You are on page 1of 25

Cursul nr. 1.

Fundamentele noii diplomaţii
comerciale în condiţiile globalizării

Aspecte metodologice
• Cursurile vor aborda problematica definitorie pentru evoluţia
comerţului internaţional ca flux al circuitului economic
internaţional;
• Disciplina se va finaliza cu un examen scris a cărui pondere va
fi de 40% din nota finală;
• Pe parcursul semestrului sunt prevazute 3 teste a căror pondere
în nota finală va fi de 20%;
• Activitățile de la seminar – referate, recenzii, poiecte, studii de
caz, simulări- au o pondere de 40% din nota finală, după cum
urmează:
• recenzia unui articol din BID – 5 pp
• un eseu pe baza unei problematici oferite în prealabil –
10 pp;
• participare activă la dezbateri 25 pp.
• Disciplina se poate promova doar dacă la examen se obțin
minimum 40 de puncte;

• Specificităţi ale comerţului internaţional cu servicii. • Aspecte comerciale ale drepturilor de proprietate industrială şi intelectuală.Tematica cursului • Fundamentele noii diplomaţii comerciale internaţionale. • Factorii care influenţează evoluţia comerţului internaţional. .

• Multilateralismul comercial –valenţe şi limite. • Aspecte specifice ale proceselor de integrare economică regională. • Teorii cu privire la comerţul internaţional.Cont. .

to preach this evangel. one vast and ecumenical holding company for who all men will work to serve a common profit. in which all men will hold a share of stock. all boredom amused. There is no America. Union Carbide and Exxon. Those are the nations of the world today… The world is a college of corporations. inexorably determined by the inimitable bylaws of business. all necessities provided. Mr Beale: Why me? Mr Jensen: because you are on television. The world is a business. Mr. all anxieties tranquillised. Mr Beale… and our children will live to see the perfect world in which there is no war or famine or brutality. AT&T. And I have chosen you. Beale. ITT. DuPont.O metaforă • Mr Jensen: You get up on your little 21-inch and democracy screen and howl about America. There is no democracy. There is only IBM. dummy! . Dow.

• Furnizează numeroase oportunități pentru actorii corporativi. .Elemente definitoriii pentru actualul sistem comercial internațional • Este unul dintre cele mai importante instrumente ale managementului economic global. • Generează și bunăstare dar și și pauperitate. • Se confruntă cu numeroase schimbări de paradigmă. • A consacrat corelația dinamică dintre comerț și dezvoltare economică.

• Dilema armonizării între reguli și derogări de la acestea.Reconsiderări la nivelul sistemului comercial internațional • Dilema revenirii la epoca succeselor. • Dilema rezistenței în fața atacurilor protecționiste. • Provocările actualului sistem pentru lumea afacerilor. • Dilema compensării celor care pierd din participarea la acest sistem comercial internațional. .

La dinamica schimburilor comerciale externe contribuie: • Tendinţa tot mai pronunţată de deschidere a economiilor spre mediul extern. • Dezvoltarea dinamică a tehnologiei informaţiei. abandonarea concepţiei keynesiste sau fordiste şi însuşirea celei neo-liberale) . • Tranziţia de la economia transnaţională la economia globală. • Transformările din domeniul logisticii internaţionale. (transformarea rolului economic al statului.

Aibă o viziune strategică. Caute permanent noi tipuri de tehnici tranzacţionale. . Aleagă în timp real oportunităţile optime. Perceapă şi să-şi asume regulile jocului.• • • • • • Globalizarea obligă actorii economici să: Reacţioneze mai rapid în procesul de negociere. Fie gestionari de mari portofolii.

-se străduieşte să minimizeze costurile ca principal atu al competitivităţii. • Firma globală: -integrează cele trei obiective.Se schimbă specificităţile actorilor comerciali • Firma multinaţională: -se află în căutarea factorilor de producţie. -caută debuşeele optime pentru produsele serviciile sale. -are o viziune globală asupra pieţei şi a concurenţei. - şi .

global switching. -tehnologiile au un rol tot mai important în coordonarea filialelor. relocalizare. . -cultivă un lanţ de localizare.continuare -trebuie să-şi cunoască foarte bine principalii rivali concurând sau asociindu-se cu aceştia. delocalizare.se comportă ca un jucător global. global focusing. . -se înscrie în triunghiul –global networking.

. -negocierile. -practicile comerciale neloiale.În prezent comerţul internaţional: • Se asociază cu -imaginea unei mari companii. -rivalitatea între variaţi actori economicii. de multe ori confidenţiale în cadrul unor forumuri regionale sau multilaterale.

În prezent comerţul internaţional • Conectează oamenii obişnuiţi din toate zonele lumii pe o axă producţie-consum tot mai complexă. • Determină modul în care oamenii. -se hrănesc -se îmbracă -locuiesc şi petrec timpul liber -au acces la educaţie -le sunt respectate drepturile fundamentale -participă la interdependenţele globale .

Am auzit că guvernul le acordă subvenţii. . Ni s-a spus că piaţa americană a computerelor se află în criză ceea ce va conduce la reducerea producţiei.Acum evoluţia preţului la cafea face imposibile aceste deziderate.•Este perceput şi asociat în mod diferit cu: • Preţul la cafea a distrus comunitatea noastră. • Acum mă tem de pierderea slujbei. Ceea ce ştiu foarte clar este că nu putem concura cu ei.Atunci când era favorabil mi-am putut trimite copii la şcoală şi să-i hrănesc adecvat. Importurile distrug piaţa noastră internă. Fără această slujbă viaţa familiei mele va deveni foarte grea. • Nu pot înţelege cum pot fermierii americani să-şi vândă cerealele la preţuri aşa de mici.

Cont. • Comerţul are o pronunţată dimensiune umană. • Fluxurile de bunuri şi servicii: -implică creare şi transfer de bunăstare. • Comerţul se derulează având la bază o reţea de norme de conduită naţionale. -contribuie la atenuarea sau adâncirea decalajelor. .consolidează dezvoltarea durabilă. regionale sau internaţionale. .

dar ale căror vieţi sunt afectate de reguli care le guvernează comportamentul economic.În concluzie • SCI este o reţea de pieţe în care consumatorii se angrenează în schimburi cu alţi actori invizibili pentru ei. . • O mare parte din importantul potenţial al comerţului de a acţiona ca forţă a creşterii economice se risipeşte pentru că este gestionat inadecvat. • Aceste reguli pot schimba fundamental vieţile oamenilor şi pot crea un mediu în care sunt partajate beneficiile fluxurilor comerciale.

.Modificarea determinanţilor diplomaţiei comerciale • Interdependenţele tot mai pronunţate permit ţărilor să se specializeze în sectoarele şi activităţile în care sunt mai competitive. evoluţia cererii sunt influenţate de avantajele tehnologice şi de modificarea preferinţelor consumatorilor. • Ţările cu economiile cele mai deschise au de câştigat pe termen mediu şi lung. • Concurenţa. • Se produce o tot mai evidentă deschidere spre mediul economic extern care generează avantaje dar şi disconfort. dinamica şi structura pieţelor de export.

. • Se prezumă că politicul și economicul locuiesc în lumi încă diferite. • Se estompează diferențele dintre politica externă și politica economică externă.Elemente definitorii ale tabloului comercial actual • Se bazează în continuare pe percepția clasică. • Devine importantă corelația dintre comerț și securitate. • Trebuie gestionat un nou echilibru între schimburile comerciale și principiile etice. • Pe agendele negocierilor internaționale își fac loc noi subiecte sensibile. Corelația tradițională dintre acestea s-au inversat. • Trebuie redefinit rolul statului ca unic portdrapel al interesului național. centrată la nivelul statelor ca actori economici principali.

promovarea unor interese punctuale. reprezentant comercial. • Niveluri la care se poziționează: high politics și low politics . cu statut diplomatic. ai statelor lumii în vederea promovării afacerilor. considerente de natură logistică.Diplomația comercială – unele abordări • Este o activitate derulată de reprezentanții. . • Roluri: culegerea de informații. • Denominări: atașat comercial. comunicarea. oferirea de referințe credibile. consilier comercial.

• Ținerea sub control a posibilelor stări tensionate sau chiar conflictuale. • Preocupări de natură strategică.Rațiuni ale diplomației comerciale • Obținerea unor informații utile și veridice despre mediul extern de afaceri. • Sprijinirea firmelor de dimensiuni mai mici să își sporească credibilitatea și să își îmbunătățească imaginea externă. • Încurajarea companiilor să își internaționalizeze afacerile. .

Fundamentele comerţului internaţional sunt influenţate de: • Avantajele comparative şi competitive ale statelor şi companiilor. • Structura sectoarelor analizate. • Inerţia istorică( tradiţii. • Natura. obiceiuri. moduri de viaţă specifice). previzibilitatea şi eficacitatea politicilor guvernamentale. . • Specificităţile strategiilor şi de managementul firmelor.

• • • • Naţiunile fac comerţ între ele pentru că: Este tehnic imposibil şi economic nerentabil ca să se producă la nivel naţional tot ceea ce cere funcţionarea unei economii moderne. Factorii de producţie sunt relativ asimetric răspândiţi pe glob. Economiile de scară şi de gamă implică dimensiuni productive care nu se regăsesc în cadrul relativ îngust al unei economii naţionale. Au nevoie de rezultatele creaţiei ştiinţifice şi de forţele concurenţei externe .

• Pieţe cu dimensiuni mai mari.Câştigurile obţinute din participarea la comerţul internaţional • Locuri de muncă mai bune şi mai bine remunerate. . • Reducerea sărăciei şi a subdezvoltării. • Creşterea interesului pentru forme instituţionalizate de raporturi comerciale. • Mai multă stabilitate şi armonie la scară regională şi internaţională.

• Diseminarea tehnologiilor şi îmbunătăţirea canalelor de comunicare. • Apele politicii actuale se izbesc de alte tipuri de stânci. • Apare un nou raport între forţa interdependenţei şi cea a teritorialităţii . • Stimularea altor fluxuri ale circuitului economic mondial.Cont. • Descoperirea şi utilizarea unor tehnici de comercializare noi şi adecvate şi a unor noi reţele logistice. .

• De ce unele ţări sunt gazda celor mai importanţi lideri globali? .Se pun următoarele întrebări: • De ce anumite naţiuni devin terenul pentru concurenţa de succes în anumite sectoare? • De ce unele firme localizate în anumite ţări sunt capabile să-şi creeze şi să menţină avantaje competitive în raport cu alţi concurenţi din acelaşi sector sau din sectoare diferite?.