You are on page 1of 30

"Ochi pentru ochi, si lumea va deveni

oarba
Aparitia coloniilor
 Începută de Columb şi Vasco da Gama, expansiunea
europeană a atins apogeul la sfârşitul secoluluui XIX,
când marile puteri occidentale au creat imperii coloniale
uriaşe, dominând întreaga lume
 Bazele imperiilor coloniale datau din secolul XV, când
Columb a ajuns în cele două Americi, iar portughezii au
descoperit o rută maritimă spre India
Imperiile coloniale au fost iniţial create din mai
multe motive, printre care rivalităţile între
puteri,dezvoltarea economica şi nevoia de a
asigura materii prime şi pieţe de desfacere
pentru produsele celor mai mari puteri. În
spatele acestor motive se afla puterea
Occidentului, evidenţiată prin produse de
utilitate imediată şi invenţia mitralierei, în
1883, care a făcut, ca celelelte popoare sa le
fie teama si sa se retraga.
Natura guvernării coloniale varia foarte mult de
la o regiune la alta.

Din secolul XVI,
comerţul şi
colonizarea au
început să fie
sprijinite frecvent de
companii privilegiate
– companii cărora li
se acordase
monopolul regal
pentru a opera într-o

anumită regiune.

Organizaţii cum erau Compania India de Est britanică


şi olandeză au stabilit avanposturi, au purtat
războaie şi au condus teritorii întinse, uneori timp
de secole, înainte ca autoritatea lor să fie înlocuită
cu cea a guvernelor de acasă.
CRIZA DOMINATIEI COLONIALE
 Intre cele doua razboaie
mondiale, evolutia
colonialismului era
acceptata fara prea mari
probleme de majoritatea
populatiei. Ascensiunea si
cresterea popularitatii
fortelor politice nationale
din cadrul dominioanelor au
condus la punerea sub
semnul intrebarii a
sistemului colonial
 Primul razboi mondial nu a
provocat o declansare a
discutiilor pe marginea
temeiurilor dominatiei
coloniale asupra popoarelor
de peste mari.
Evolutia imperiului britanic spre formarea “
Commanwealth-ului natiunilor” a fost marcata
de slabirea relatiilor politice cu dominioanele
si de o tentativa de restringere a legaturilor
economice in cea mai mare colonie a
Coroanei britanice, insa, Londra a intimpinat
rezistenta unui puternic curent nationalist
condus de Gandlu
Aspiratiile nationale ale popoarelor colonizate
erau puse sub semnul indoielii si negate.
Pentru omul politic britanic, de exemplu,
militantul nationalist indian Gandhi nu era
decit un “factor pe jumatate dezbraca. In
aceasta perioada prin scrierile politice,
sociologice si chiar literare s-a elaborat o
adevarata doctrina a colonizarii care justifica
pe temeiuri economice, istorice si morale,
dominatia europeana asupra altor
continentet.
Daca aceasta a fost dominanta gindirii
europene la nivelul elitelor trebuie aratat
totusi ca dupa incheierea primei conflagratii
mondiale apar voci care pun in discutie
termenele dominatiei coloniale.
 Ideile lansate de presedintele american W. Wilson, crearea
Societatii Natiunilor care a inscris in Charta sa principii
generoase, destramarea imperiilor austro ungar, otoman
tarist si deservirea procesului de afirmare nationala in
Europa au favorizat aparitia miscarilor de eliberare
nationala in colonii. La originea acestor miscari s-au afla
intelectuali, functionari si oameni de afaceri formati cu
universitati europene : Gandh Nehru in India;Bourguiba in
Tunisia; Soekarno in Indonezia,Ferhat Abbas in Algeria.
In prima faza aceste miscari nu si-au propus sa
rupa total legaturile cu metropola ci doar
reforme de esenta in domeniul economic si
social. Supunind imperiul britanic la un efort
de razboi caruia i - a facut cu greu fata prima
mare conflagratie a secolului XX a subliniat
ruperea acestuia. Metropola a fost obligata
sa-si asocieze dominioanele la efortul de
razboi . Pentru a obtine participarea lor, cu
aproape 2 milioane de combatabti, Londra a
trebuit sa efectueze, o reajustare a relatiilor
constitutionale intre partile componente ale
imperiulu.
Asfel ca la Conferinta de Pace dominioanele vor
face figura de state aproape independente.
Unele dintre ele vor lua atitudini care faceau
nota aparte fata de Foreign Office.
La Conferinta imperiala din 1926 lordul Balfour a
gasit o formula acceptabila - British
Commonwealth of Nations - prin care se stabilesc
noi raporturi intre Metropola si Canada, Noua
Zeelanda, Australia, Irlanda si Uniunea Sud
Africana.
Legaturile care se vor
 mentine vor fi aproape
 simbolice.
Nu acelasi statut il va primii India. Prin “India
Act” din 1919 aceasta a primit o mica
autonomie la nivelul conditiilor provinciale
desi in 1917, s-au promis institutii capabile sa
realizeze o guvernare responsabila.
Deasemenea, indienii care participasera la
efortul de razboi cu aproape un milion de
oameni, vor intensifica miscarea de eliberare
nationala, marcata prin actiuni de
nesupunere civica si de protest
Metropola a stabilit peste tot un regim de
administrare decenta ce puneau sa tina in
adormire nationalismele din imperiul sau.
Decolonizarea
 Aparitia procesului
de decolonizare
dupa incheierea
celei de-a doua
conflagratii
mondiale a fost
unul din
fenomenele care
au marcat pe
termen lung
istoria secolului
XX.
Decolonizarea si
revolutia au
modificat
spectaculos
harta politica a
globului.
 Decolonizarea, intelegind prin aceasta
prabusireaea dominatiei coloniale a fost in primul
rind o consecinta majora a celui de-al doilea
razboi mondial dar si rezultatul luptei de eliberare
a popoarelor asuprite si al afirmarii in sistemul
relatiilor internationale a unor principii morale si
democratice. In acest sens, un rol de maxima
importanta l-au avut principiile lansate prin
Cartha Atlanticului.
Carta Atlanticului a fost prima declaraţie
cuprinzãtoare de principii la care s-au asociat
toţi aliaţii.
Dupa Primul Razboi Mondial, coloniile
Germaniei si Turciei, care fusesera infrante au
fost impartite intre aliati, insa nu au devenit
posesiuni absolute si au trebuit reimpartite.
India, dintre toate coloniile Asiei, cerea drepturi
de consultare si reprezentare in deciziile care
o priveau inca de la izbucnirea conflictului
Partidul Congresului din India a reprosat Marii
Britanii de a fi tirit tara in razboi fara ca
reprezentantii acesteia sa fi fost consultati
India
Evenimentele din India britanica au urmat un
curs stabilit cu mult inainte de razboi.
Indemnat de principala miscare politica
nationala, Congresul National Indian,
guvernul britanic a declarat in 1917 ca India
ar trebui sa se indrepte spre autoguvernare,
dar nu s-a facut referire la statutul de
dominion
Asemenea ,,progrese’’ lente insa nu-i
satisfaceau pe nationalisti.
Si indienii erau violenti, dar cele mai eficiente
campanii sustinute de Congres si conduse de
Mahatma Gandhi, avocatul devenit lider
religios, aveau la baza principiul actiunii
masive(nonviolenta)
Principala tactica era
nesupunerea fata de
autoritati, insa fara
opunere fizica; de
exemplu,
demonstrantii
refuzau sa se
deplaseze, dar nu
luptau atunci cand
erau imprastiati cu
forta. Aceasta
tactica era atat de
eficienta, incat este
folosita adesea de
manifestanti in
intreaga lume.

