You are on page 1of 46

METODA - GHID DE EVALUARE A

NIVELULUI DE SECURITATE SI
SÃNÃTATE ÎN MUNCÃ

Pentru a se asigura un nivel de securitate şi sănătate în muncă
corespunzător este necesară aplicarea unor metode de diagnosticare a
situaţiei sistemului de muncă format din executant-sarcină de muncă
-mijloacele de producţie -mediu de muncă, sub aspectul securităţii
muncii, ceea ce implică:
- cunoaşterea factorilor de risc de accidentare şi
îmbolnăvire
profesională;
- ierarhizarea factorilor de risc în raport cu gravitatea
potenţială a
consecinţelor asupra executantului;
- identificarea şi ierarhizarea măsurilor de prevenire ce trebuie
aplicate.

Prezenta metoda de evaluare face parte din categoria metodelor de
evaluare preaccident/boalăprofesională

Noţiunea fundamentală utilizată în evaluările preaccident este riscul de
accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională, iar criteriile de evaluare se
bazează pe estimarea calitativă sau cantitativă a riscului.

Nivelul de securitate al unui sistem de muncă este un indicator invers
proporţional cu nivelul de risc: cu cât nivelul de risc este mai mare, cu atât
nivelul de securitate este mai mic.

Pericol este proprietatea intrinsecă a materialelor de lucru, a
surselor de
energie sau capacitatea echipamentelor tehnice, a metodelor
sau
practicilor de lucru, de a cauza daune (vătămări sau pagube
materiale).

Risc este probabilitatea ca dauna (vătămarea sau paguba
materială)
să se realizeze în condiţiile expunerii la pericol în anumite
condiţii
de gravitate.

Securitate o stare fără pericol.
Securitatea muncii presupune absenţa pericolelor de accidentare
şi
îmbolnăvire profesională în procesul de muncă.

Conducerea persoanei juridice şi persoana fizică au obligaţia de a asigura la
fiecare loc de muncă securitatea şi sănătatea salariaţilor.

Scopul evaluării nivelului de securitate este de a oferi posibilitatea acestora
de a cunoaşte situaţia reala de la fiecare loc de munca din punct de vedere al
securităţii şi sănătăţii şi de a lua măsurile de prevenire cele mai potrivite situaţiei
date.

Aceste măsuri includ:

-prevenirea riscurilor profesionale;

- informarea şi instruirea salariaţilor;

- implicarea organismelor şi a mijloacelor care să permită realizarea
măsurilor preconizate.
Evaluarea nivelului de securitate trebuie să fie astfel structurată încât să ajute
conducerile persoanelor juridice, persoana fizică şi persoanele care se ocupă
cu problemele de securitate şi sănătate în muncă (s.s.m.) la:

- identificarea pericolelor existente şi evaluarea riscurilor legate de
aceste pericole, în vederea stabilirii măsurilor care se impun pentru
a asigura s.s.m. a salariaţilor;
- evaluarea riscurilor în vederea selecţionării celor rnai bune
echipamente de munca (EM), echipamente individuale de protecţie
(EIP), substanţe sau preparate chimice, de asemenea pentru
amenajarea şi organizarea locului de muncă;
- verificarea eficienţei măsurilor propuse şi implementate:
- ierarhizarea acţiunilor de prevenire în ordinea priorităţii;
- demonstrarea pentru ei înşişi, pentru activităţile competente,
lucrătorilor, precum şi reprezentanţilor acestora, că s-a ţinut seama de toti
factorii legati de munca


Evaluarea nivelului de securitate va trebui revizuită ori de câte ori la locul de
muncă s-au produs schimbări care pot modifica percepţia riscului, cum ar fi un nou
proces tehnologic, echipamente sau materiale noi sau schimbarea organizării procesului
de muncă.

Nu există principii universale privind modul în care ar trebui efectuată
evaluarea nivelului de securitate.

