Recunoasterea celulara

• Organismele superioare multicelulare sunt
sisteme in care functiile organismului si a
celulelor sunt coordonate complex pe cale
– Nervoasa
– Umorala

Recunoasterea celulara

Embrionul de gaina disociat cu tripsina
se observa dupa cateva ore:
– agregarea celulelor aflate in suspensie

Amestecare celulelor ectodermice cu
celule mezodermice:
– conglomerat sferic
– celule ectodermice la exterior
– celule endodermice la interior

Spermatozoidul recunoaste ovulul

Feomenul recunoasterii celulare • Este datorat glicoforinelor din membrana plasmatica care formeaza structuri specifice capabile de a transmite informatia biologica • Aplicatii medicale – Transfuziile – Transplantele – Cancere .

Recunoasterea celulara la: • Celulele normale – inhibitie de contact • Celulele maligne si transforate– lipsa inhibitiei de contact • Celulele transformate se obtin prin tratarea cu: – virusuri – carcinogeni chimici – spontan .

Celula transformata • Definirea celulei transformate – dificila – pierderea inhibitiei de contact – capacitatea de a da tumori dupa injectarea la animale • Se defineste pe baza unor modificari – morfologice – colorabilitate – sunt aglutinate de fitohemaglutinina .

• Proliferarea se poate face: – pe suport (placă Petri) – în suspensie • proliferarea celulelor în mediul lichid se apreciază în funcţie de – densitatea optică – de factorul timp .PROLIFERAREA CELULARĂ • Creşterea în volum a celulei urmată de diviziune celulară.

Celulele benigne • se înmulţesc până cînd acoperă toată suprafaţa plăcii într-un singur strat • au inhibiţie de contact – se opresc cand vin in contact cu peretii .

Celulele maligne • se înmulţesc la infinit în mai multe straturi (nu au inhibiţie de contact) • celulele maligne au adezivitate redusă • metastazeaza .

celulelor moarte = nr.Etapele ciclului de proliferare • Lag creştere lentă dependeta de: – pH – Temperatură – de cantitatea de celule inoculate • creştere exponenţială: – multiplicarea rapidă a celulelor • faza staţionara: – nr. celulelor ce se formează prin diviziune • faza de declin: – celulele mor .

• In faza de platou celulele se găsesc în faze diferite (cultură asincronă).Mentinerea in viata a culturii • Se menţine în viată prin inoculări în medii proaspete. • Dacă celulele se aduc în aceeaşi fază (cultura este sincronă) .

Factorii de creştere celulară • interacţionează cu receptorii din plasmalemă declanşând activitate transmembranară similar cu cel declanşat de hormonii hidrofobi • Prin acest mecanism se declanşează transcrierea unor gene ce determină diviziunea celulară. • Factorii de creştere celulară: – EGF epidermal grovth factor – FGF fibroblast grovth factor – PDGF plaketed derived grovth factor .

Diferenţe dintre hormoni şi factorii de creştere • hormonii sunt produşi de celulele endocrine: – eliberaţi în sânge – ajung la distanţă la celulele ţintă • factorii de creştere sunt secretaţi de aproape toate celulele • acţionează pe multe celule înspecial pe cele vecine printr-un mecanism paracrin sau autocrin • Sunt necesari pentru ca celula să parcurgă ciclul celular. .

.Imbătrânirea celulară şi moartea celulară • In viaţa celulei există trei stadii: – îmbătrânirea – agonia – moarte.

Imbătrânirea celulară • • • •  volumul celulei. .  ritmul mitotic  coeficientul de celule moarte modificări nucleare: – – – – – condensarea nucleilor hipercromie picnoze nucleare fragmentare – cariorexis carioliză • Modificari citoplasmatice – scaderea bazofiliei citoplasmei – lipide si pigmenti – vacuolizarea citoplasmei.

Agonia celulară • Modificări: – nucleare – ale organitelor citoplasmatice – figuri mielinice – modificări ale pseudopodelor .

