• Diencefalul reprezinta o parte a nevraxului cu structura complexa si in alcatuirea caruia intra urmatoarele elemente : • a. talamusul • b. hipotalamusul • c. epitalamusul • d.

subtalamusul • e. matatalamusul

Diencefalul reprezinta o parte a nevraxului cu structura complexa si in alcatuirea caruia intra urmatoarele elemente : a. talamusul b. hipotalamusul c. epitalamusul d. subtalamusul e. matatalamusul

Filogenetic, talamusul poate fi impartit in : • 1. arhitalamusul • 2. paleotalamusul (portiunea veche) care este conectat cu corpul striat si primeste si aferente de la trunchiul cerebral • 3. neotalamusul - acesta este legat bidirectional cu scoarta cerebrala.

Fata superioara : este convexa si prezinta urmatoarele limite: - lateral se afla santul talamostriat dintre talamus si corpul nucleului caudat. In acest sant se gasesc vena talamostriata si stria terminala. - medial se gaseste stria medulara si tenia talamica, aceasta din urma reprezentand linia de reflexie a ependimului ventriculului III. Striile medulare dreapta si stanga se unesc posterior formand comisura habenulara la nivelul careia este fixata epifiza. Fata superioara a talamusului este impartita in doua regiuni : • zona laterala, care corespunde planseului ventriculului lateral si care este acoperita de lamina affixa care apartine ependimului ventriculului lateral • zona mediala, acoperita de panza coroidiana a ventriculului III Fata superioara a talamusului este acoperita de un strat subrire de substanta alba, numit stratul zonal.

Fata mediala : este convexa si este separata inferior de fata sup. a hipotalamusului prin santul hipotalamic. Ea formeaza 2/3 sup. ale peretelui lateral al ventriculului III. In 70 % din cazuri la nivelul acestei fete, in treimea ei anterioara se observa o proeminenta - adeziunea intertalamica. La nivelul acestei proeminente se gasesc neuroni si fibre nervoase care realizeaza o bucla in interiorul adeziunii si se intorc in talamusul ipsilateral fara sa se faca schimb de fibre intre cei doi nuclei talamici. Fata inferioara : corespunde in partea ei anterioara hipotalamusului, iar in partea post. regiunii subtalamice. Fata laterala : este convexa si este despartita de nucleul lenticular prin intermediul bratului posterior al capsulei interne. La nivelul ei se afla o lama de subst. alba= lama medulara externa.

NUCLEII TALAMICI-CLASIFICARE • 1. grupul nuclear anterior • 2. grupul nuclear medial • 3. grupul nuclear lateral • 4. nucleii intralaminari situati in grosimea lamei medulare interne • 5. nucleii liniei mediane, localizati intre ependimul ventriculului III si fata mediala a talamusului • 6. nucleul reticular talamic situat, intre lama medulara externa si bratul post. al capsulei interne. • PrimeIe trei grupuri reprezinta nucleii talamici specifici, iar ultimele grupuri sunt nucleii nespecifici→

NUCLEII SPECIFICI Grupul nuclear anterior se gaseste la nivelul bifurcatiei lamei medulare int. si contine urmatorii nuclei: - antero-ventral - antero-medial - antero-dorsal - reuniens - paraventricular - paratenial Grupul nuclear medial, localizat intre lama medulara interna si subst. cenusie periventriculara; este reprezentat de nucleul medial dorsal (MD). Acest nucleu are o parte magnocelulara (rostrala I superioara) si o parte parvocelulara (inferioara).→

Grupul nuclear lateral , impartit in subgrupurile nucleare lateral ventral si lateral dorsal. A. subgrupul nuclear lateral ventral are trei nuclei: - Nucleul ventral antero-Iateral (VAL) , situat lateral de grupul nuclear anterior si are caracter de nucleu specific si nespecific - Nucleul ventral intermediar VIL (ventral lateral) este situat inferior de nucleul VAL. - Nucleul ventral posterior (VP) prezinta mai multi subnuclei: a. nucleul ventral postero-medial (VPM) b. nucleul ventral postero-lateral (VPL) c. nucleul ventral postero-inferior (VPI) B. subgrupul nuclear lateral dorsal se continua superior cu pulvinarul si este format din trei nuclei: ▲ Nucleul posterior (pulvinar); repr. extensia post a talamusului, alaturi de CGL si CGM ▲ Nucleul lateral dorsal (LD) ▲ Nucleul lateral posterior (LP)