Totuşi, există două principii care, întotdeauna, trebuie avute în vedere în
activitatea de evaluare a nivelului de securitate şi anume:
- evaluarea trebuie structurată astfel încât să fie acoperite toate
pericolele şi riscurile relevante (ex. nu trebuie trecute cu vederea
aspectele privind curăţenia, care ar putea să se efectueze în afara
programului "normal" de lucru, compactarea gunoaielor, a
deşeurilor):
- când un risc este identificat, evaluarea începe prin cercetarea
în primul rand a posibilităţii de eliminare a acestuia la sursă:

Evaluarea nivelului de securitate comportă următoarele etape:
- identificarea pericolelor;
- identificarea salariaţilor care sunt expuşi la aceste pericole;
- estimarea riscurilor, calitativă sau cantitativă;
- examinarea posibilităţilor de eliminare a riscurilor la sursă sau de diminuare a
acestora

Locurile de muncă pot fi clasificate astfel:
- locuri de muncă fixe (ex. birouri, fabrici ş.a.);
- locuri de munca supuse modificărilor (ex. şantiere de construcţii,
clădiri, construcţii navale);
- locuri de muncă mobile (ex. locuri de muncă temporare pentru
întreţinerea canalizărilor urbane, vizite de inspecţie etc).

Rezultă deci că acţiunea de evaluare a nivelului de securitate trebuie astfel
conceputa încât să acopere diferitele tipuri de locuri de muncă.

Modalităţile de abordare folosite comportă de obicei următoarele operaţii:

- observarea condiţiilor de muncă la locul de muncă (ex. mijloacele de
acces, situatia pardoselilor , securitatea echipamentelor tehnice,
pulberi şi fum, temperatură, iluminat, zgomot ş.a.);
- identificarea sarcinilor la locul de muncă:
- analiza modurilor de operare;
- analiza factorilor externi care ar putea influenţa locul de muncă (ex.
factorii meteorologici pentru cei care lucrează în exterior);
- analiza factorilor psihologici, sociali şi fizici, care ar putea contribui
la stresul la locul de.muncă, cum interacţionează ei împreună şi cum
interacţionează cu alţi factori relevanţi în organizarea muncii şi în mediul de
muncă;
-analiza instalaţiilor privind menţinerea condiţiilor de securitate şi
sănătate în muncă.

Constatările făcute pot fi astfel comparate cu criteriile de asigurare a
securităţii şi sănătăţii în muncă, cuprinse în reglementările legale .

In baza acestor constatări se poate face ierarhizarea măsurilor de prevenire
care au în vedere:

- evitarea riscurilor prin schimbarea elementelor periculoase cu altele
care nu sunt sau eventual sunt mai puţin periculoase;

- combaterea riscurilor la sursă;

- stabilirea măsurilor de protecţie colectivă ca măsuri prioritare faţă de
măsurile de protecţie individuala (ex. reducerea expunerii la fum
prin ventilaţie locală, în loc de mască individuală) luând în
considerare evoluţia tehnicii şi a cunoştinţelor în domeniu;

In baza acestor constatări se poate face ierarhizarea măsurilor de
prevenire care au în vedere:
- evitarea riscurilor prin schimbarea elementelor periculoase cu
altele care nu sunt sau eventual sunt mai puţin periculoase;
- combaterea riscurilor la sursă;
- stabilirea măsurilor de protecţie colectivă ca măsuri prioritare
faţă de măsurile de protecţie individuala (ex. reducerea expunerii
la fum prin ventilaţie locală, în loc de mască individuală) luând
în considerare evoluţia tehnicii şi a cunoştinţelor în domeniu;

Concepţia de evaluare care se va aplica, va depinde de:
- tipul de loc de muncă (ex. întreprindere fixă, şantier
temporar);



- tipul de proces (ex. operaţiuni repetitive, procese evolutive sau
variabile);
- sarcina de muncă, care este funcţie de complexitatea
tehnologiei utilizate.

In cadrul evaluării nivelului de securitate trebuiie făcută o ierarhizare a
riscurilor funcţie de gravitatea lor materializată prin gravitatea consecinţelor
asupra organismului uman în cazul producerii unui incident.

Din acest punct de vedere, riscurile se clasifică astfel:
- riscuri minore - care produc ITM < 3 zile;
- riscuri semnificative - care produc ITM > 3 zile;
- riscuri majore care produc invaliditate sau deces.

în acelaşi timp, la evaluarea nivelului de securitate, pentru stabilirea
măsurilor de prevenire trebuie să se ţină cont şi de numărul de persoane expuse
precum şi de timpul de expunere.
Astfel, s-a convenit, în mod arbitrar, să se considere:
- expunere accidentală o expunere <3 h/zi;
- expunerea temporară expunerea >3h/zi şi <4h/zi;
- expunerea permanentă expunerea >4h/zi.

Nr.

Surse dfe risc

Nr. persoane

Gravitatea

Expunere

crt.

~- * ■

expuse

Accidentală

Temporară

Permanentă

consecinţei


:
_ 1

2

3

' 4

5

6

-l"

Iluminat
:











2

Zgomot










3

-Vibraţii










4-

Ambianţa termică










"5

Materiale periculoase










6

Ventilaţie










7

.Echipamente tehnice











■8

"Manipularea sarcinilor










9

Terminale cu ecran










IO

Amenajarea locurilor de muncă










11

'Amenajarea spaţiilor de lucru










12

Incendii şi explozii










13

Electrosccuritate











0

1

2

3

4

5

6

14

Riscuri speciale











15

Circulaţie.Riscuri orizontale şi verticale











16

Protecţia colectivă şi individuală











17

Organizarea primului ajutor











STABILIREA GRUPEI DE EVALUATORI
Persoanele care efectuează evaluarea nivelului de securitate în muncă trebuie să
posede cunoştinţe şi informaţii despre:

- pericolele şi riscurile cunoscute ca existente şi modul de apariţie;

- materialul, echipamentul şi tehnologia utilizată în muncă;

- procedurile şi organizarea muncii, de asemenea interacţiunea lor cu
materialele şi echipamentele utilizate;

- natura, probabilitatea, frecventa si durata de expunere la pericole;

- relaţia dintre expunerea la pericol şi efectele sale;

- reglementări legale privind riscurile existente.

Grupa de evaluare a nivelului de securitate poate fi formată numai din persoane instruite şi
formate pe probleme de evaluare de la instituţii specializate sau poate fi o grupă mixtă de
evaluatori formală din specialişti de la o instituţie specializată, specialişti pe probleme tehnice din
unitatea la care se face evaluarea precum şi reprezentanţi ai lucrătorilor.

STUUCTURA METODEI

Prezenta metoda de evaluare este structurata pe trei seturi de fişe independente şi
anume:

- Fişe pentru "Riscuri generale" în număr de 17, numerotate de la I la
XVII.

- Fişe pentru "Riscuri specifice", pe activităţi în total 151 fişe,
- Fişe privind "Evaluarea la nivelul agenţilor economici
a managementului securităţii şi sănătăţii în muncă" în număr de 5.

La stabilirea structurii fişelor privind riscurile generale s-a ţinut cont de faptul că o
întreprindere este un "sistem complex", deci analiza izolată a fiecărui risc în parte nu ar da
o imagine reală a nivelului de securitate.
Ţinând cont de acest lucru, prin aceste fişe se propune o evaluare a riscurilor în două
etape sucesive:
1. Prezentarea şi analiza riscurilor pe locuri de muncă, apoi la nivelul
atelierului (secţiei);
2. Clasificarea riscurilor identificate în patru categorii determinate de
prioritatea acţiunilor de prevenire şi combatere a acestora:

A), factorii de de risc care nu afectează integritatea fizică şi psihică
a salariatului;
B). factorii de risc care afecte'a/.ă în mică măsură integritatea
fizicăşi psihică a salariatului;
C). factorii de risc care pot afecta integritatea fizică şi psihică a
salariatului, valoarea lor sau importanţa lor fiind aproape de limitele admise de
reglementările în vigoare;
D). factorii de risc care pot afecta integritatea fizică şi psihică a
salariatului, cu o probabilitate ridicată de accidentare sau de îmbolnăvire
profesională, valorile lor sau importanţa lor depăşind limitele admise de
reglementările în vigoare.
în structura fişelor privind "Riscurile generale" sunt incluse 17 fişe şi anume:
-Fişa -Iluminatul;
-Fişa II -Zgomot;
-Fişa III -Vibraţii;
-Fişa IV -Ambianţa termică;
-Fişa V -Materiale periculoase;
-FişaVI -Ventilaţie;
-Fişa VII -Echipamente tehnice;
-Fişa VIII -Manipularea sarcinilor;
-Fişa IX -Terminale cu ecran;
-Fişa X -Amenajarea locurilor de muncă;
-Fişa.XI -Amenajarea spaţiilor de lucru (clădirilor);
-Fişa XII -Incendii şi explozii:
-Fişa XIII -Electrosecuritate;

-Fişa XV -Circulaţie, riscuri orizontale şi verticale
-Fişa XVI -Protecţia colectivă şi individuală
-Fişa XVII -Organizarea primului ajutor.

-Fişa XIV -Riscuri speciale
Fiecare fişă se compune din trei părţi:
- o prezentare sintetică a riscului;
- o serie de întrebări ce permit evaluarea diferitelor aspecte
care
caracterizează riscul;
-informaţii calitative sau cantitative referitoare la riscul
analizat

Fişele pot fi utilizate pentru un loc de muncă sau pentru un
grup de locuri de muncă.
Pentru fiecare indicator, evaluatorul poate acorda un număr de
puncte în funcţie de situaţia găsită pe teren.
Astfel:
- în cazul unei situaţii foarte bune se pot acorda 4
sau 5 puncte;
- în cazul unei situaţii medii, 2-3 puncte;
- în cazul unei situaţii negative, 1 punct sau nici un
punct.
Căsuţa care corespunde numărului de puncte acordate se
marchează cu x".

Având în vedere că nu toţi indicatorii au aceeaşi importanţă din
punct de vedere al gravităţii sau frecvenţei accidentelor de muncă sau
îmbolnăvirilor profesionale care pot să apară în cazul nerespectării lor s-au
prevăzut o serie de coeficienţi de ponderare în funcţie de gravitatea
consecinţelor.





Indicator

Valorile coeficientului de
ponderare

Foarte important

2,0
Important

1,5
De importanţă medie

1,0
Mai puţin important

0.5

In final, pentru fiecare fişă se calculează:
- punctajul obţinut;
- punctajul maxim posibil;
- nivelul de securitate.

Punctajul obţinut este suma produsului dintre punctajul acordat şi
coeficientul de ponderare, adică:
Punctaj obţinut = (Punctaj acordat x Coeficient de ponderare)

Punctajul maxim posibil este suma produsului dintre 5 şi coeficientul de
ponderare, adică:
Punctaj maxim posibil = (5 x Coeficient de ponderare)

Nivelul de securitate N
s
se obţine din raportul dintre "Punctajul
obţinut" şi "Punctajul maxim posibil".

în funcţie de rezultatul obţinut, nivelul de securitate se poate încadra
într-una din următoarele şase clase:
-91-100% Excelent - E
-81-90% Foarte bun - FB
-71-80% Bun - B
-61-70% Mediu - Me
-51-60% Mic -Mi .
-sub 50% Nesatisfăcător – N

Valoarea nivelului mediu de securitate pe locul de, muncă analizat se
determină utilizând valorile nivelului de securitate obţinute pentru fiecare
fişă, adică: N1 + N2+……N17
Nsm =---------------------
36
In mod analog se poate determina nivelul general de securitate pentru
atelier sau secţie.

In afara fişelor menţionate, pentru fiecare loc de muncă se completează o
fişă de sinteză pe loc de muncă , care cuprinde următoarele informaţii:

- date privind locul de munca analizat;

- riscul identificat, nivelul de securitate corespunzător clasei de
încadrare, acţiunile de prevenire cu specificarea măsurilor propuse
şi a priorităţii de acţiune.

In acelaşi timp se mai completează o fişă de sinteză a riscurilor comune pe
atelier , sectie, etc











Sursa de risc

Nivelul de securitate

Acţiuni preventive

E

FB

B

Me

Mi

N

Masuri propuse

Prioritate

A

B

C

D

Iluminat























Zgomot























Vibraţii























Ambianţă termică























Materiale periculoase























Ventilaţie























Echipamente tehnice























Manipularea sarcinilor























Terminale cu ecran























Amenajarea locului de muncă























Amenajarea spaţiilor de lucru























Incendii şi explozii























Electro securitate























FISA DE SINTEZĂ A RISCURILOR COMUNE PE ATELIER (SECTTEV exemplu
Suprafaţă (m
2
):
Data:
întreprinderea:
Locurile de muncă analizate:
Numărul de persoane:.
Numărul de maşini:

-Zugrăveala din

-Probleme de

-Spaţiile dintre

-Instalaţii

atelier degradată

climatizare;

maşini jenează

electrice


-Probleme de

manipularea şi

neverificate;


ventilare

circulaţia.

-Zgomotul în


(mirosuri

cărucioarelor:

atelier >90 dB(A)



dezagreabile)

-Necunoaşterea

-Manipularea




pictogramelor de

unor greutăţi de


pericol

peste 5 tone pe zi






-Greutăţi peste






15Kg manipulate de femei

Priorităţile

A

B

C

D)













EXEMPLIFICARE
FIŞA VIII. MANIPULAREA SARCINILOR
Nr. crt.

Indicatori

Punctaj

Coef- de
ponderare

Nesatisfăcător

Mediu

F. bun

0

1

2

3

4



VIII. l

Locul de-muncă este conceput astfel încât să se ellimine
operaţiile manuale de manipulare?









X



2,0

VI11.2-

Dacă nu este posibilă eliminarea operaţiilor manuale de
manipulare, există la locul de munca mijloace tehnice pentru
a le limita?











i

2,0

V1I.3

Dacă salariaţii trebuie să ridice sau să
de pună i sarcini, greutatea fiecărei sarcini, înălţimea la care
sarcina trebuie apucata şi la care trebuie depusă, numărul de
sarcini pe oră care trebuie deplasate (în perioade normale şi
de vârf), sunt cunoscute?



K









1,5

vrn.4

Salariatul trebuie să se aplece pentru a apuca sarcina şi a o
ridica la serm-înâlţime?











X

1,5

VIII. 5

Trebuie să ridice sarcina deasupra umerilor? (schema 2)

Nu e cazul

1,5

vin.6

Trebuie să aşeze sau sa apuce o sarcină Ia o distanţă mai
mare de 30 cm de axa corpului? (schema 3)



X









1,5

VIJT.7

Salariatul trebuie să efectueze rotaţii ale corpului chiar fără
sarcină? (schema 4)

Nu e cazul

1,5

vin. 8

Salariatul este obligat să ridice sau să poarte sarcina în regim
potenţial dezechilibrat? (schema 5)











X

1,5









Nr. cri

Indicatori

Punctaj

Coef. de
ponderare

Nesatisfăcător

Mediu

F. bun
0

1

2

J

4

5

VIII.9

Manipularea sarcinilor (apucare şi depunere) se face într-o
manieră continuă pe o durată mai mare de o oră?









X



1,5

VEI. 10

Purtarea sarcinilor se efectuează pe o durată mai mare de 5
min. pentru fiecare sarcină?









X



1,5

VIII. 11

Transportul sarcinii pe o scară sau pe un plan înclinat se face
la o distanţa mai mare de 25 cm pe verticală?

Nu e cazul

1,5

VIII. 12

Salariaţii se plâng de locul de muncă prost conceput din
punct de vedere a] efortului
depus la manipularea manulă a sarcinilor?











X

2,0

vm.B

Există locuri de muncă comportând purtarea sarcinilor
superioare valoni de 30 kg pentru bărbaţi şi de 15 kg pentru
o femeie?









X



2,0

VIII 14

Sarcinile manipulate au viteze reziduale, sunt calde, reci sau
au un conţinut instabil?





X







1,5

VIII. 15

Sarcinile manipulate au gabaritul mare (două laturi mai mari
de 75 cm) sau sunt
incomode?



X









1,5

VIII.16

Manipularea sarcinilor se derulează într-un spaţiu restrâns?







X





1,5

VIII. 17

Amenajările existente la locul de muncă permit accesul
direct la căruciorul
automotoi?











X

1,0

VIII. 18

Suprafeţele solului suni glisante sau denivelate, nepermiţând
utilizarea de exemplu a transpaletelor?