• Post mortem celula are formă: – – – – – rotundă retractarea pseudopodelor colorarea difuza a nucleului si citoplasmei umflarea şi dispariţia mitocondriilor pignoza .cariorexis.Moartea celulară • Este instantanee. carioliza nucleara • Are loc eliberarea enzimelor lisosomale şi digestia lisosomală a componentelor celulare sunt semne certe a morţii celulare .

Necroza • Moarte accidentala care survine brutal in conditii de anoxiece apare in urma: – Infarctelor: • miocardic • renal • Intestinal – Arsuri – Degeraturi • Activarea enzimelor lisosomale – Distrug celula – Distrug celulele invecinate .inflamatia .

Ipoteze privind inbatranirea si moartea celulara • Teoria erorilor: • consideră că îmbătrânirea celulară este consecinţa acumulării unor defecte în replicarea ADN. Nu poate explica durata de viaţă diferită a celulelor. • Nu poate explica durata de viata diferita a celulelor: – neuroni – celule musculare – celulele ce secreta zimogenul in stomac . • Teoria virusului integrat care se activează în anumite condiţii.

Teoria morţii programate • fiecare celulă are înscris în programul ei o anumită durată după care se declanşează apoptoza.2/ an. de diviziuni scad cam cu 0. • culturile de fibrobaşti mor după 50 de diviziuni indiferent cât s-ar schimba mediul de cultură. • dacă se îngheaţă cultura în N2 lichid la dezgheţare cultura parcurge exact nr. • la fiecare 10 ani nr. de cicluri care iau mai rămas. • fenomenul nu poate să fie explicat prin acumularea de produşi toxici. • descifrarea mecanismelor apoptozei poate duce la declanşarea apoptozei la celulele maligne  moartea acestora. .

Apoptoza • Moarte fiziologica • Nu sunt implicati lisosomii • Se sintetizeaza proteine care demonteaza componentele specifice ale celulei • Degradarea ADN de o endonuclează care nu este de natura lisosomala • condensarea cromatinei fără afectarea integrităţii lisosomilor • Celula isi micsoreaza volumul • Nu sunt afectate celulele vecine • Celulele sunt fagocitate de catre macrofage atrase de modificarile plasmalemei. .

Importanţa apoptozei • intervine în embriogeneză la modelarea ţesuturilor (distrugerea ţesutului dintre degete la embrion) • moartea unor neuroni în AVC pe lănga necroză este datorată şi apoptozei • in Parkinson. Alzheimer se pierd neuroni datorită apoptozei • nu se întălneşte la apoptoză la celulele maligne • HIV omoară limfocitele T prin apoptoză • citostaticele induc apoptoza la celulele maligne .

Declansarea apoptozei de factori extracelulari • Activarea unor enzime numite CASPAZE – Proteaze care actioneaza prin mecanismul cisteinei ce scindeaza lantul polipeptidic langa un rest de acid aspartic – limfocitele ucigase: • peptida FAS • domeniu letal • receptorii mortii .

digeră inhibitori de nucleaze. caspazele activate acţionează asupra: citoscheletului digerănd proteine (gelsolina). caspazele activeză la rândul lor alte caspaze determinând activarea caspazelor în cascadă. întrerup înădirea ADN.Declansarea apoptozei de factori intracelulari • • • • formarea unui canal (din proteinele membranare) între membrana internă şi membrana externă a mitocondriei pătrunderea apei în mitocondriei urmată de ruperea membranei externe şi iesirea citocromului C care activează caspazele care din proenzime trec în enzime. opresc replicarea ADN. dezasamblează lamina fibroasă .

fas fas H2O Cit.C .

C .fas fas H2O Cit.

fas fas .

formeaza corpii apoptotici ce vor fi fagocitaţi .Consecintele apoptozei • Cromatina se condensează şi se fracmentează. – Picnoza: nucleul nu are detalii – Cariorexis: fracmentare nucleară – Carioliză: dizolvă nucleul • Celula se va condensa.