Absolvent

:

Indrumator: Sef de lucrari arh.

Diana CULESCU

Ioana TUDORA

AMENAJARE PEISAGISTICA A REZERVATIEI NATURALE FALEZA NORD LUCRARE DE DIPLOMA CONSTANTA

1

Incadrare in teritoriu

Municipiul CONSTANTA Legenda

FALEZA NORD CONSTANTA

NAVODARI
(axa N-S jud. Constanta)

LOCUIRE (individuala si colectiva)

ZONA VERDE

INDUSTRIE

TEREN AGRICOL

STATIUNEA MAMAIA

PALAZU MARE

CERNAVODA
(axa E-V jud. Constanta) AXA MAJORA (jud. Constanta)

TRAMA MAJORA (Municipiul Constanta)

MANGALIA
(axa N-S jud. Constanta)

LIMITA INTRAVILAN

2

Concluziile analizelor

Zonificare

Banda CONSTRUIT - este banda situata in partea de vest a sit-ului si practic constituie limita orasului care participa vizual, dar si functional (face legatura intre oras si faleza). Pe tot parcursul sit-ului alterneaza in permanenta fronturile constituite de blocuri cu lotizarile pentru case, existand si unele zone in care acestea se suprapun. Banda LIBER - este banda constituita de cornisa. Pe parcurs alterneaza zone neamenjate cu zone unde de-a lungul timpului au avut loc diferite interventii (lucrari de consolidare, de drenaj sau amenajare). Deoarece zona nu este in intregime amenajat, pe parcursul acesteia existand si portiuni neocupate (inca) de vegetatie, aceasta a fost numita „liber” pentru a arata ca este libera de constructii. Banda PLAJA - este banda situata spre est, fiind limita marii. Inglobeaza doua portiuni importante de plaja (ca functiune), sase portiuni de diguri precum si cateva portiuni folosite ca promenada pe malul marii.

Pe parcursul fiecarei benzi apar portiuni cu caractere diferite (functionale si vizuale), lucru ce a facut posibila o tronsonare a acestora. Exista anumite tronsoane care datorita caracterelor foarte puternice pe care le au subordoneaza zonele care le inconjoara. Astfel, se pot observa zone dominate de prezenta unui tronson si care functioneaza ca o unitate din punct de vedere vizual, functional sau al imaginii sociale.

2

Concluziile analizelor

ZONA 1

Dominanta vizuala: blocul “Turn”, plaja Modern si partea de cornisa amenajata din zona blocului „Turn” Unitate: functioneaza ca o unitate datorita acceselor si functiunilor prezente

2

Concluziile analizelor

ZONA 1 1.1.1

2

Concluziile analizelor

ZONA 1 1.1.2

2

Concluziile analizelor

ZONA 1 1.1.3

2

Concluziile analizelor

ZONA 1 1.2.1

2

Concluziile analizelor

ZONA 1 1.2.2

2

Concluziile analizelor

ZONA 1 1.3.1

2

Concluziile analizelor

ZONA 2

Dominanta vizuala: imaginea zonei de lotizari aferenta strazii M. Eminescu Unitate: functioneaza ca o unitate datorita: - faptului ca poate fi strabatuta si privita doar de pe laturi (nu exista zone de trecere in interiorul acestui spatiu) - imaginea caselor de pe cornisa este foarte puternica - „incinta” formata de portiunea de plaja care este marginita de diguri, cornisa si spatii punctuale inalte (la nord si sud, formate prin depunerea pamantului rezutat din fundatiile blocurilor)

2

Concluziile analizelor

ZONA 2 2.1.1

2

Concluziile analizelor

ZONA 2 2.2.1

2

Concluziile analizelor

ZONA 2 2.2.2

2

Concluziile analizelor

ZONA 2 2.2.3

2

Concluziile analizelor

ZONA 2 2.3.1

2

Concluziile analizelor

ZONA 2 2.3.2

2

Concluziile analizelor

ZONA 2 2.3.3

2

Concluziile analizelor

ZONA 3

Dominanta vizuala: imaginea portiunii libere (terasare) Unitate: functioneaza ca o unitate datorita: - liniilor „desenate” de zidurile de sprijin - imaginii subzonei construite 3.1.1 este asemanatoare cu cea a subzonei 3.1.2

2

Concluziile analizelor

ZONA 3 3.1.1

2

Concluziile analizelor

ZONA 3 3.1.2

2

Concluziile analizelor

ZONA 3 3.2.1

2

Concluziile analizelor

ZONA 3 3.3.1

2

Concluziile analizelor

ZONA 3 3.3.2

2

Concluziile analizelor

ZONA 4

Dominanta vizuala: imaginea blocurilor cu parter comercial Unitate: functioneaza ca o unitate deoarece: - frontul creat de blocuri are un impact vizual puternic - imaginea cornisei este foarte puternica

2

Concluziile analizelor

ZONA 4 4.1.1

2

Concluziile analizelor

ZONA 4 4.2.1

2

Concluziile analizelor

ZONA 4 4.3.1

2

Concluziile analizelor

ZONA 5

Dominanta vizuala: imaginea ansamblului de blocuri Unitate: functioneaza ca o unitate deoarece: - blocurile au un impact vizual puternic - subzona de „liber” se deosebeste clar de celelalte (alta panta, denivelari, etc.) - subzona de „plaja” se deosebeste clar de celelalte (prezenta pietrelor)

