de comunicare cu parintii
- slaba implicare a parintilor in educatia
copiilor lor
Oportunitati
- descentralizarea sistemului de
invatamant
- realizarea de parteneriate cu
comunitatea locala
Amenintari
- lipsa de educatie a parintilor si nivelul
scazut de trai pot duce la o slaba
implicare a acestora in activitatile
comune organizate de scoala
19
MISIUNEA ORGANIZATIEI

Misiunea Scolii Generale Maierus este de a promova un
învăţământ modern, centrat pe elev, adaptat nevoilor şi
posibilităţilor lui concrete, oferindu-le astfel elevilor sansa ca pe
parcursul procesului educativ să acumuleze nu numai cunoştinţe
generale, dar şi deprinderi şi abilităţi indispensabile omului
societăţii europene contemporane;
20
Tinte si optiuni strategice ale Scolii Generale Maierus
Prioritatea 1: DEZVOLTAREA PARTENERIATULUI SCOALA –
COMUNITATE LOCALA

Obiectiv strategic: Formarea abilitatilor necesare pentru cresterea
eficientei lucrului în parteneriat cu comunitatea locala în vederea
sprijinirii învatamântului in scoala noastra si dezvoltarea relatiilor de
parteneriat la nivel national .

Rezultate asteptate(tinte) :
 1. Cresterea importantei Scolii Generale Maierus în perspectiva
economica si socio – culturala a comunei Maierus
 2. Realizarea unor relatii de parteneriat durabile cu institutii similare
din tara si strainatate
 3. Infiintarea a doua clase de SAM
 4.. Atragerea unor agenti economici în relatii de parteneriat pentru
amenajarea si dotarea minimala a unor spatiilor destinate atelierelor
scolare si laboratoarelor
21
Prioritatea 2: ÎMBUNATATIREA CALITATII ACTULUI DE
PREDARE – ÎNVATARE
Obiectiv strategic: Întelegerea temeinica a conceptului de învatare centrata pe elev
si elaborarea de strategii de implementare a acestui concept.

Rezultate asteptate(tinte):

1. Identificarea unei game complexe de strategii de predare la nivelul catedrelor.
2. Identificarea stilurilor de învatare ale elevilor.
3. Elaborarea la nivelul fiecarei catedre a planurilor de lectii si a materialelor de studiu în
functie de stilurile de învatare ale elevilor.
4. Parcurgerea cursurilor de formare (grade didactice, cursuri de perfectionare, dezvoltare de
noi competente etc.) de catre cel putin 80 % dintre cadrele didactice
5. Dobândirea de abilitati de utilizare a calculatorului în activitatea de predare - învatare de
catre toti profesorii.
6. Participarea profesorilor la toate întâlnirile metodice de specialitate .
7.. Normele didactice vor fi acoperite cu personal didactic calificat în proportie de 100 %
8.. Personalul didactic auxiliar va fi calificat si angajat conform legii în proportie de 100 %
acoperind normativele în vigoare.
9. Cadrele didactice vor realiza proiectarea demersului didactic respectând reperele
metodologice în vigoare, vor adopta un sistem coerent de evaluare, utilizând metode
alternative conform standardelor prevazute în curriculele nationale.
10 Scoala Generala Maierus va proiecta si va realiza programe de interes comunitar în
toate domeniile de interes (educatie sanitara, rutiera, pentru pace, democratie,
ecologica, cultural artistica etc).
22
Prioritatea 3: PREVENIREA SI REDUCEREA ABSENTEISMULUI SI
A ABANDONULUI SCOLAR

Obiectivul strategic 3: Reducerea numarului de elevi care lipsesc nemotivat sau
abandoneaza cursurile.

Rezultate asteptate(tinte):

1. Elaborarea unor studii privind grupele de risc din punct de vedere al abandonului
scolar.

2. Elaborarea unor strategii de actiune pe termen scurt cu menirea de a asigura
tuturor celor care intra în scoala absolvirea ciclului gimnazial

23
Prioritatea 4: DEZVOLTAREA RESURSELOR MATERIALE ALE
SCOLII
Obiectivul strategic 4: Îmbunatatirea conditiilor oferite pentru desfasurarea
tuturor activitatilor din cadrul procesului de învatare – predare.

Rezultate asteptate(tinte)

1. Dotarea în proportie de cel putin 80 % cu mijloace de învatamânt prevazute de
normativele de dotare minimala în vigoare pentru fiecare disciplina sau arie curriculara
din planul de învatamânt.
2. Asigurarea pentru fiecare catedra (arie curriculara) a cel putin 1 calculator cu
performantele corespunzatoare si o imprimanta.
3. Continuarea dotarii cabinetelor de informatica cu calculatoare superioare ca si
performanta .
4 Scoala Generala Maierus va avea autorizatiile prevazute de actele normative în vigoare
în proportie de 100 %.
5. Baza materiala va avea asigurate toate conditiile igienico – sanitare si de protectia
muncii, conform actelor normative în vigoare.
6. Biblioteca scolara va fi dotata cu cel putin 500 titluri noi de carte, adecvate nivelului
nostru de învatamânt si cu soft educational, conform normativelor în vigoare pentru
evidenta fluxului de elevi. Biblioteca va fi dotata cu mobilier adecvat.
9. Se va realiza reparatia capitala a tencuielii exterioare
10. Se va da in functiune incalzirea centrala
24
Rezultatele cercetarii
a) Trasaturi generale referitoare la cultura calitatii in Scoala Generala Maierus

1. Trasatura dominanta este absenta unei preocupari directe si explicite
pentru asigurarea calitatii. In documente precum proiectul de dezvoltare
institutionala, in planul managerial, in planurile operationale nu exista
obiective explicite privind asigurarea calitatii. Desi se vorbeste despre
“imbunatatirea” sau “optimizarea” diferitelor aspecte ale vietii scolare,
aceste tinte sunt legate mai mult de misiunea scolii decat de orientarea
constienta catre conceptul de calitate
2. A doua trasatura culturala majora este centrarea activitatii manageriale pe
functionarea si nu pe dezvoltarea scolii. Interesul se canalizeaza catre
asigurarea resurselor umane, materiale si financiare destinate functionarii
unitatii scolare.Ca urmare, asigurarea calitatii este corelata cu
eficientizarea activitatii
3. A treia trasatura culturala importanta este modul in care este inteleasa
activitatea de asigurare a calitatii, aceasta fiind abordata exclusiv
procedural si ca o responsabilitate interna a scolii. Personalul didactic al
scolii considera ca asigurarea calitatii tine de proceduri clare, precise si
transparente si ca odata stabilite ele nu mai trebuie schimbate, chiar
insistandu-se pe necesitatea unei stabilizari
25
b) Conceptul de calitate
Fig. IV.2.2: Conceptul de "elev bun"
9%
6%
17%
14%
20%
11%
23%
isi indeplineste sarcinile
recepiv, capacitate de asimilare si redae a
informatiei
motivat in actul invatarii, interesat de
competitie
are spirit de initiativa
disciplinat si ambitios
creativ
consecvent in pregatire
Fig IV.2.3: Conceptul de "profesor
bun"
16%
11%
18%
14%
18%
16%
7%
bine pregatit profesional
interesat permanent de propria-I formare
isi adapteaza strategiile didactice la
nevoile elevilor
apropiere fata de elevi
bun metodist si pedagog
stie sa insufle elevilor dragostea pentru
invatatura
alte caracteristici
26
Figura IV.2.4: Conceptul de "coleg
bun"
15%
22%
13%
20%
10%
15%
5%
cooperant
deschis la dialog
impartaseste din cunostintele sale
deschis la discutii pro si contra
stie sa asculte
bun coechipier
alte caracteristici
Figura Iv.2.5: Conceptul de
"director bun"
24%
19%
16%
22%
13%
6%
bun manager
bun organizator
intelegator
comunicativ
receptiv la nevoile colegilor
alte raspunsuri
27
Figura IV.2.6: Conceptul de
"scoala buna"
15%
22%
12%
21%
15%
9%
6%
isi adapteaza activitatea cerintelor
comunitatii
are baza materiala bine dezvoltata
este o scoala incluziva
are cadre didactice bine pregatite
elevii obtin rezultate bune la invatatura
dezvolta competente pentru viata
alte raspunsuri
Figura IV.2.7: Conceptul de
"invatamant de calitate"
17%
22%
19%
11%
25%
6%
formeaza cetateni utili,adaptabili cerintelor
societatii
scoli cu baza tehnico-materiala buna
opereaza cu cadre didactice bine pregatite
utilizeaza metode de predare adaptate nevoilor
elevilor
programe adaptate
alte raspunsuri
28
c) Managementul calitatii
Scoala Generala Maierus nu are in momentul de fata un sistem propriu si
eficient de asigurare a calitatii, adaptat culturii organizationale, politicilor
proprii de dezvoltare si specificului comunitar, dar incep sa existe preocupari
in aceasta directie.
Avand in vedere ca indicatorii de “valoare ajustata” se refera mai mult la
functionarea curenta a scolii, nefiind indicatori de calitate reali si, de
asemenea, in absenta unui sistem explicit de management al calitatii,
preocuparile identificate pentru asigurraea calitatii (deci la nivel de “valoare
adaugata sau valoare creata”) se refera la
- Accesul elevilor la facilitati (scoala,camin, biblioteca, sala/teren de sport)
- Utilizarea manualelor si a auxiliarelor curriculare
- Produsele scolare ale elevilor
- Calificarea
- Formarea- dezvoltarea profesionala ulterioara proprie
- Proiectarea activitatii
- Pregatirea manageriala
- Resursele financiare si materiale
-Relatiile din interiorul echipei manageriale, dintre echipa manageriala si cadrele
didactice, dintre echipa manageriala si restul personalului , dintre echipa
manageriala si elevi, parinti si alti membri ai comunitatii
- Valori dominante in cultura organizationala
- Produse manageriale
29
Concluzii si recomandari
La nivelul Scolii Generale Maierus nu exista preocupari explicite pentru calitate
si pentru asigurarea calitatii. Cu toate acestea, numerosi indicatori de calitate
sunt urmariti, implicit in activitatea scolara. Personalul scolii trebuie insa sa lege
in mod direct si explicit asigurarea calitatii de dezvoltarea institutionala. Acest
proces de explicitare, de constientizare si de asumare, se realizeaza la nivelul
tuturor elementelor proiectului: misiune, diagnoza, tinte si abordari strategice,
planuri operationale, actiuni si procese efective.

a) Cresterea calitatii raportata la misiunea scolii inseamna:
- progres in manifestarea valorilor fundamentale ale scolii
- progres in realizarea viziunii comune asupra educatiei, impartasita de membrii
unei comunitati educationale
- un raspuns mai bun la nevoile exprimate de membrii comunitatii, de clientii
scolii
30
b) La nivelul diagnozei/ analizei de nevoi
Diagnoza situatiei existente si analiza nevoilor educationale ale comunitatii trebuie
sa reprezinte baza de plecare in elaborarea proiectului de dezvoltare institutionala.
Diagnoza, care arata punctele tari si slabiciunile, ce merge si ce nu merge cum ar
trebui in scoala, este oricum legata de calitate. Important este ca aceasta legatura sa
fie explicitata- deci diagnoza sa fie facuta pe baza unor indicatori clari, care se
refera atat la functionarea cat si, mai ales, la dezvoltarea unitatii scolare.
Este important ca analiza nevoilor educationale sa fie facuta din perspectiva
calitatii, pornind de la definitia calitatii in care clientii, beneficiarii de servicii
educationale sunt cei care ar trebui sa defineasca in mod explicit, calitatea.

c) La nivelul tintelor strategice
Tintele strategice trebuie sa raspunda nevoilor, intereselor si asteptarilor acestor
”purtatori de interese” de la nivelul scolii. Din acesta perspectiva, tintele/scopurile
strategice ale dezvoltarii unitatii scolare trebuie legate, in mod direct si explicit de
cresterea calitatii.
Realizarea scopurilor strategice si orice progres in acest sens reprezinta un nivel crescut
de satisfacere a nevoilor clientilor si beneficiarilor de educatie deci o crestere a
calitatii serviciilor educationale oferite de catre scoala.


31
d) La nivelul strategiei proiectului de dezvoltare institutionala
Strategia trebuie fundamentata in mod explicit pe modul in care este
inteleasa calitatea la nivel local si national, inclusiv principiile asumate ale
calitatii care devin principii strategice ale dezvoltarii institutionale. La acest
nivel incepe, de fapt, managementul calitatii: tintele si optiunile strategice
trebuie definite urmand proceduri prestabilite. De exemplu, daca “orientarea
pe client” este un principiu definit si asumat in mod explicit, procedurile prin
care sunt stabilite aceste tinte si optiuni ( de consultare si de participare a
celor interesati) vor trebui, ele insele, orientate catre client.

e) La nivelul programelor si planurilor operationale
Tintele strategice sunt atinse prin programe si planuri care, la randul lor,
cuprind actiuni concrete. Asa cum rezulta din cercetarea de fata, aici se
intampla ruptura, disparand legatura dintre aceste planuri si actiuni concrete,
pe de o parte, si tintele strategice si misiunea scolii, pe de alta parte.
Pentru ca scoala sa-si realizeze misiunea, este necesar ca tot ceea ce se
intampla in scoala- incepand de la procesul de invatamant ( orele de curs) si
terminand cu activitatile extracurriculare, cu sedintele de lucru si cu
intalnirile informale cu membrii comunitatii – sa fie privit din perspectiva
progresului realizat in indeplinirea misiunii asumate si in atingerea tintelor
strategice stabilite.
Planurile operationale si actiunile concrete prevazute trebuie concepute,
realizate si evaluate din perspectiva contributiei acestora la cresterea calitatii
educatiei oferite de scoala noastra.
32
Vă mulţumesc !!!