NUCLEII NESPECIFICI Grupul nuclear intralaminar - format din cel. fuziforme .Contine nucleii: - centro-median (CM) - para-fascicular (PF) - para-central (PC) - centro-lateral (CL) - centro-medial (CM) Grupul nuclear al liniei mediane, slab dezvoltat la om; localizat langa tenia talamica, in adeziunea intertalamica si partea inf. a ventriculului III. Acest grup prezinta 5 nuclei: -central median (paramedian) -romboidal -reuniens -paraventricular -paratenial→

Grupul nuclear medial , localizat intre lama medulara interna si subst. cenusie periventriculara ; reprezentat de nucleul medial dorsal (MD), care are o parte magnocelulara (rostrala I superioara) si o parte parvocelulara (inferioara). Nucleul reticular talamic apartine sist. extrapiramidal; rol in integrarea activ. talamice

• Radiatiile • optice

• Radiatiile auditive

Metatalamusul este localizat postero-inferior de talamus, la limita dintre diencefal sI mezencefal. El este format din corpul geniculat lateral (CGL) si corpul geniculat medial (CGM). A. Corpul geniculat lateral repr.o statie a caii optice. E format din 2 nuclei: a) Nucleul ventral este format din nc. pregeniculat si din celule dispersate situate medial de nc. dorsal principal. b) Nucleul dorsal ,principal, are str. lamelara fiind impartit din punct de vedere fct. in 6 lame, coresp. topografiei retiniene: Lamele 1,3,6 in care ajung fibrele nerv. din partea nazala a retinei Lamele 2, 3, 5 in care ajung fibrele nerv. din partea temporala a retinei Acest nucleu prezinta la supr. un strat de subst. alba( strat zonal). B. Corpul geniculat medial este situat pe fata inf. a pulvinarului, lateral de coliculul cvadrigemen sup. Din punct de vedere str. e impartit in trei parti: mediala,ventrala si dorsala. La nivelul CGM se gaseste al IV-lea n. al caii auditive. Sunetele acute se proiecteaza medial, cele grave, lateral

Formatia Reticu

Intindere: intre bulb si hipotalamusul post. constituie o matrice cu nuclei si tractu in ochiurile retelei se afla neuroni coli somatice si vegetative neuronii au o bogata retea dendritica ochiurile retelei trec fibre longitudinale. axonii sunt lungi ascendenti (spre die descendenti (spre etajele inf.) unele prelungiri se ramifica in ambele

Nucleii reticulari centrali:
1. nc. ventral- in bulbul inf. 2. nc. giganto-celular- in bulbul sup. 3. nc. pontin caudal 4. nc. pontin oral 5. nc. reticular al tegmenului pontin 6. nc. reticular mezencefalic TCT imparte ac. masa in 2 regiuni: -reg. laterala(senzoriala) -reg. mediala(efectorie), locul de origine al fasciculelor ascendente si descendente→ Fascicule ascendente: -calea longitudinala polisinaptica lenta a conexiunilor intrareticulare -calea longitudinala paucisinaptica Fascicule descendente:reticulo-spinal medial si lateral

Nucleii lateral si paramedian
Formeaza cu cerebelul circuitul reticulo-cerebelo-reticular Nc. lateral primeste aferente extero si proprioceptive prin: tr.spino-talamic tr.spino-reticular tr.cortico-reticular tr.rubro-reticular tr.fastigio-reticular Eferente: fibre reticulo-cerebeloase