2

Concluziile analizelor

ZONA 5 5.1.1

2

Concluziile analizelor

ZONA 5 5.2.1

2

Concluziile analizelor

ZONA 5 5.3.1

2

Concluziile analizelor

ZONA 6

Dominanta vizuala: imaginea in „trepte” data de lotizarea din „PI”, blocurile terasate si blocurile inalte din planul secund Unitate: functioneaza ca o unitate datorita: - inaltimii „PI-ului” pe care sunt aplasate locuintele - banda de „plaja” bordeaza „PI-ul”

2

Concluziile analizelor

ZONA 6 6.1.1

2

Concluziile analizelor

ZONA 6 6.2.1

2

Concluziile analizelor

ZONA 6 6.3.1

2

Concluziile analizelor

ZONA 6 6.3.2

2

Concluziile analizelor

ZONA 7

Dominanta vizuala: imaginea celor trei blocuri turn (P+10) Unitate: functioneaza ca o unitate datorita modului in care a fost conceputa amenajarea spatiului de la bun inceput

2

Concluziile analizelor

ZONA 7 7.1.1

2

Concluziile analizelor

ZONA 7 7.2.1

2

Concluziile analizelor

ZONA 7 7.3.1

2

Concluziile analizelor

ZONA 8

Dominanta vizuala: imaginea taluzului prabusit Unitate: functioneaza ca o unitate datorita: - tipului de locuire - imaginii taluzului si mormanelor de gunoi prezente pe panta taluzului si pe plaja (doar in aceasta zona) - lipsei legaturilor intre zona construita si cea de plaja

2

Concluziile analizelor

ZONA 8 8.1.1

2

Concluziile analizelor

ZONA 8 8.2.1

2

Concluziile analizelor

ZONA 8 8.3.1

2

Concluziile analizelor

ZONA 9

Dominanta vizuala: imaginea peretelui cornisei Unitate: functioneaza ca o unitate deoarece: - toate componentele sale sunt independente din punct de vedere functional - imaginea peretelui cornisei este extrem de puternica - tipului de plaja (fasie foarte ingusta cu nisip fin)

2

Concluziile analizelor

ZONA 9 9.1.1

2

Concluziile analizelor

ZONA 9 9.2.1

2

Concluziile analizelor

ZONA 9 9.3.1

2

Concluziile analizelor

ZONA 10

Dominanta vizuala: imaginea spatiul liber Unitate: functioneaza ca o unitate datorita imaginii zonei construite careia ii corespunde in permanenta acelasi teren vast

2

Concluziile analizelor

ZONA 10 10.1.1

2

Concluziile analizelor

ZONA 10 10.2.1

2

Concluziile analizelor

ZONA 10 10.3.1

2

Concluziile analizelor

ZONA 10 10.3.2

2

Concluziile analizelor

ZONA 10 10.3.3

2

Concluziile analizelor

ZONA 11

Dominanta vizuala: imaginea pescariei Unitate: functioneaza ca o unitate pentru ca practic este alcatuita doar din zona de plaja transformata in pescarie, blocurile din banda de construit fiind doar un fundal

2

Concluziile analizelor

ZONA 11 11.1.1

2

Concluziile analizelor

ZONA 11 11.3.1

2

Concluziile analizelor

ZONA 12

Dominanta vizuala: imaginea dealului rezultat prin depunerea pamantului rezultat din saparea fundatiilor blocurilor Unitate: functioneaza ca o unitate datorita asezarii la marginea sit-ului si a functiei de granita pe care o indeplineste (intre Constanta si Mamaia)

2

Concluziile analizelor

ZONA 12 12.1.1

2

Concluziile analizelor

ZONA 12 12.2.1

2

Concluziile analizelor

ZONA 12 12.3.1

2

Concluziile analizelor

Vegetatie

Vegetatie spontana:
- prezenta pe intreg teritoriul sit-ului

In aceasta categorie regasesc specii rare (conform listelor rosii) cum ar fi Crambe maritima, Ecballium elaterium, Glaucium flavum, etc.

Un aspect deosebit de important il contituie prezenta plantelor pioniere (de ex. Potentilla reptans), dovada a faptului ca acestea stau la baza colonizarii zonelor formate din umpluturi de pamant rezultat din saparea fundatiilor, pe care a fost posibila aparitia ulteriara a plantelor endemice si rare.

2

Concluziile analizelor

Vegetatie

Vegetatie plantata:
- utilizata in amenajarile realizate si in zonele de locuire - este in totalitate formata din specii lemnoase

Specii utilizate: - arbori: Celtis australis
(Sambovina)

Platanus x acerifolia
(Platan)

Populus alba
(Plop alb)

Populus tremula
(Plop tremurator)

Populus nigra
(Plop negru)

- arbusti: Eleagnus angustifolia
(Salcioara)

Hibiscus syriacus
(Hibiscus)

Tamarix tetandra
(Tamarix)

Se remarca faptul ca speciile folosite in amenajari (italic) prezinta caracteristici care le recomanda in conditiile prezente pe sit (cerinte fata de lumina, rezistenta la seceta, preferinta pentru soluri calcaroase, etc.)`

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful