PREZENTARE

DE
CAZ
Seria D
Grupa 35








GI, sex M
79 ani
Domiciliu : Timisoara
Profesie : pensionar ( aviator )
Data internarii : 20.02.2014
Tipul internarii : trimitere MF
Criterii internare : investigatii si tratament
Diagnostic de trimitere : sindrom dispneic

MOTIVELE INTERNARII

• Dispnee
• Tuse
• Fatigabilitate

ulcer duodenal penetrant in pancreas operat 1987 .frecvente episoade de infectie respiratorie depresie recent diagnosticata .HTA esentiala gradul III RA foarte inalt 2011 .DZ tip II tratat cu ADO 2013 – AVC ischemice in antecedente (CT) 2013 – arteriopatie cronica obliteranta 2012-2014 .adenom de prostata 2012 .AHC Tatal : cancer gastric  Mama : patologie renala  APP • • • • • • • • • • 1984 .hipoacuzie profesionala 2010 .IM vechi inferior 2011 .

hipoglucidic. hipolipidic .CONDITII DE VIATA SI MUNCA • Pensionar din 1987. aviator de profesie • Fost fumator timp de 30 ani. 1 pachet/zi. nu mai fumeaza de 3 ani • Alcool ocazional • Regim hiposodat. hipocaloric.

Tratament administrat anterior internarii:  Concor 5 mg.0-1-0  Simvastatin 40 mg. 1-0-0  Cibacen 40 mg. 0-0-1  Diabetin. 1-0-0  Trombex 75 mg.5mg 0-1-0 . 1-0-0  Adalat 30 mg. 1-0-1  Avodart 0.

cerebrala si periferica) se prezinta la medicul de familie pentru dispnee si tuse persistenta productiva aparute in urma cu 4 luni.ISTORICUL BOLII • Pacient cunoscut cu factori de risc cardiovasculari (HTA. . varsta. • Cunoscandu-se patologia cardiaca din antecedente. sex) si boala vasculara aterosclerotica (coronariana. dislipidemie. DZ. medicul de familie recomanda consult in Clinica de recuperare cardiovasculara pentru diagnostic si tratament de specialitate.

8Kg/m2 Cianoza perioro-nazala Tesut celular subcutanat bine reprezentat Aparat respirator: torace emfizematos. soc apexian spatiul VI ic pe linia medioclaviculara. MV prezent pe ambele arii pulmonare. puls periferic prezent Aparat uro-genital: loje renale libere.EXAMEN CLINIC • • • • • • IMC=29. FC:75b/min. nicturie . ampliatii simetrice bilateral. TA: 150/80mmHg. G negativ. polakiurie. fara sufluri supraadaugate. zgomote cardiace ritmice. bine batute.. ronchusuri cu raluri sibilante Aparat cardiovascular: arie precordiala de aspect normal.

dislipidemie. DZ.PREZUMTIE: Dispnee cardiaca? SAU Dispnee respiratorie? fumator 30 ani istoric de infectii respiratorii frecvente dispnee. varsta. sex) . tuse productiva persistenta cianoza perioronazala. raluri bronsice frecvente episoade de infectie respiratorie coronarian cunoscut cu multiplii factori de risc cardiovascular (HTA.

LABORATOR Hb= 15.Hb A1c .2 mg/dl Ht= 44.2 mmol/L .albuminurie GPT = 15 U/L GOT = 11 U/L PSA= 0.7 % Le = 9690/µl Tt = 320000/µl Glicemie = 145-167mg/dl CT= 141mg/dl LDL = 101 mg/dl HDL= 44 mg/dl TG = 186 mg/dl Creatinina = 1.53 mg/dl RFG = 43 ml/min Se recomanda: .4 ng/ml Na = 141 mmol/L K= 4.

modificari repolarizare deriv inf laterale. FC= 70b/min. Q in deriv inferioare .INVESTIGATII PARACLINICE • EKG Ritm sinusal. ax QRS intermediar. HVS.

INVESTIGATII PARACLINICE RADIOGRAFIE TORACICA Interstitiu pulmonar accentuat bazal bilateral Scizurita orizontala bilateral. cea din dreapta mult ingrosata Pahipleurita laterotoracica dreapta Simfize pleuro-pleurale si pleuro-diafragmatice bilateral Cord cu HVS Aorta cu calcificari parietale .

05 m/s.INVESTIGATII PARACLINICE ECOCARDIOGRAFIE Ao inel = 2.38 mmHg Cinetica:hipochinezie perete inferior CONCLUZIE: Hipochinezie perete inferior.98 m/s.46 m/s Flux tricuspidian: E =0.84 cm DTSVS=4.95 cm SIV=1. A=0.05 Ao la sinus Valsalva=2.47 cm Flux mitral E=0.05 cm PPVS=1.2 cm Ao ascendenta = 4. regurgitare mitrala gr I. Disfunctie diastolica tip II .12 cm DTDVS=5.02 cm Diametru AD=2.9 cm Diametru AS=4.07 cm AD=3.55 m/s Flux pulmonar: vmax=1.2 cm FS=25% FE=50% Calcificari inel mitral posterior VD=3. Pmax=4.3 cm Deschiderea valvei Ao=1. Ectazia aortei ascendente.95 m/s Flux aortic: vmax=1.

cu predominanta obstructiei .3% FEF75: 39.1% FEV1%: 75.INVESTIGATII PARACLINICE SPIROMETRIE FVC: 77.6% FEF 25-75: 32.4% PEF: 52.1% Concluzia: Disfunctie ventilatorie mixta moderata.9% FEF25: 24 % FEF50: 27.1% FEV1: 59.

fara staza  Splina omogena de 96/40 mm  VU cu continut in cantitate mica. in rest nevizualizabil . prostata neomogena de 35/52 mm  Pancreas 16 mm la nivelul corpului pancreatic. VCI calibru normal cu mentinerea variabilitatii I-E  RD: 94/40 mm. VSH nedilatata. fara staza  RS: 109/51 mm. LHD: 164 mm. LC:32 mm. fara calculi. VP: 9 mm. fara calculi. CBP de calibru normal. ecostructura hepatica omogena.INVESTIGATII PARACLINICE • ECOGRAFIE ABDOMINALA  LHS: 66mm. .

HTA esentiala de gradul III RA foarte inalt 5.Dislipidemie mixta 11. Cardiomiopatie mixta ischemica si hipertensiva 3.Adenom de prostata . IM inferior vechi 4. IC NYHA II 9. Regurgitare mitrala gr 1 degenerativa. Regurgitare tricuspidiana gr 1 8. Disfunctie diastolica VS tip 2 6.Boala cronica de rinichi stadiul 2 14.Infarcte cerebrale lacunare multiple in antecedente 13. BPOC de tip bronsitic stadiul 2 2.Boala arteriala periferica stadiul 1 12.DIAGNOSTIC POZITIV 1. Ectazia aortei ascendente 7. DZ tip 2 tratat cu ADO 10.

1. cianoza perioronazala.9%) . ronchusuri si raluri sibilante  Paraclinic: spirometrie disfunctie ventilatorie mixta predominant obstructiva medie (PEF: 52. torace emfizematos. tuse productiva. BPOC DIAGNOSTIC POZITIV:  Anamnestic: dispnee. fost fumator  Examen clinic obiectiv: pacient supraponderal.

VEMS.CV.CVF – N (≥ 80% din ideal) .reducerea raportului VEMS/CV (%) = ↓ cel mai important indicator al obstrucţiei bronşice .↓ tuturor parametrilor ventilometrici .IPB (VEMS/CV %): N sau ↑ (> 80%) 2.VEMS şi PEF limite normale . PEF ↓ (< 80% din ideal) .VEMS. obstructiv distal: . Disfuncţia ventilatorie restrictivă (DVR): .prelungirea expirului (până la 15 sec.durata N sau ↓ a expirului . Disfuncţia ventilatorie mixtă (DVM): . PEF: ↓ (< 80% din ideal) .sdr.↓ FEFx% FEF 25%-75% .VEMS/CV (%) la limita de jos a normalului 3.1.) . Disfuncţia ventilatorie obstructivă (DVO): .

.

STADIALIZARE Functie pulmonara CV VEMS VEMS/CV % FEF 25% 75% Normala >80% >80% >70% >65% Disfunctie usoara 66-80% 66-80% 60-70% 50-65% Disfunctie moderata 50-65% 50-65% 45-59% 35-49% Disfunctie severa <50% <50% <45% <35% .

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL .

br-p.după debutul dispneei • Spută . terminal • Recul elastic – scădere severă • Rezistenţă – N/uşor crescută • Capacitate de difuziune .Forme clinice EMFIZEMATOS • Vârstă ≈ 60 ani • Dispnee .scăzută BRONSITIC • ≈ 50 ani • Uşoară • Înainte de debutul dispneei • Abundentă purulentă • Repetate • Mai frecvente • Accentuarea des.redusă mucoidă • Episoade de IR – std terminal • Infecţii bronşice – puţin frecv • RX – hiperinflaţie. cord mărit • 50-60mmHg • 50-55mmHg • Moderată către severă • Agravată • Comun • Normal • Mare • Normal spre scăzută uşor .severă • Tuse . cord mic • PaCO2 – 35-40mmHg • PaO2 – 65-75mmHg • HTP repaus – 0/uşoară • HTP efort – moderată • CPC – rar.

.

incidenta IM este mai mica deoarece hipoxemia cronica stimuleaza dezvoltarea circulatiei coronariene colaterale • Insuficienta respiratorie cronica si cordul pulmonar cronic (complicatia majora si evolutia finala a bolii) . bronhopneumonia. bronsiectazia • Pneumotoraxul spontan prin ruperea unei bule de emfizem • Flebotromboza-sursa a emboliilor pulmonare si sistemice • Cardiopatia ischemica.COMPLICATII BPOC • Infectii si supuratii bronhopulmonare: pneumonia.

.

CIRCUITUL PACIENTULUI CU BPOC .

şi vârstă înaintată . turgescenţa jugularelor • aritmii recente •instabilitate hemodinamică (FR >5/min. hm. SaO2<90%) • comorbiditate semnificativă. AV<110/min.CRITERII DE INTERNARE • agravarea dispneei preexistente •tulburări de conştienţă (scăderea vigilenţei) • cianoză agravată/nou instalată •folosirea muşchilor accesori •semne de IC dr (edeme periferice.

Ecocardiografie: hipochinezie perete inferior . cu iradiere pe bratul stang.2. cedeaza la repaus si Nitroglicerina  Paraclinic: EKG (modificari de repolarizare in derivatiile inferioare si laterale). CARDIOPATIE ISCHEMICA CRONICA DIAGNOSTIC POZITIV Anamneza: dureri precordiale ce apar la efort.

fara semne ecocardiografice Afectiuni pleuro-pulmonare: anamneza.DIAGNOSTIC DIFERENTIAL Infarct miocardic : durerea nu cedeaza la repaus si la Nitroglicerina. examen clinic obiectiv Psihoza: examenul psihiatric . modificari enzime cardiace. examen clinic obiectiv si Rx  Boli de perete toracic: anamneza. modificari EKG cu supradenivelare de ST Pericardita : EKG (supradenivelare difuza. fara semne ecocardiografice Cardiomiopatie hipertrofica: fara suflu. concava in sus. rezistenta la Nitroglicerina) ecocardiografia nu descrie prezenta de lichid pericardic Stenoza aortica: fara suflu.

COMPLICATII IMA Tulburari de conducere Tulburari de ritm IC .

Cibacen 40 mg/zi  TA internare= 150/80mmHg .3. HTA ESENTIALA STADIUL III RA FOARTE INALT DIAGNOSTIC POZITIV: • Valori tensionale in antecedente 220/100 mmHg • Tratament ambulator : Concor 5mg/zi. Adalat 30mg/zi.

CLASIFICAREA HIPERTENSIUNII Categoria Sistolică Diastolică Optimă < 120 şi < 80 Normală 120-129 şi/sau 80-84 Normal înaltă 130-139 şi/sau 85-89 Hipertensiune grad 1 140-159 şi/sau 90-99 Hipertensiune grad 2 160-179 şi/sau 100-109 Hipertensiune grad 3 ≥ 180 şi/sau ≥ 110 Hipertensiune sistolică izolată ≥ 140 şi <90 .

a AO. Subiecţii cu TA normalînaltă la cabinet dar cu o TA crescută în afara acestuia (HTA mascată) au un risc CV conferit de valorile TA. dar cu cea din afara acestuia normală (HTA de halat alb). TAD şi prevalenţa factorilor de risc. a stadiilor BCR şi a bolii CV simptomatice. Subiecţii cu TA de cabinet crescută. a diabetului. afectării de OT asimptomatice.Stratifi carea riscului CV total în următoarele categorii: mic. în special în absenţa diabetului. a BCV şi a BCR prezintă un risc mai mic decât cei cu HTA susţinută pentru aceeaşi TA de cabinet. moderat. . înalt şi foarte înalt în funcţie de TAS.

Ce ne recomandă Ghidul pentru Managementul HTA 2013 al Societăţii Europene de Cardiologie? .

Eur Heart J 2013. .Factorii ce influenteaza prognosticul ESC-ESH Guidelines.

.Factorii ce influenteaza prognosticul ESC-ESH Guidelines. Eur Heart J 2013 .

CT CEREBRAL: atrofie corticala mixta calcificari parietale la nivelul ACI AVC ischemice cronice .

RMN CEREBRAL Atrofie cerebrala interna Modificari de microangiopatie arteriosclerotica subcorticala Doua anevrisme pe ramuri arteriale periferice. unul adiacent arterei insulare stg si altul la nivel ram arterial parietal stg .

ABIndex  Ecografie carotidiana: IMT Microalbuminurie .FUND DE OCHI:  VOD: 0. DMLV incipient •RECOMANDARI: Complianta vasculara: PWV. 1 ccp  VOS: 1 fc.4 fc. 1 ccp  FAO: angiopatie retiniana stadiul II.

9 mm .COMPLIANŢA VASCULARĂ PWV : VN < 10 m/s ECOGRAFIE CAROTIDIANĂ – IMT: VN < 0.

90 .THE ANKLE-BRACHIAL INDEX (ABI) INDICELE GLEZNĂ-BRAŢ ABI = Ankle systolic pressure Brachial systolic pressure ABI normal > 0.

leucocite sau eritrocite prezente la SU.DIAGNOSTIC DIFERENTIAL • HTA renovasculara (aparitia brusca a unei HTA severe. afectarea rapida a functiei renale. sufluri sistolice lombare sau periombilicale. aspect de rinichi polichistic sau glomerulonefrita la ecografia abdominala) • Coarctatia de aorta (valori tensionale crescute la mb sup si scazute la mb inf) . complicatii majore ale organelor tinta. proteinurie. la un pacient tanar. evolutie accentuata. cresterea creatininei. rezistenta la tratament) • HTA renoparenchimatoasa (reducerea RFG-ului.

hipo/hipertiroidism-TSH. tulburare hipocondriaca) • HTA de cauza medicamentoasa: corticoterapie. T4.DIAGNOSTIC DIFERENTIAL • HTA de cauza endocrina (feocromocitom-AVM. T3. eco tiroidian. Sdr Cushingcortizol) • HTA de cauza neurologica (tulburare de somatizare. ciclosporina .

tromboza. hemoragia) • Afectare renala (nefronagioscleroza. tromboza) • Afectarea vaselor cerebrale (ischemia. insuficienta renala) .COMPLICATII HTA • Agravarea bolii coronariene aterosclerotice existente • Insuficienta cardiaca prin afectarea functiei diastolice • Afectarea vaselor mari (disectie. anevrism.

4. DZ TIP 2 TRATAT CU ADO DIAGNOSTIC POZITIV • Anamnestic • Glicemie crescuta in antecedente. recent mentinuta sub control cu tratament ADO .

Compararea criteriilor de diagnostic ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) din 2006 și aleAsociației Americane de Diabet (ADA) din 2003/2011 și 2012 .

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL • Diabet insipid (densitatea urinara ↓. este insulino-dependent) . osmolaritatea urinara ↓ si plasmatica ↑) • Potomanie (fara modificari glicemie) • DZ tip 1 (apare la tineri.

ECG = electrocardiogramă. TTGO = test de toleranţă la glucozăorală . SCA = sindrom coronarian acut. IGT= scăderea toleranţei la glucoză.Abordare Boala coronariana & DZ – ESC 2013 Algoritmul investigaţional subliniind principiile de diagnostic şi management al bolilor cardio-vasculare (BCV) la pacienţii cu diabet zaharat (DZ) cu diagnostic iniţial de DZ sau cu diagnostic iniţial BCV. Investigaţiile recomandate ar trebui să fi e luate în considerare în funcţie de nevoile individuale şi de judecata clinică şi nu sunt destinate a fi o recomandare generală pentru toţi pacienţii. IM = infarct miocardic. FPG = glicemie plasmatică ŕ jeun. HbA1c = hemoglobină glicată A1c.

CONTINUUM-UL GLICEMIC ŞI BOLILE CARDIOVASCULARE .

VASCULARE Principala cauza de pierdere a vederii la adulti 24. NIH.SI MICRO .Diabetul zaharat este o afectiune cu evolutie pe intreaga durata a vietii si care are consecinte potentiale grave: COMPLICATII MACRO. National Diabetes Statistics fact sheet. HHS.000 cazuri noi/an in US Retinopatia diabetica Cresterea riscului de 2 – 4 ori pentru AVC boala cerebrovasculara si AVC Principala cauza de insuficienta renala terminala la adulti 44% cazuri noi/an Nefropatia diabetica Principala cauza de amputatii non-traumatice ale membrelor 60% cazuri noi/an Neuropatia diabetica Boala cardiovasculara 8 din 10 pacienti diabetici mor din cauza complicatiilor cardiovasculare: reducerea sperantei de viata cu 5-10 ani NIDDK. . 2006.

Diabet zaharat tip 2: Prevenţia cardiovasculară a BC Controlul glicemiei şi al tensiunii arteriale +-- ++- Boală macrovasculară LDL-C STATINĂ ? DIABET ZAHARAT TIP 2  LDL-C   TG  HDL-C Dislipidemie Aterogenică Boală microvasculară LDL-C STATINĂ ? .

Infectii urinare: cistite.COMPLICATII  Acute infectioase: a. PNC b. retinopatia diabetica Macroangiopatia diabetica: neuropatia diabetica. intertrigo  Cronice degenerative: a. Infectii urinare: bacteriuria asimptomatica. flegmoane si abcese  Cronice infectioase: a. PNA. Infectii respiratorii: pneumopatii acute virale si bacteriene c. Cutanate si mucoase: furuncule. Infectii respiratorii cronice: TBC c. Microangiopatia diabetica: nefropatia diabetica. carbuncule. b. piciorul diabetic . abces renal b. Cutaneo-mucoase: balanoprostatita.

0 mmol/l) <50 mg/dl (1. Adult Treatment Panel III.2486-2497. .Obezitate abdominala Dislipidemie HTA Sindromul metabolic Stare Rezistenta la proinflamatorie insulina/DZ Stare protrombotica 5.3 mmol/l) TA 130/85 mm Hg Glicemia a jeun 110 mg/dL (6. 2001. JAMA 2001:285. SINDROM METABOLIC NCEP ATP III – > 3criterii prezente Factor de risc Nivel Obezitate abdominală (Circumferinţa taliei) Bărbaţi Femei >102 cm (>40 in) >88 cm (>35 in) TG 150 mg/dl (1.7 mmol/l) HDL-C Bărbaţi Femei <40 mg/dl (1.0 mmol/l) NCEP.

Eckel et al 2005 .Fiziopatologie: SM → Boală aterosclerotică Impactul genetic Factorii de mediu Obezitatea abdominală Adipokine Adipocite Cytokine Monocite/ macrofage Markeri ai inflamaşiei Insulino-rezistenţă  TG Sindromul Metabolic  HDL TA Ateroscleroză Ruptura plăcii/tromboză Evenimente cardiovasculare Reilly & Rader 2003.

Am J Cardiol. Adapted from Unger T.17:S36-S43. 2002. LVH. CRP. Am Heart J. J Am Soc Nephrol.89:3A-9A Adapted from Dzau V and Braunwald E.121:1244-1263. GFR Interventia precoce poate produce regresia bolii Factori de risc cardio-metabolic Diabet zaharat Progresia bolii Boala/eveniment CV Insuficienta renala Disfunctie endoteliala IM Hipertensiune PAD DECES Remodelare cardiaca/vasculara Fia AVC Obezitate Dislipidemie Fibroza ICardiaca Adapted from Volpe M. 1991.Continuumul cardiovascular Markeri de progresie a bolii MAU. LAD.0 . 2006.

ADENOM DE PROSTATA DIAGNOSTIC POZITIV • Anamnestic: polakiurie. nicturie • Examen clinic obiectiv: TR • Ecografie abdominala • PSA normal (0.6.4 ng/ml) .

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL • Carcinom prostatic (PSA normal) • Neoplasm vezical (ecografie) • Infectie urinara (sumar de urina) • Litiaza reno-urinara (ecografie) • Vezica neurogena .

d. Hematurie macroscopica c. Litiaza vezicala b. Retentia completa de urina . si cr. Orhiepididimite ac.COMPLICATII a.

DE LA GHIDURI LA PRACTICĂ MEDICALĂ .

reactiilor emotionale puternice  Vaccinare antigripala. antipneumococica  Includere in program de recuperare cardio-respiratorie . frigului. hipolipidic. hipoglucidic. gimnastica respiratorie. umezelii. hipocaloric  Efort fizic: evitarea efortului fizic intens. minim 30 de minute de mers pe teren plat zilnic. mobilizarea musculaturii centurilor  Evitarea fumatului.TRATAMENT Igieno-dietetic:  Regim alimentar: hiposodat.

GOLD Tratament (pe stadii) .GHIDUL DE MANAGEMENT BPOC .

GOLD 1.GHIDUL DE MANAGEMENT BPOC . Ventolin) •Terbutalină (Bricanyl) •Fenoterol (Berotec) •Anticolinergic inhalator (6-8 h): 2 pufurix3-4/zi • Bromura de ipatropium (Atrovent) Se pot administra şi combinat în acelaşi inhalator! . BRONHODILATATOARE CU DURATĂ SCURTĂ DE ACŢIUNE (BADSA) .la nevoie pentru ameliorarea simptomelor/regulat în exacerbări • Beta 2-agonist inhalator cu acţiune rapidă (4-6h): 1-2 pufurix3-4/zi •Salbutamol (Asthalin. BRONHODILATATOARELE !Bronhodilatatoarele sunt elementul central al tratamentului simptomatic în BPOC! A.inhalator .

GHIDUL DE MANAGEMENT BPOC - GOLD
!Bronhodilatatoarele sunt elementul central al tratamentului simptomatic în BPOC!
B. BRONHODILATATOARE CU DURATĂ LUNGĂ DE ACŢIUNE (BADLA)
- regulat pentru prevenirea simptomelor şi a exacerbărilor
• Anticolinergic inhalator (24 h):
•Tiotropium 18μg/zi (Spiriva)
•Beta 2-agonist inhalator (12h):
• Salmeterol 50μgx2/zi (Serevent)
• Formoterol 18μgx2/zi (Atimos, Oxis Turbuhaler)
•Teofilină retard (12h): 8-10mg/kgc/zi, maxim 600mg/zi
Beneficiile teofilinei devin vizibile doar la doze mari, apropiate de doza toxică.

Deoarece este necesară monitorizarea concentraţiilor plasmatice se recomandă prescrierea TR după
ce s-a încercat tratamentul BD inhalator !

GHIDUL DE MANAGEMENT BPOC - GOLD
2. GLUCOCORTICOSTEROIZII

• glucocorticosteroizi inhalatori: se recomandă regulat la pacienţii cu

VEMS

<50%, cu exacerbări repetate (>3 exacerbări în ultimii 3 ani)
•Beclometazon (Becotide, Becloforte)
•Fluticazon (Flixotide Inhaler/diskus)
•Budesonid (Pulmicort, Budiair, Frenolyn)
•Glucocorticoizi orali: nu se recomandă pe termen lung
• Prednison 30-40mg/zi
durată = 7-10 zile
• Prednisolon 24-32 mg/zi

3. TERAPIA COMBINATĂ BADLA-CSI
-mai eficientă decât monoterapia componentelor în BPOC moderat/sever cu
VEMS<60%, simptomatici sub BD şi cu istoric de exacerbări
• Salmeterol-Fluticazonă (Seretide)
• Formoterol- Budesonid (Symbicort)

GHIDUL DE MANAGEMENT BPOC - GOLD
4. ANTIBIOTICE
-nu sunt recomandate de rutină, doar în exacerbările infecţioase
-se preferă calea orală, uzual se recomandă empiric
-cultura şi antibiograma se recomandă doar în exacerbările severe/dc atb
empiric nu a dat rezultate
• Exacerbări uşoare (beta-lactamine, tetracicline, biseptol)
• Exacerbări moderate (amoxicilină +ac clavulanic)
• Exacerbări severe (CF II şi III/FQ)
5. AGENŢI MUCOLITICI
-nu se recomandă utilizarea de rutină şi profilactic
-pacienţii cu spută vâscoasă pot beneficia de mucolitic
6. ANTITUSIVE
-utilizarea regulată este contraindicată

intoleranţă la beta-blocant/eficacitate scăzută în monoterapie . clopidogrel la pacienţii cu angină stabilă alergici la aspirină – IIaB.IIaB.în caz de intoleranţă la betablocant.IA la pacienţii cu HDLscăzut şi TG crescute care au DZ/SM – IIbB. alergie la aspirină sau toleranţă anterioară la aspirină) – IA. Statină – la toţi pacienţii cu boală coronariană – IA.IIaC . titrare până mari de statină la pacienţii cu RCV crescut – IIaB.IA Beta-blocant – la pacienţii post-IM sau cu IC – IA.IB Agenţii metabolici . Nicorandil/ nitrat cu acţiune lungă dacă monoterapia cu blocant calcic/terapia asociată (blocant calcic+betablocant) este ineficientă .IB specifice: hemoragie gastro-intestinală activă. Se adaugă blocant calcic dacă efectul beta-blocantului e insuficient în monoterapie . doze Beta-blocant – protecţie pe ischemie pe 24h. disfuncţie de VS sau Blocant calcic/nitrat cu acţiune lungă dacă există diabet – IA. TG crescute şi RCV mare – IIa C IECA – la pacienţii cu HTA.ATITUDINE TERAPEUTICĂ GHIDUL EUROPEAN DE MANAGEMENT AL AP . fibraţi la doza maximă .pentru simptome acute şi profilaxie . aociere de statină + fibrat+ ac nicotinic la pacienţii cu HDL scăzut. Inhibitor de nod sinusal .medicaţie adiţională – IIbB.2012 Îmbunătăţirea prognosticului Ameliorarea simptomatologiei Aspirină 75 mg/zi (dacă nu există contraindicaţii Nitroglicerină . IC.

GHIDUL DE MANAGEMENT AL DZ SI BC .2013 .

2013 OBIECTIVE .GHIDUL DE MANAGEMENT AL DZ SI BC .

GHIDUL ESC DE MANAGEMENT AL HTA 2013 .

. Eur Heart J 2007.Antihypertensi ve treatment: Ce medicamente preferăm? ESC-ESH Guidelines.

0-0-1  Trombex 75 mg. 0-0-1  Symbicort 160/4. 1-0-0  Ramipril 10 mg. 0-0-1 .5µg 1-0-1  Urorec 8 mg. 0-1-0  Simvacard 40 mg.INDIVIDUALIZAREA TRATAMENTULUI  Concor 5 mg.

rezervat. tinand cont de comorbiditatile asociate si posibila evolutie spre cord pulmonar cronic. relativ favorabil • Pe termen lung. .PROGNOSTIC • Pe termen scurt.

.

Grile 1. Nu caracterizează bronşita cronică obstructivă : A: Dispnee cu VEMS>80% B: Obstrucţie persistentă a căilor aeriene mici C: Se poate asocia cu reversibilitate parţială D: Se poate asocia unui emfizem pulmonar E: Se poate asocia unei hipersecreţii bronşice .

• Nu caracterizează bronşita cronică obstructivă () A: Dispnee cu VEMS>80% B: Obstrucţie persistentă a căilor aeriene mici C: Se poate asocia cu reversibilitate parţială D: Se poate asocia unui emfizem pulmonar E: Se poate asocia unei hipersecreţii bronşice .

Care dintre următoarele explorări nu fac parte din diagnosticul BPOC: A: Radiografia toracică B: Probe funcționale respiratorii C: Electrocardiogramă D: Gazometria E: Ecografia Doppler vascular .2.

• Care dintre următoarele explorări nu fac parte din diagnosticul BPOC: A: Radiografia toracică B: Probe funcționale respiratorii C: Electrocardiogramă D: Gazometria E: Ecografia Doppler vascular .

diferentiat de polipnee.• 3. Caracterizeaza dispneea cu exceptia? A: perceptia constienta a unei jene sau a unei dificultati respiratorii B: o senzatie de lipsa sau de sete de aer C: o senzatie de efort sau opresiune legata de respiratie D: semn obiectiv E: semn subiectiv. de hiperventilatie si de cianoza .

diferentiat de polipnee. de hiperventilatie si de cianoza .• Caracterizeaza dispneea cu exceptia? A: perceptia constienta a unei jene sau a unei dificultati respiratorii B: o senzatie de lipsa sau de sete de aer C: o senzatie de efort sau opresiune legata de respiratie D: semn obiectiv E: semn subiectiv.

4. Sunt cauze de dispnee cronică A: EPA B: Embolia pulmonară C: Acidoza metabolică D: BPOC E: Pericardita cronică .

• Sunt cauze de dispnee cronică A: EPA B: Embolia pulmonară C: Acidoza metabolică D: BPOC E: Pericardita cronică .

Care dintre următoarele investigaţii vor completa examenul clinic în BPOC? A: Radiografie de craniu B: Gazometrie C: Spirometrie D: Ecografie cardiacă E: Hemogramă .5.

• Care dintre următoarele investigaţii vor completa examenul clinic în BPOC? () A: Radiografie de craniu B: Gazometrie C: Spirometrie D: Ecografie cardiacă E: Hemogramă .

Caracteristicile enfizemului centrolobular (blue bloaters) sunt: A: corpolenta obeza B: corpolenta slaba C: ronchusuri.6. cu sibilante D: inima in picatura E: cianoza .

cu sibilante D: inima in picatura E: cianoza .• Caracteristicile enfizemului centrolobular (blue bloaters) sunt: A: corpolenta obeza B: corpolenta slaba C: ronchusuri.

7. Examinarile de prima intentie care
trebuie realizate in prezenta oricarei
dispnei sunt:
A: radiografie toracica
B: ecocardiografie
C: fibroscopie bronsica
D: gazometrie arteriala
E: electrocardiograma

• Examinarile de prima intentie care trebuie
realizate in prezenta oricarei dispnei sunt:
()
A: radiografie toracica
B: ecocardiografie
C: fibroscopie bronsica
D: gazometrie arteriala
E: electrocardiograma

8. Care din urmatorii sunt factori de risc in
aparitia BPOC?
A: infectiile respiratorii acute
B: tabagismul
C: existenta comorbiditatilor
D: deficit de alfa- 1 antitripsina
E: aerocontaminanti profesionali

• Care din urmatorii sunt factori de risc in aparitia BPOC? A: infectiile respiratorii acute B: tabagismul C: existenta comorbiditatilor D: deficit de alfa.1 antitripsina E: aerocontaminanti profesionali .

9. În tratamentul BPOC se utilizează următorii bronhodilatatori cu acţiune scurtă : A: Formoterol B: Bromură de ipratoripium C: Bromură de tiotropium D: Salmeterol E: Fenoterol .

• În tratamentul BPOC se utilizează următorii bronhodilatatori cu acţiune scurtă A: Formoterol B: Bromură de ipratoripium C: Bromură de tiotropium D: Salmeterol E: Fenoterol .

10. Pink puffer este caracterizat de A: Cianoză B: Sibilante C: Tuse rară şi tardivă D: Bărbat tânăr E: Obezitate .

• Pink puffer este caracterizat de : A: Cianoză B: Sibilante C: Tuse rară şi tardivă D: Bărbat tânăr E: Obezitate .