Nucleii reticulari mediani -nc. rafeului bulbar si pontin
-nc. perihipoglosali: -nc. intercalat Staderi -nc. sublingual Roller -nc. prepositus hypoglossi -nc. paramedian dorsal - subst.cenusie periapeductala -nc.dorsal al tegmentului mezencefalic (Gudden) Aferentele acestor nuclei: hipotalamus si sist.limbic pe calea FMCA,FLD, fasc.retroreflex, fasc.mamilotegmentar Eferente:nc.vegetativi ai tr.cerebral(calea FLD), aria septala si sist.limbic (calea FMCA)

Aferentele FR: Maduva spinarii:fibre spinoreticulare si colateralele cailor lungi ascendente Nc. n. cranieni: prin colateralele fibrelor lor primare si sec. Cerebel: fibre cerebeloreticulare Caile acustice si vizuale:fibre tectoreticulare Nc. sub-, hipo- si talamici Corpul striat:fibre directe si indirecte Sistemul limbic Cortexul senzorimotor Eferentele FR: Centrii controlului locomotor si centrii locomotori medulari (fibre reticulospinale) Centrii tr.cerebral (cai scurte desc.) Cerebel (fibre reticulocerebeloase) Sub-, hipo- si talamus Ariile senzorimotorii

Functiile FR: Controlul si coord.activ.nc.n.cranieni in respiratie, deglutitie, masticatie, circulatie(prin colaterale aferente) Asigura st.de vigilenta acentrilor sup. (prin nc.centrali) Asigura controlul cerebelos (prin nc.laterali si paramedian) Face leg.intre hipotalamus,sist.limbic si nc. tr. cerebral(prin nc.rafeului si nc.mediani) Repr.originea influxurilor inhibitorii care asigura proc. somnului

• Epitalamusul
este alcatuit dintr-un complex de structuri cu origini si roluri diferite. El este asezat in partea posteroinferioara a tavanului ventr. Ill.

Stria medulara este o formatiune aflata la supr. nc. talamic, la limita dintre fetele sup. si mediala ale acestuia. Posterior ea se etaleaza, formand trigonul habenulei, care are in profunzime nc. habenulari, lat. si medial. Comisura posterioara (habenulara) este situata in lama inf. a pediculului epifizei. La nivelul sau se incruciseaza fibre aduse prin stria medulara, de la nivelul hipocampului si nc. amigdalian si fibre din nc. comisural, interstitial si nc. pretectali. Inferior de comisura se afla organul subcomisural (component al organelor circumventriculare ). Organul subcomisural este un complex de celule cilindrice, cu roI in stimul. secr. de aldosteron si in adaptarea la frig. Inafara aferentelor primite de nc. habenulari de la hipocamp si nc. amigdalian, aici sosesc aferente din aria septala, ariile olfactive, subst. perforata ant., ceea ce confera epitalamusului rol in reflexe cu punct de plecare olfactiv. Aceste impulsuri aduc inf. viscerale la nc. din reg. sup. a mezencefalului. Eferentele nucleilor habenulari au ca principala cale fasciculul retroflex sau habenulo-interpeduncular, spre nucleul interpeduncular de la nivelul mezencefalului. Acesta trimite eferente spre F.R.si nc. visceromotori de la nivelul tr. cerebral, cu rol in.controlul activitatilor viscerale.

• Epifiza = glanda (corpul) pineal , dat. asem. cu un con de brad turtit este asezata inf. de spleniusul corpului calos si deasupra coliculilor cvadrigemeni superiori. Ventriculul lll, aflat inf., trimite o prelungire in baza sa – recesul pineal-limitat de o lama sup. si una inf. In lama inf. se afla comisura post., inferior de care se deschide apeductul cerebral (Sylvius). • Epifiza are o structura complexa, formata din pinealocite, nevroglii, fibre vegetative simpatice din plexul carotic, ajunse aici prin "nervul conarii". Epifiza are rol in secretia de melatonina, sub influenta legaturilor cu hipotalamusul si retina, deci in ritmul somn-veghe. I se recunoaste, de asemenea , un rol inhibitor in elaborarea FSH si LH.

• •

SUBTALAMUSUL (reg. suboptica)- e
situat cranial de tegmentul mezencefalic, ventral de talamus,lat.de hipotalamus, medial de capsula int.si nc. lentiform. La nivelul sau se continua formatiuni ale tegmentului, (lemniscul medial, fasciculele dentotalamic, dentorubric, precum si extr. craniale ale nucleului rosu si subst. negre).→

• •

• • • • • • •

Subtalamusul este alcatuit din formatiuni cenusii proprii ( nucleul subtalamic, zona incerta) si fascicule de fibre proprii sau in tranzit spre alte etaje ale SN. Nucleul subtalamic Luys are forma de disc biconvex si este asezat medial de globus palidus, de care este separat prin bratul post. al capsulei interne si medial de zona incerta, de care este separat prin fasc. lentiform. In str. sa se gasesc neuroni mari si mijlocii, prezentand conexiuni cu globus palidus prin fasc. subtalamic. Nc. subtalamic este integrat in sistemul motor extrapiramidal si are activ. inhibitorie asupra gl. palidus. Lezarea sa → miscari coreiforme si hemibalism (miscari ample, violente, necontrolate, executate de muschii proximali ai extr.). Zona incerta e repr. de o banda de subst. cenusie, situata ventral de talamus, care se continua pe fata lat. a acestuia cu nc. reticular talamic. Zona incerta este separata de talamus prin fasc. talamic (campul Forel-Hl), iar de nc. subtalamic prin fasc. lenticular (campul Forel-H2). Ea primeste aferente din ariile senzitivo-motorii (4,6,3,1,2), de la nc.cerebelosi si nc. trigeminali. Eferentele sunt spre nc.subtalamic, nc. rosu ,maduva spinarii. Functiile zonei incerta sunt integrate sist. motor extrapiramidal. , Nc. campului prerubric (nucleii campului medial) sau campul Forel-H1 sunt asezati medial de nc. lentiform si zona incerta. Se presupune ca sunt statii pe calea fibrelor TCT (tract central al tegmentului), care provin din globus palidus. Fasciculele de fibre din regiunea subtalamica sunt reprezentate de: -fasciculul subtalamic- face legatura in dublu sens, intre nc. subtalamic si globus palidus -fasciculul lenticular- porneste din globus palidus, trece prin campul Forel-H2 (intre nc. subtalamic si zona incerta), se alatura ansei lenticulare cu care intra in fasciculul talamic. -ansa lenticulara- are originea in putamen si globus palidus, apoi inconjoara bratul post. al capsulei interne si intra apoi in comp. fasc. talamic. -fasciculul talamic- este cel mai vol. contingent de fibre din regiune si ocupa campul Forel-Hl (intre talamus si zona incerta). Fasciculul este alcatuit din fibre dento-rubrice, dento-talamice, fibre ale ansei lenticulare si ale fasciculului lenticular. Destinatia fibrelor sale sunt nc. laterali si centro-median ai talamusului. Contine si fibre cu directie inversa, talamostriate.

• • • • • • • • • • • • • • • •

Hipotalamusul este situat antero-inferior de talamus; repr. un centru de coordonare a functiiior endocrine, a SNV si al comportamentului emotional. Hipotalamusul are forma de palnie turtita lateral si prezinta 2 fete: ▲fata superioara : corespunde cavitatii ventriculului III si se intinde pana la nivelul santului hipotalamic ▲fata inferioara : se afla la baza creierului in spatiul optopeduncular delimitat astfel : o Anterior: chiasma optica o Antero-lateral: tracturile optice o Postero-lateral: pedunculii cerebrali o Posterior: planul tangent care trece la marginile posterioare ale corpilor mamilari Fata inferioara prezinta o proeminenta centrala(tuber cinereum) care se continua inf. cu tija pituitara de care este legata hipofiza. In jurul tuber cinereum se gasesc patru proeminente : Una anterioara : eminenta mediana Doua laterale : eminentele laterale Una posterioara : eminenta postinfundibulara Intre aceste patru proeminente si tuber cinereum se delimiteaza santul tuberoinfundibular,iar post. de ele se gasesc corpii(tuberculii) mamilari. Posterior de corpii mamilari se afla subst., perforata post., strabatuta de ramuri ale a.cerebrale post.

• Optic tracts

• • • • • • • • • • • • • • • • • • •

STRUCTURA SI NUCLEII HIPOTALAMUSULUI In sectiune frontala se obs. dispunerea celulelor vegetative in trei straturi succesive in jurul cavitatii ventr. III. De Ia exterior la interior acestea sunt : a) Stratul periventricular mai bine reprezentat anterior unde formeazii aria preoptica; e considerata zona independenta a hipotalamusului, dar care are Iegaturi cu acesta b) Stratul lateral mai bine repr. posterior si care formeaza aria hipotalamica Iaterala. c) Stratul medial mai bine reprezentat anterior. Acesta formeaza aria hipotalamica mediala cu structura si functii complexe. Intre ariile hipotalamice laterala si mediala se gasesc: columna fornixului, pediculul mamilar si fasciculul retroflex. Aria preoptica este o zona mica situata in partea ant. a hipotalamusului,post. de lama terminala, intre comisura alba ant. si chiasma optica. Ea contine trei nuclei : Preoptic periventricular Preoptic medial Preoptic lateral Aria hipotalamica laterala - limitata lateral de capsula interna si regiunea subtalamica, se continua anterior cu nc. preoptic lateral. Inferior de aceasta arie se afla reg. ventrala a tegmentului mezencefalic. Ea contine urmatorii nuclei: Nucleii tuberali Nucleul tubero-mamilar Nucleul lateral →

• ARIA HIPOTALAMICA MEDIALA- e impartita in 3 regiuni: • I. Regiunea supraoptica, avand 4 nuclei:
Nc. supraoptic situat pe chiasma optica Nc. paraventricular asezat juxtafornical sau la nivelul la care columna fornixului se infunda in peretele ventr. III Nc. suprachiasmatic situat posterior de chiasma Nc. anterior - se continua fara limita exacta cu aria preoptica Nc. supraoptic si paraventricular alcatuiesc gl. diencefalica cu rol in secretia de hormoni: o Vasopresina (ADH) produsa de nc. supraoptic o Oxitocina produsa de nucleul paraventricular II. Regiunea tuberala are patru nuclei: Nc. infundibular (arcuat), situat spre tija pituitara Nc. ventromedial situat sup. de precedentul Nc. dorsomedial situat sup. de santul hipotalamic Nc. posterior asezat post. de precedentii doi III. Regiunea mamilara, formata din 2 nuclei mamilari: -medial -lateral

• •

• • •

• •

• • • • • • • •

• Aria hipotalamica mediala este impartita din punct de vedere functional in doua zone: • A. Anterioara (hipotalamusul anterior) cu functie hipotropa (parasimpatomimetica) • B. Posterioara (hipotalamusul post.) cu functie ergotropa (simpatomimetica) • Hipotalamusul prezinta o legatura dubla cu hipofiza ( nervoasa si vasculara). • Legatura nervoasa este reprezentata de doua tracturi: supraoptico-hipofizar si tuberoinfundibular