Congresul Naţional Indian
 "În prima jumătate a secolului XX a fost lansată o
luptă de independenţă la nivel naţional de către
Congresul Naţional Indian şi alte organizaţii
politice. În anii 20 şi 30 cu mişcarea condusă de
Mahatma Gandhi, milioane de persoane au fost
introduse într-o campanie de dizobedienţă civilă
de masă. În 15 august 1947, India a obţinut
independenţa în faţa Marii Britanii, dar a fost
divizată în două guverne independente, un
domeniu al Indiei şi un domeniu al Pakistanului,
conform legii musulmane. Trei ani mai târziu, în
26 ianuarie 1950, India a devenit o republică şi a
intrat în vigoare o nouă constituţie
Mohandas Gandhi
“tatăl a unei naţiuni “
Mahatma Gandhi se numără printre cele mai
fascinante personalităţi ale secolului XX

Gandhi provenea
dintr-o familie
indiană din pătura
superioară a
societăţii, aparţinând
castei negutatorilor,
Vaishya. Tatăl lui,
Mohandas Kaba
Gandhi, a fost prim-
ministru în
Kathiawar în statul
Vankaver.
Gandhi şi-a dedicat viaţa înaltului scop de a
descoperi adevărul sau Satya. A încercat să
obţină aceasta prin învăţarea din propriile
greşeli şi experimentând pe el însuşi. Şi-a
intitulat autobiografia „Povestea
experimentelor mele cu adevărul”. Gandhi a
declarat că cea mai importantă luptă de
purtat este cu proprii demoni, temeri şi
nesiguranţe.