X





1,0

Punctaj obţinut: 79
Punctajul maxim posibil: 117,5

Nivelul de securitate NVIII = 79 / 117,5 x 100 = 67,2 % deci Mediu

EVALUAREA LA NIVELUL AGENTILOR ECONOMICI A
MANAGEMENTULUI SSM
Evaluarea managementului în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă (s.s.m.)
constituie un instrument obligatoriu în promovarea strategiilor, planurilor şi procedurilor
prin care se poate asigura la fiecare loc de muncă un nivel de s.s.m. corespunzător.
Metoda prezentată constituie un real ajutor conducerii agentului economic prin aceea
că:
- oferă informaţii privind cele mai eficiente metode de management
în domeniul s.s.m.;
- identifică punctele forte cât şi cele slabe în domeniul
managementului securităţii şi sănătăţii în muncă într-o întreprindere;
- oferă un sistem de referinţă în ceea ce priveşte performanţele în
domeniul securităţii şi sănătăţii în munca;
- scoate în evidenţă domeniile în care cs'te necesar să se aducă
îmbunătăţiri.
Metoda de evaluare se axează pe cinci obiective de bază şi anume:
- implicarea conducerii;
- strategia, planurile şi procedurile privind s.s.m.;
- consultarea salariaţilor:
- identificarea, evaluarea şi prevenirea riscurilor;
- instruirea, perfecţionarea şi formarea personalului şi propaganda în
domeniul s.s.m..
Metodologia de evaluare este aceeaşi ca şi cea utilizată în cazul fişelor pentru "Riscuri
generale.



NECESITATEA EVALUÃRII RISCURILOR
Diagnosticarea sistemului de muncã
cunoasterea riscurilor
ierarhizarea în raport cu
gravitatea
mãsuri de prevenire în
functie de nivelul de risc
4.1.1.
Metode de evaluare
PRE-ACCIDENT
•INDICATORI ABSOLUTI
•INDICATORI RELATIVI

IF = (Na/Ns) x 1000
IG = (Ni/Ns) X 1000
NECESITATEA EVALUÃRII RISCURILOR
4.1.2.
SUBMODULUL 4.2
METODE DE ANALIZÃ SI EVALUARE A
SECURITÃTII MUNCII ÎNTR-UN
SISTEM
4.2.1.
Metode de evaluare
DEFINITII
PERI COL - proprietate intrinsecã a materialelor, surselor de
energie, echipamentelor tehnice sau metodelor de lucru care
pot cauza daune;
RI SC - probabilitatea ca dauna sã se realizeze în conditiile
expunerii în anumite conditii de gravitate;
SECURI TATE - o stare fãrã pericol. Securitatea muncii
presupune absenta pericolelor de accidentare si îmbolnãvire
profesionalã.
cunoasterea si evaluarea calitativã /
cantitativã a riscurilor într-un sistem de
muncã.
- evaluarea trebuie sã acopere toate pericolele
si riscurile relevante
- eliminarea risculului identificat direct la
sursã
4.2.2.
RIGUROZITATE
STIINTIFICÃ
COMPLEXITATE
ECONOMICE
Metode de evaluare
4.2.3.
A. SISTEM DE AUTOEVALUARE A SECURITÃTII SI
SÃNÃTÃTII ÎN MUNCÃ PENTRU ÎNTREPRINDERI
MICI SI MIJLOCII
I NSTRUMENT DE LUCRU - chestionar cu întrebãri de tip deschis însotite de
întrebãri ajutãtoare referitoare la riscuri specifice:
capacitatea de a controla riscurile;
politica de prevenire a riscurilor ;
circulatie, riscuri orizontale si verticale;
securitatea masinilor;
zgomot si vibratii;
temperatura si reîmprospãtarea aerului;
iluminatul;
riscuri de incendii, explozie;
riscuri electrice;
materiale periculoase;
protectie colectivã si individualã la locul de muncã si împrejurimi;
transportul greutãtilor;
activitatea de întretinere;
organizarea primului ajutor;
participarea salariatilor la procesul de asigurare a securitãtii si sãnãtãtii în
muncã.
1
4.2.3. (continuare)
ETAPE DE EVALUARE
acordarea fiecãrei întrebãri a unui punctaj de la 0 la 5 pe scala de evaluare;
cotarea se comparã cu valorile standard din caietul de evaluare: dacã valoarea
este plasatã în dreapta liniei duble se considerã cã avem un “punct tare” , dacã
cotarea este în stanga liniei duble avem un “punct slab” .
Faza I
Faza I
Î n situatia în care punctele tari si cele slabe sunt grupate în tabele
centralizatoare în functie de componentele sistemului de muncã se poate
continua evaluarea pentru îmbunãtãtirea securitãtii si sãnãtãtii în muncã.
Ca mod de operare, se înceruieste fiecare întrebare pentru care
evaluarea s-a situat în dreapta liniei duble, iar pentru întrebãrile neaplicabile
societãtii cifra se bareazã cu X.
Se face raportul între numãrul întrebãrilor încercuite si diferenþa
dintre numãrul total de întrebãri si cele barate cu X.
Raportul se transformã într-o valoare procentualã încercuindu-se
fiecare componentã astfel:
2
4.2.3. (continuare)
Scor 75 - 100
“Foarte bine” se mai pot îmbunãtãti unele
aspecte
Scor 50 - 75
“Mediu” trebuie acordatã mai multã atentie
componentelor analizate.
Scor 25 - 50
“Situatie criticã” îmbunãtãtiri cat mai curand
posibile unele aspecte
Sub 25
“Este timpul sã actionati” sunt foarte multe
lucruri de fãcut pentru îmbunãtãtirea situatiei
3
B. METODA - GHID DE EVALUARE A NIVELULUI DE
SECURITATE SI SÃNÃTATE ÎN MUNCÃ
ETAPE:
identificarea pericolelor
identificarea salariatilor expusi;
estimarea riscurilor - calitativ si cantitativ
examinarea posibilitãtii eliminãrii riscurilor la sursã sau diminuarea lor.
4
CLASI FI CARE TI MP EXPUNERE:
acidentalã <30 minute pe zi ;
temporarã >30 minute pe zi si <4 ore pe zi ;
permanentã >4 ore pe zi .
4.2.3. (continuare)
MODALITÃTI DE ABORDARE :
observarea conditiilor de muncã (mijloace de acces, pardoseli,
echipamente tehnice, temperatura, iluminat, zgomot, pulberi, fum,
etc. ) ;
identificarea sarcinilor la locurile de muncã;
analiza modului de operare;
analiza instalatiilor privind mentinerea conditiilor de securitate
si sãnãtate în muncã.
5
CLASIFICAREA RISCURILOR:
minore I TM <3 zile ;
seminificative I TM >3 zile ;
majore invaliditate, deces .
4.2.3. (continuare)
STRUCTURA GHID :
fise “Riscuri generale” ;
fise “Riscuri specifice” ;
fise “Evaluarea managementului securitãtii si sãnãtãtii în muncã.
6
4.2.3. (continuare)
Riscuri generale - evaluare în douã etape succesive:
1. prezentarea si analiza riscurilor pe locuri de muncã,
2. clasificarea riscurilor dupã prioritatea actiunilor de prevenire:
A. factori de risc care nu afecteazã integritatea fizicã si psihicã;
B. factori de risc care afecteazã în micã mãsurã;
C. factori de risc care afecteazã, valoarea lor fiind aproape de limitele
admise;
D. factori de risc care afecteazã integritatea fizicã si psihicã, valorile lor
depãsind limitele admise de reglementãri;
Structura fiselor “Riscuri generale”
7 4.2.3. (continuare)
I . I luminat;
I I . Zgomot;
I I I . Vibratii;
I V. Ambianta termicã;
V. Materiale periculoase;
VI . Ventilatie;
VI I . Echipamente tehnice;
VI I I . Manipulare sarcini;
I X. Terminale cu ecran;
X. Amenajarea locurilor de muncã;
XI . Amenajarea spatiilor de lucru - clãdiri;
XI I . I ncendii si explozii;
XI I I . Electrosecuritate;
XI V. Riscuri speciale;
XV. Circulatie, riscuri orizontale si verticale;
XVI . Protectie colectivã si individualã;
XVI I . Organizarea primului ajutor;
Componenta fisei:
 prezentarea sinteticã a riscului;
 întrebãri caracteristice riscului;
informaþii calitative si/sau cantitative;
coeficient de ponderare.
4.2.3. (continuare)
Evaluare:

 4 sau 5 puncte - situatii foarte bune;
 2 sau 3 puncte - situatii medii;
 0 sau 1 punct - situatii negative.
Cãsuta care corespunde se marcheazã cu un “X”.
Functie de gravitatea consecintelor se aplicã fiecãrei
întrebãri un coeficient de ponderare de la 0,5 la 2.
I ndicatorii fãrã relevantã nu se coteazã - se scrie - “Nu este
cazul”.
În final se calculeazã:

= x

=
N
sm
=

17
I = 1
N
si

17
91- 100  E 81- 90  FB 71 - 80  B
61 - 70  Me 51 - 60  MI
< 50 %
8
SUBMODULUL 4.3
ELABORAREA PLANULUI DE
SECURITATE SI SÃNÃTATE
ÎN MUNCÃ
4.3.1
LISTA - CADRU PRIVIND MÃSURILE CARE SE REALIZEAZÃ DIN
FONDURILE DE PROTECÞIE A MUNCII
* . MÃSURI TEHNI CE DE PROTECTI E A MUNCI I
sisteme, aparate si dispozitive de combatere a riscurilor mecanice, electrice, chimice, termice,
biologice;
sisteme si instalatii de ventilatie;
sisteme si dispozitive de combatere a zgomotului si vibratiilor;
aparatura de semnalizare si control a noxelor;
aparate de prevenire a exploziilor, incendiilor si autoaprinderii, etc.;
mãsuri de îmbunãtãtire a conditiilor de muncã.
* . MÃSURI ORGANI ZATORI CE DE PROTECTI E A MUNCI I
(ansamblul mãsurilor de protectie referitoare la executant si sarcina de muncã)
instruire, formare si perfectionare a personalului;
evaluarea riscurilor la locurile de muncã;
certificare echipamente tehnice;
optimizare proceduri si metode de lucru;
elaborare instructiuni.;
echipament individual de protectie si de lucru.
*. MÃSURI I GI ENI CO-SANI TARE
alimentatie specialã;
materiale igienico-sanitare;
unguente, alifii;
statii de salvare fixe si mobile;
instalatii de apã carbogazoasã.;
canalizare , colectare;
puncte sociale si de prim ajutor
camere speciale de decontaminare
4.3.2
ETAPELE REALIZÃRII PLANULUI DE MÃSURI ANUAL
ELABORARE PLAN CU CONSULTAREA
art. 4.1., N.M. VII, Legea 90 / 1996
FONDURI DESTINATE PROTECTIEI MUNCII
N.M. VII, Legea 90 / 1996
Aprobare plan de mãsuri de cãtre consiliul de administratie art. 4.2.,
N.M. VII, Legea 90 / 1996
Prezentare plan de mãsuri de cãtre administrator în fata CSSM; art.
38 din N.G.P.M.
Aprobare plan de mãsuri de cãtre CSSM; art. 34 din N.G.P.M.
Realizare plan de mãsuri
Urmãrirea realizãrii planului cu raportãri periodice
Reactualizarea planului de cãtre administratie
1
2
1
A apãrut finantare
suplimentarã
2
NU
DA
4.3.3
STABILIREA PRIORITÃTILOR
CÂT DE PERICULOS ESTE LOCUL DE MUNCÃ
- SE ACORDÃ PRIORITATE SÃNÃTÃTII PERSONALULUI
CÂTE PERSOANE LUCREAZÃ ÎN ACEL MEDIU
- SE ACORDÃ PRIORITATE PROTECTIEI COLECTIVE
POSIBILITATEA LUÃRII UNOR MÃSURI
4.3.4
LISTA CELOR 11 PRIORITÃTI
BOLI CANCEROASE
ACCIDENTE DE
MUNCÃ MORTALE
AFECTIUNI
CARDIOVASCULARE
ZGOMOT
AFECTIUNI
CEREBRALE
BOLI PSIHOSOCIALE
AFECTIUNI
RESPIRATORII
AFECTIUNI
GENETICE
AFECTIUNI ALE
PIELII
ERGONOMIE
ACCIDENTE
GRAVE