You are on page 1of 21

CRIZE EPILEPTICE

OCAZIONALE

PROF. DR. SANDA MAGUREANU
CLINICA DE NEUROLOGIE PEDIATRICA A
SPITALULUI CLINIC “AL. OBREGIA”

CONVULSIILE OCAZIONALE
DEFINITIE
 Crize epileptice survenite la orice virsta, dar in special la sugar si
copil mic ca o reactie a sistemului nervos central fata de modificarea
unor constante homeostazice (termica, glicemica, fosfo-calcica,
acido-bazica etc), neavind la baza o leziune cerebrala epileptogena.
Acest tip de crize se datoreaza unor modificari predominent
extracerebrale si rar si unor leziuni intracerebrale acute.

 Convulsiile din sindromul de deshidratare acuta.  Convulsiile din carenta de piridoxina.  Convulsiile din intoxicatiile acute.  Convulsiile din accidentele vasculare.  Crizele din traumatismele cerebrale. .  Convulsiile hipocalcemice. CRIZE OCAZIONALE PRIN MODIFICARI EXTRACEREBRALE:  Convulsii febrile. CRIZE OCAZIONALE PRIN LEZIUNI CEREBRALE ACUTE:  Infectii cerebrale acute.  Crizele din tumorile cerebrale. CRIZE EPILEPTICE OCAZIONALE CLASIFICARE 1.  Convulsiile hipoglicemice. 2.

EPIDEMIOLOGIE: . .frecventa mai mare la baieti.sunt cele mai frecvente convulsii la sugar. . . .2-7% dintre copiii < 5 ani au cel putin o convulsie febrila. .se produc in asociere cu febra.in absenta unei infectii a sistemului nervos (meningita. encefalita).CONVULSIILE FEBRILE DEFINITIE: .varsta aparitiei: 3 luni şi 5 ani.

. Virsta. . In determinarea excitabilitatii corticale sunt implicati 3 factori: 1. 2. 3.CONVULSIILE FEBRILE  ETIOPATOGENIE: . Febra. Insuficient cunoscuta. Factori ereditari.

. boli eruptive. . Cauzate de infectii de cai respiratorii superioare. Apar la cresterea brusca a temperaturii. 75% la >39. FEBRA . infectii urinare si gastroenterite. .CONVULSIILE FEBRILE 1.5 C.

.CONVULSIILE FEBRILE 2.Datorita maturarii cerebrale si scaderea frecventei bolilor infectioase.Factorul cel mai important. .Apar rar sub 6 luni si dupa 4-5 ani. VIRSTA: . .

FACTORII EREDITARI: .Istoric familial de convulsii febrile: 33%.Transmitere autozomal dominanta cu penetranta incompleta si expresivitate legata de virsta – modelul exact este insuficient clarificat.CONVULSIILE FEBRILE 3.Istoric familial de epilepsie: 10-50%. . . .

fara anomalii la examenul neurologic si psihic. clonice sau hipotone generalizate.5 C.CONVULSIILE FEBRILE SIMPLE  Sunt cele mai frecvente (95%).  La copiii anterior normali.  Fara deficit postcritic.  Apar la cresterea brusca a temperaturii peste 38.  Durata redusa < 15 minute. tonico-clonice. .  De obicei bilaterale. in prima zi de febra.  Virsta aparitiei: 6 luni – 5 ani.  De obicei unice in 24 de ore.

au o durată mai mare de 15 minute.se repetă de obicei în decursul unei zile.CONVULSIILE FEBRILE COMPLEXE (COMPLICATE) . .rare (4-5% dintre CF). .sunt de obicei unilaterale.varsta aparitiei .sunt urmate de deficit postcritic. . . . . .frecvent înainte de 1 an.apar la copii cu dezvoltare psihomotorie anormală anterior crizei.

. .când exista cea mai mica suspiciune de meningita. puncţia lombară (controversata): . .la copii < 6 luni (obligatorie).la copii < 18 luni (recomandabil). . . . anamneză riguroasă.atunci când întârzie însanatosirea.daca CF apare în a doua zi de boala.DIAGNOSTICUL POZITIV 1. 2.in CF complicate.

CT şi RMN pot fi uneori de ajutor.modoficarile sunt expresie a predispozitiei genetice si nu un indicator de epilepsie ulterioara.DIAGNOSTICUL POZITIV 3.valoare limitata pentru diagnosticul si prognosticul CF . . Alte analize ca radiografia simplă de craniu. dar nu sunt indicate de rutina. calcemie) au indicatie daca istoricul sau tabloul clinic sunt sugestive 5. 4. examene biologice (glicemie. EEG: .

emoţie. manifestat prin apnee. caracterizat prin mişcări ritmice. uneori dificil de diagnosticat (40% din cazuri nu au semne meningeale). poate fi însoţit şi de convulsie tonico-clonică. poate fi declanşată de febră.meningita. . . hipertonie declanşate de plâns.spasmul hohotului de plâns. cianoză. frică. .frisonul. .anoxia cerebrala (sincopa cerebrală). DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL: . patologie cardiacă. apare între 1-3 ani. oscilatorii fără pierderea conştienţei.

CONVULSIILE FEBRILE TRATAMENT 1. 2. INTERVENTIA IN CRIZA ACUTA. . INTERVENTIA PENTRU PROFILAXIA RECURENTELOR.

algocalmin.combaterea cauzei febrei (bacteriană.5 mg/kgcorp. intrarectal sau intravenos.). 1.tratament medicamentos: diazepam 0. .măsurile suportive: decubit lateral (eliberare căi respiratorii).5ºC . virotică. .antipiretice: acetaminofen. accesului venos pentru perfuzie. dezechilibru electrolitic etc.scăderea febrei sub 38. CRIZA ACUTA . . .liniştirea familiei înspăimântate. aport de oxigen. băi călduţe. . ibuprofen.

5 mg/kg/zi per os pe toata perioada febrei si înca 2 zile de afebrilitate .3mg/kgcorp . Se face cu: antitermice. diazepam. familia. care la o doza de 0.2-0. va administra singura diazepamul intrarectal.când copilul are temperatura > 38ºC.2.daca se produce o recurenta. TRATAMENTUL PROFILACTIC: a.tratamentul profilactic al recurentelor CF nu previne aparitia epilepsiei . Tratamentul intermitent: . 0.

fenobarbitalul 5mg/kg/zi. Terapia continuă . durata CF>15 minute.nu scade riscul dezvoltarii unei epilepsii ulterioare . solicita tratament continuu. TRATAMENTUL PROFILACTIC: b. înspaimântati de producerea CF. valproat 20-40 mg/kgc/zi.profilaxia continua este indicata la copii cu risc crescut (sub 1an. .2. .nu se mai face azi . deprimarea functiilor cognitive. dezvoltare psihomotorie anormala sau atunci când parintii. . insuficienta hepatica sau pancreatica) de lunga durata sau chiar definitive. recurente frecvente.are efecte secundare (agitatie.

depinde de: .temperatura moderată.Riscul de recurenta este de 33-40%. . . .durata scurtă a febrei înainte de CF.durata crizei. . PROGNOSTICUL CONVULSIILOR FEBRILE . .50-75% din recurenţe apar în primul an. . .caracterul focal al crizei.Mortalitatea este foarte scăzută. .istoricul familial de CF la rudele de gradul I.vârsta primei crize febrile: < 12 luni: 50-65%.recurenţele multiple sunt de 3 ori mai frecvente la sugar. .

coreoatetoză (Walace. . . . . 1982).semne neurologice minore.disabilităţile de învăţare – ulterior. .frecvent . tulburări de comportament (tip hiperkinetic). PROGNOSTICUL CONVULSIILOR FEBRILE Riscul de sechele neurologice si mintale.este mic la copiii anterior normali. diplegii.după unele CF complicate: hemiplegii.

.AHC cu epilepsie. .PROGNOSTICUL CONVULSIILOR FEBRILE Factori de risc predictivi pentru epilepsie : .CF > 15 minute. .tulburări neurologice. .CF complicate sunt urmate de epilepsie parţială (cauză sau efect?) .mai multe CF în 24 ore.

la un copil predispus genetic. în perioada de vârstă în care pragul convulsivant al creierului imatur este scăzut (Moshe. . 1989). din punct de vedere patogenic.În concluzie. CF este considerată un răspuns la o febră mare instalată brusc.