Gandhi luptă pentru recunoaşterea
drepturilor compatrioţilor săi şi,
începând din anul 1906, lansează la
nivel de masă metoda de revoltă
bazată pe rezistenţă paşnică,
denumită Satyagraha, o formă de
refuz radical al oricărei colaborări cu
autorităţile britanice

 Guvernul sudafrican admite, în cele din urmă, adoptarea


unor reforme în favoarea muncitorilor indieni: anularea
unora din regulile discriminatorii, recunoaşterea
drepturilor civile pentru imigranţi şi validitatea
căsătoriilor religioase
Gandhi a fost un scriitor prolific. Timp de
decenii a editat diferite ziare incluzând
„Harijan” în gujarati, hindusă şi engleză;
„Indian Opinion” în Africa de Sud; „Young
India” în engleza şi „Navajivan”, în gujarati, la
întoarcerea sa în India. Mai târziu „Navajivan”
a fost de asemenea publicată în hindusă. În
plus, scria aproape zilnic diferitelor persoane
şi publicaţii.
S-a născut hindus şi a practicat hinduismul
toată viaţa sa, majoritatea principiilor sale
provenind din hinduism

Atitudinea non-violentă a lui Gandhi este una
din moştenirile cele mai importante lăsate
umanităţii. Nu trebuie să trecem cu vederea
faptul că, prin modul său de viaţă şi prin
apelul la "întoarcerea la viaţa simplă" el şi-a
depăşit timpul, punându-se în acelaşi timp în
calea deciziilor politice al unui stat foarte bine
ancorat în vremea sa
 In 1948, Mohandas Gandhi este asasinat de un
hinduist fanatic, Nathuram Godse










 Moartea lui Ghandi a fost considerata o catastrofa
internationala.La scurt timp de la moartea lui
Ghandi, violenta religioasa s-a diminuat in India,
iar invataturile lui Ghandi au ajuns sa inspire
miscari nonviolente din alte tari, mai ales in
Statele Unite, sub conducerea aparatorului
drepturilor civile, Martin Luther King Jr.
Masacrul de la Amritsar

 In 1919 la Amritsar, orasul sfant din India pentru


religia Sikh, trupele britanice si din Gurkha
masacreaza peste 380 de demonstranti
neinarmati, care s-au intrunit la Jallianwala Bagh,
un parc din oras.

 Majoritatea celor ucisi erau nationalisti indieni, care s-au
adunat pentru a protesta impotriva recrutarii fortate
de catre britanici a unor soldati indieni si a taxei de
razboi impusa poporului indian, o taxa extrem de
ridicata
 Amritsar a fost plasat sub legea martiala si predat
generalului britanic Reginald Dyer, care a interzis
desfasurarea in oras a oricarui meeting sau intrunire
 Pe 13 aprilie, ziua festivalului Sikh Baisakhi, zeci de mii
de oameni au venit la Amritsar din satele din
imprejurimi, pentru a participa la targurile traditionale
din oras. Mii dintre acestia, dintre care multi nu
cunosteau faptul ca Dyar interzisese intrunirile
publice, s-au adunat la Jallianwala Bagh, unde se tinea
o demonstratie a nationalistilor. Trupele lui Dyer au
inconjurat parcul si fara nici un avertisment au deschis
focul asupra multimii, ucigand mai multe sute si
ranind peste o mie de persoane.
 Masacrul a adus la suprafata
sentimentele
 nationaliste ale indienilor si a avut
un efect profund asupra unuia
dintre liderii miscarii nationaliste,
Mohandas Gandhi. In primul
razboi mondial, Gandhi ii
sustinuse in mod activ pe britanici
in speranta de a castiga o
autonomie partiala pentru India,
insa dupa masacrul de la
Amritsar, a fost convins de faptul
ca tara sa nu trebuia sa accepte
nimic altceva decat independenta
deplina.
 Pentru a atinge acest tel, Gandhi
a inceput sa organizeze prima sa
campanie masiva de
nesubordonare civila fata de
regimul tiranic al britanicilor.
 Impactul colonialismului - din punct de vedere
politic, economic, lingvistic si cultural - a fost si
este imens. Fostele imperii europene au disparut,
insa cateva zone restranse pastreaza inca
legatura cu o ,,tara mama’’ indepartata. Si
acestea sunt inca adesea disputate.