• •

Tractul supraoptico-hipofizar are originea in nucleii supraoptic ~i paraventricular; este format din fibre amielinice care prezinta din loc in Ioc niste dilatatii numite dilatatiile Hering. De-a lungul acestor fibre sunt transportate atat impulsuri nervoase cat si vasopresina si oxitocina in forme inactive. Acesti hormoni sunt legati de proteine transportoare: neurofizina I si II. Cei doi hormoni vor fi depozitati in neurohipofiza, de unde printr-un mec. neuro-glio-vascular sunt eliberati in circulatie. Tractul tubero-infundibular are originea in special in nucleul arcuat, dar si in ceilalti nuclei hipotalamici. El se termina la nivelul reg. infundibulare si eminentei mediane. Acest tract transporta factorii activatori si inhibitori, ce moduleaza secretia adenohipofizei. De la nivelul eminentei mediane acesti factori ajung in adenohipofiza printr-un sistem vascular dublu capilarizat: sistemul port hipotalamo-hipofizar, descoperit de Gr. T. Popa si U. Fielding. Pentru fiecare hormon adenohipofizar exista cel putin cate un factor activator si unul inhibitor. Eminenta mediana reprezinta locul de depozitare al acestor factori si totodata zona receptorilor de reglaj ai secretiei hipotalamo-hipofizare. Aceasta reglare se face prin trei tipuri de mecanisme de feed-back: Bucle lungi: factorul declansator este reprezentat de cantitatea de hormoni secretata de glandele tinta Bucle scurte: reglarea se face in functie de secretia hormonilor adenohipofizari Bucle ultrascurte: determinate de concentratia din sange a factorilor activatori sau inhibitori

• • • • • • • • •

• SISTEMUL PORT HIPOTALAMO-HIPOFIZAR • Legatura vasculara este realizata prin intermediul sistemului port hipotalamo-hipofizar. • Artera hipofizara superioara, dupa ce patrunde prin partea antero-superioara a tijei • hipofizare, se capilarizeaza in jurul terminatiilor axonilor tractului tubero-infundibular. De la • acest nivel ele se vor continua cu canalele venoase ale sistemului port, ce merg prin tija • hipofizara pana la nivelul adenohipofizei,unde se recapilarizeaza in jurul cel.glandulare, formand sinusoidele hipofizare

VENTRICULUL III CEREBRAL
Intre cele doua jumatati ale diencefalului, pe toata intinderea sa, se gaseste o cavitate neregulata reprezentata de ventriculul III. Aceasta prezinta urmatoarele elemente: 5 pereti: laterali, superior, anterior si postero-inferior; 4 prelungiri (recesuri); 3 comunicari

• • • • •

Peretele lateral este format:
-in 2/3 superioare de fata mediala a talamusului -in 1/3 inferioara de fata superioara a hipotalamusului. Aceste regiuni sunt separate prin intermediul santului hipotalamic. La nivelul acestui perete se observa o proeminenta cenusie, care poate fuziona cu cea din partea opusa( adeziunea intertalamica).


Peretele sup. prezinta posterior epifiza. Anterior de aceasta el este format de corpul calos, fornix si panza
coroidiana a ventriculului III. Panza coroidiana este reprezentata de doua foite ale piei mater, care se insinueaza sub corpul calos si fornix ,deasupra talamusului, cuprinzand intre ele plexuri venoase, care vor deveni plexurile coroidiene. fiind format in continuare de comisura alba anterioara, lama terminala, chiasma optica si versantul anterior al infundibulului. Lama terminala = subst. cenusie situata intre rostrul corpului calos si chiasma optica.

• • •
• • • •

Peretele anterior incepe in locul in care columnele fornixului se infunda in grosimea hipotalamusului, Peretele postero-inferior incepe la nivelul deschiderii apeductului cerebral Sylvius si este format
o lama de subst. alba, care coresp. subtalamusului, apoi de corpul mamilar si versantul post. al infundibulului. de

Prelungirile :
infundibulul (recesul infundibular): este prelungirea inferioara situatii la nivelul tuber cinereum recesul optic: situat intre chiasma optica si rostrul corpului calos recesul pineal: care se afla intre cele doua lame ale pediculului epifizei recesul suprapineal: localizat intre fata superioara a epifizei si panza corioidiana a ventriculului III


• • •

Comunicarile:
inferior: prin intermediul apeductului cerebral Sylvius cu ventriculul IV antero-lateral: prin orificiile interventriculare Monroe cu ventriculii laterali. Orificiile interventriculare sunt·delimitate post.de adeziunea intertalamica, iar ant.de columnele fornixului

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful