Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori

PIEŢE DE CAPITAL CURS 10.
INSTRUMENTE FINANCIARE DERIVATE. CONTRACTE FORWARD ŞI FUTURES

Asist. univ. drd. Alina GRIGORE Catedra de MONEDĂ

INSTRUMENTE FINANCIARE DERIVATE (IFD)
Definire.  Un derivativ este un instrument financiar a cărui valoare depinde (sau derivă din) de valoarea unui alt instrument, numit activ suport.  Exemplu: o opţiune pe acţiuni este un derivativ a cărui valoare depinde de preţul unei acţiuni ce constituie activ suport. Tipuri de IFD:  Contracte forward;  Swaps  Contracte futures;  Opţiuni. Aceste instrumente pot fi încheiate:  Prin intermediul unei burse de valori (opţiunile, contractele futures);  Prin negociere directă între cumpărător şi vânzător, de accea se mai numesc contracte over-the-counter (OTC), (forward, swaps, opţiuni exotice).

BURSELE DE VALORI VS. PIEŢE OTC
I. Bursele de valori  În cadrul acestora se încheie contracte standardizate întrucât bursele sunt pieţe reglementate, unde sunt reguli prestabilite ce trebuie respectate de participanţi.  Elemente standard: activul suport (acţiuni, obligaţiuni, rata dobânzii, valute, indici bursieri, mărfuri), mărimea contractului, data scadenţei, pasul de variaţie a preţului (tick size), modul de executare a contractului.  Casa de compensare (Clearing house) este intermediarul bursei.

 

Cumpărător Vânzător Deci, Cumpărătorul şi vânzătorul nu se cunosc. compensare Avantaj: respectarea unor reguli stricte de către toţi participanţii, iar în cazul neîndeplinirii obligaţiilor intervine casa de compensare. Dezavantaj: regulile burselor nu sunt favorabile intotdeauna investitorilor. De exemplu, dacă un investitor vrea să realizeze un hedging cu contracte futures în valoare de 3555 u.m., el nu se poate proteja decât pe 3000 u.m. (marimea contractului 1000 u.m.)

Casa de

BURSELE DE VALORI VS. PIEŢE OTC
Exemple de burse:
  

CBOT - Chicago Board of Trade, CME – Chicago Mercantile Exchange;

fuziune în CME group (2007)

NYSE Euronext Group - fuziune în 2007, prin LIFFE oferă produse derivate pe mai multe pieţe Amsterdam, Brussels, Lisabona, Londra, Paris. Tokyo Stock Exchange; Se mai numesc şi pieţe de negociere, întrucât contractele se încheie prin negociere directă între parteneri, prin urmare nu sunt contracte standardizate. Avantajul principal: nu trebuie îndeplinite criteriile stricte cerute de burse; Dezavantajul principal: în cazul neîndeplinirii obligaţiilor contrapartide soluţionarea litigiului se realizează în instanţă. de una dintre

II. Pieţe OTC

 

Negocierea se poate realiza telefonic sau prin intermediul unor reţele de comunicare electronice (ECN – Electronic Communications Networks).

CONTRACTELE FORWARD
Definiţie

Un contract forward reprezintă un acord ferm între cumpărător şi vânzător, prin care se stabileşte în prezent un preţ la care vor fi cumpărate/vândute acţiuni, şi a căror decontare se realizează în viitor. Exemplu: Un investitor mizează pe creşterea cursului acţiunii A, şi atunci cumpără un contract forward prin care se angajează să cumpere 100 de acţiuni A, peste 3 luni, la preţul forward F=45 u.m., stabilit în prezent în momentul încheierii contractului. La scadenţă preţul acţiunii A este ST=63 u.m. A câştigat investitorul? La momentul iniţial investitorul nu plăteşte nimic pentru a încheia contractul, deci costul său iniţial este 0. Observaţie: La scadenţă observăm că: ST>F deci investitorul cumpără acţiunile la 45 u.m., în timp ce ele se tranzacţionează pe piaţa de capital la 63 u.m.

Rezultat (T) = (ST – F)*100 actiuni = (63 - 45)*100 actiuni= 1800 u.m.

CONTRACTELE FORWARD

Dacă la scadenţă cursul acţiunii A era 35 u.m. Ce soluţie ar fi avut de ales investitorul? Întrucât contractul forward este unul ferm, investitorul nu se poate retrage din această înţelegere, deci:

Rezultat (T) = (ST – F)*100 actiuni = (35 - 45)*100 actiuni= -1000 u.m. Concluzie: Investitorul care a mizat pe creşterea cursului acţiunii A, iar la scadenţă într-adevăr cursul acţiunii A a crescut şi e mai mare decât cel forward, a cumpărat acţiuni la preţul de 45 şi le poate vinde pe piaţă la un preţ mai mare. Generalizând: Poziţie în Contract forward Cumpărător sau long forward Vânzător sau short foward Activ suport (actiune) Long activ suport Short activ suport

CONTRACTELE FORWARD

Reprezentarea grafică a rezultatului:

Profit

Profit

F
Preţul acţiunii Scade Creşte

ST

F
Preţul acţiunii Scade Creşte

ST

 

Pierder a).eLong foward (cumpărare de contract forward)

Pierder e

b). Short foward (vânzare de contract forward)

Rezultat LF=(ST - F)*Mărimea contractului Rezultat SF=(F - ST)*Mărimea contractului

CONTRACT FUTURES
Definiţie  Un contract futures este un contract bursier prin care una din părţi se obligă să cumpere şi cealaltă se obligă să vândă un activ suport, livrarea şi decontarea realizându-se la o data ulterioară la preţul stabilit în momentul curent.  Asemănări între contractele forward şi futures:

Moment curent Încheierea contractului
 stabilirea preţului  stabilirea cantităţii  stabilirea datei de executare a contractului  stabilirea locului livrării TIMP

Moment viitor Executarea contractului
 livrarea activului suport  efectuarea plăţii la preţul stabilit anterior  livrarea se face la locul prestabilit

Ca şi în contractul forward,  partea care se obligă să cumpere (cumpărătorul de futures) dobândeşte o poziţie long pe activul suport.  partea care se obligă să vândă (vânzătorul de futures) dobândeşte o poziţie short pe activul suport.

CONTRACT FUTURES

Deosebiri între contractele forward şi futures: Contract forward Contract futures

 contract ferm, încheiat între 2 părţi contract încheiat în cadrul bursei private care se cunosc (contract OTC) (piaţă reglementată). Cele 2 contrapartide nu se cunosc, relaţia dintre ele fiind asigurată de casa de compensare.  contract nestandardizat  livrarea se realizează la o dată fixă  contract standardizat  livrarea se realizează în cadrul unei perioade prestabilite, la iniţiativa vânzătorului la rezultatul se determină zilnic, prin procesul de marcare la piaţă la contractul se poate lichida în orice moment până la scadenţă, luând o poziţie de sens contrar celei iniţiale.

 rezultatul scadenţă  contractul scadenţă

se se

determină lichidează

doar doar

CONTRACTELE FUTURES

Reprezentarea grafică a rezultatului:

Profit

Profit

F
Preţul acţiunii Scade Creşte

ST

F
Preţul acţiunii Scade Creşte

ST

 

Pierder a).eLong futures (cumpărare de contract futures)

Pierder e

b). Short futures (vânzare de contract futures)

Rezultat LF=(Fscadenţă - Finiţial)*Mărimea contractului Rezultat SF=(Finiţial - Fscadenţă)*Mărimea contractului

CONTRACT FUTURES
Elementele standard ale contractelor futures:
 

Activul suport (the asset): acţiune, obligaţiune, valută, indice bursier; Dimensiunea contractului (contract size): cantitatea din activul suport Modul de exprimare a preţului (price quotation); Pasul minim al cotaţiei futures (tick size): preţul futures se modifică numai cu multipli ai unui pas minim; Limite ale poziţiilor (position limits): numărul maxim de contracte ce pot fi deţinute de un participant; Prima zi de tranzacţionare, perioada de tranzacţionare (trading hours), ultima zi de tranzacţionare (last trading day); Data scadenţei (settlement day); Preţul zilnic de regularizare (daily settlement price): utilizat pentru marcarea la piaţă; Modalitatea de executare (Settlement Form/delivery method); Preţul de executare (last settlement price).

 

 

 

CONTRACT FUTURES
Simbol Activul suport Cotaţia Pasul Data scadenţei DESIF1

Exemplificare specificaţie contract futures pe DESIF1:

Cursul actiunilor Societatii de Investitii Financiare Banat-Crisana (simbol SIF1) Lei/actiune 0,0001 RON Ultima zi lucrătoare a lunilor martie, iunie si septembrie si ultima zi de tranzactionare a BVB in decembrie

Mărimea obiectului contractului 1000 x curs DESIF1 Prima zi de tranzacţionare Pentru fiecare scadenta prima zi de tranzactionare este cu 6 luni inainte, astfel: pentru scadenta martie prima zi de tranzactionare este prima zi lucratoare din luna octombrie a anului precedent - pentru scadenta iunie prima zi de tranzactionare este prima zi lucratoare din luna ianuarie a aceluiasi an - pentru scadenta septembrie prima zi de tranzactionare este prima zi lucratoare din luna aprilie a aceluiasi an - pentru scadenta decembrie prima zi de tranzactionare este prima zi lucratoare din luna iulie a aceluiasi an Ultima zi lucrătoare a lunilor martie, iunie si septembrie si ultima zi de tranzactionare a BVB in decembrie

Ultima zi de tranzacţionare

CONTRACT FUTURES

Exemplificare specificaţie contract futures pe DESIF1:

Preţul de executare la scadenţă

pretul mediu ponderat aferent pietei "regular" al actiunilor SIF1 comunicat de Bursa de Valori Bucuresti în ziua scadentei contractului

Modalitate de executare la scadenţă

Plata în lei a diferenţelor dintre valoarea contractului şi multiplicator x pretul mediu ponderat aferent pietei "regular" al actiunilor SIF1 comunicat de Bursa de Valori Bucuresti în ziua scadentei contractului

CONTRACTE FUTURES. MARCAREA LA

PIAŢĂ
Elemente tehnice:
   

Marja iniţială; Marja de menţinere; Cont în marjă; Apel în marjă.

Exemplu:

Un investitor tranzactionează un contract avand ca activ suport acţiunea ABC. Marja iniţială este 900 RON/contract, iar marja de menţinere 675 RON/contract. Presupunem că la 3 martie 2008, un investitor achiziţionează 2 contracte futures cu suport acţiunea ABC, în momentul iniţial preţul futures cu scadenţa decembrie 2008 este 3 RON. Dimensiunea unui contract este de 1000 de acţiuni ABC. Să se arate cum se realizează marcarea la piaţă a contractelor futures.

CONTRACTE FUTURES. MARCAREA LA

PIAŢĂ
Data Pret de regularizare Castig /pierdere zilnică RON Castig /pierdere cumulată RON Situaţie cont în marjă Apel în marjă Situaţie (utilizare finală în excedent) cont

3.03 4.03 5.03 6.03 7.03 10.03 11.03 12.03

3,00 2,94 3,10 2,95 2,91 2,88 2,85 2,91

0 - 120 320 - 300 - 80 - 60 - 60 120

0 - 120 200 -100 -180 - 240 - 300 - 180

1800 1680 2000 1500 1420 1360 1300 1470

- 200 +50 -

1800 1680 1800 1500 1420 1360 1350 1470

CONTRACTE FUTURES. MARCAREA LA PIAŢĂ

La 4.03, rezultatul investitorului pentru cele două contracte futures va fi: Rezultat = (preţ de regularizare la 4 mart – preţ de regularizare la 3 mart)*mărimea contractului * nr. contracte Rezultat = (2,94 RON/acţiune – 3 RON/acţiune) * 1000 actiuni/contract* 2 contracte= -120 RON

La 12.03, rezultatul investitorului pentru cele două contracte futures va fi: Rezultat = (preţ futures la scadenţă – preţ futures la t0) * mărimea contractului * nr. contracte Rezultat = (2,91 RON/acţiune – 3 RON/acţiune) * 1000 actiuni/contract 2 contracte= -180 RON sau Rezultat = (Sold final – Sold iniţial) + (Retrageri - Depuneri)=

= (1470 RON – 1800 RON) + (200 RON – 50 RON) = - 180 RON

CONTRACTE FUTURES
 

I.

II.

Observaţii ! Poziţii deschise (open interest) – numărul poziţiilor deschise este echivalent cu numărul poziţiilor long pe contractul respectiv sau numărul poziţiilor short pe contractul respectiv. Lichidarea contractului futures reprezintă închiderea poziţiei deschise, care se poate realiza până la sau la scadenţă. Lichidarea înainte de scadenţă: se ia o poziţie de sens contrar celei iniţiale. Exemplu: a)Un investitor a cumpărat un contract futures la F0=10 RON/actiune, şi îşi închide poziţia devenind short la Ft2=13 RON/acţiune. b) Un investitor a vândut un contract futures la F0=10 RON/actiune, şi îşi închide poziţia devenind long la Ft5=8,75RON/acţiune. Lichidarea la scadenţă:  Cash (numerar): dacă un cumpărător de futures a câştigat atunci el va primi suma de bani de la contrapartida sa.  Lichidare în natură: vânzătorul este obligat să livreze activul suport, cumpărătorul este obligat să plătească.

OPERAŢIUNI CU CONTRACTE FUTURES
Diferenţa dintre preţul de pe piaţa spot şi cel de pe piaţa futures, cunoscută sub denumirea de bază (basis). Pe măsură ce contractul se apropie de maturitate mărimea bazei tinde sa se îngusteze, iar la scadenţă preţul futures este egal cu cel spot. Atunci când F > St (baza este negativă) piaţa este cunoscută sub numele de contango (piaţa report).  În momentul în care F< St (baza pozitivă) piaţa devine backwardation.
Preţul futures Preţul spot

Preţul spot

timpul

Preţul futures

timpul

Preţul futures mai mare decât preţul spot

Preţul futures mai mic decât preţul spot

OPERAŢIUNI CU CONTRACTE FUTURES
Operaţiuni de acoperire a riscurilor – hedging cu contracte futures Exemplul 1.

Un investitor a realizat o operaţiune de short selling pe 1000 de acţiuni SIF1 la cursul S0 = 1,5 RON/acţiune. Pentru a se proteja împotriva riscului de creştere a cursului acestora tranzacţionează un contract futures având activ suport SIF1, scadenţa peste 6 luni, dimensiunea unui contract este de 1000 acţiuni. Preţul futures iniţial F0= 1,6 RON/acţiune. Cu 1 lună înainte de scadenţă investitorul îşi lichidează contractele, determinaţi rezultatul acestuia ştiind că: a) S5M=1,55 RON/acţiune, F5M=1,65 RON/acţiune; b) S5M=1,4 RON/acţiune, F5M=1,5 RON/acţiune.

 

Rezolvare:

Hedgin g (1,50 RON/acţiune – 1,55 RON/ acţiune) * 1000 acţiuni = - 50 RON perfect
a) Rezultat în spot = (S0 – ST) * 1000 acţiuni = Rezultat în futures = (FT –F0) * 1000 acţiuni = Rezultat total = 0 RON (1,65 RON/acţiune – 1,60 RON/acţiune) * 1000 acţiuni = 50 RON

Risc de creştere a cursului SIF1

long futures

OPERAŢIUNI CU CONTRACTE FUTURES Hedgin
Rezultat în futures = (FT –F0) * 1000 acţiuni = (1,5 RON/acţiune – 1,6 RON/acţiune) * 1000 acţiuni = -100 RON Rezultat total = 0 RON Grafic:
Profit Short pe acţiunea SIF1

g b) Rezultat în spot = (S0 – ST) * 1000 acţiuni = perfect (1,5 RON/acţiune – 1,4 RON/ acţiune) * 1000 acţiuni = 100 RON

S0=1,5 RON Pierder e

ST

OPERAŢIUNI CU CONTRACTE FUTURES
I.Operaţiuni de acoperire a riscurilor – hedging cu contracte futures Exemplul 2  Un investitor deţine 1000 de acţiuni SNP pe care le-a cumpărat la S0=0,5 RON/acţiune şi doreşte să se protejeze împotriva riscului de scăderea a cursului acestora folosind un contract futures având activ suport SNP, scadenţa peste 3 luni.  Dimensiunea unui contract este de 1000 acţiuni, preţul futures iniţial F0=0,45 RON/acţiune. Determinaţi rezultatul investitorului la scadenţa contractului futures când FT=ST=0,4 RON/acţiune.  Scăderea cursului SNP short futures  Rezolvare: Rezultat în spot = (ST – S0) * 1000 acţiuni = (0,4 RON/acţiune – 0,5 RON/ acţiune) * 1000 acţiuni = - 100 RON Rezultat în futures = (F0 -FT) * 1000 acţiuni = (0,45 RON/acţiune – 0,4 RON/acţiune) * 1000 acţiuni = 50 RON Rezultat total = -50 RON

DETERMINAREA RAPORTULUI DE HEDGING
Minimum variance Hedge ratio Presupunem un portofoliu de valoare V0 care este corelat cu un indice bursier X. Dorim să realizăm o operaţiune de hedging folosind contracte futures pe indicele X. Câte contracte futures sunt necesare acestei operaţiuni? Notăm:

S0 - cursul spot al indicelui X în momentul iniţial; ST – cursul spot al indicelui la scadenţă;  F0 – cursul futures al indicelui X la momentul iniţial;  FT - cursul futures al indicelui X la scadenţă;  V0 – valoarea portofoliului;  NS – numărul de unităţi de indice deţinute spot, V NS = 0  h – numărul de contracte futures; S0  M – multiplicatorul pieţei;  ∏ = portofoliul de hedging. ∏ = NS * S0 + h * F0 * M ∆ ∏ = NS * ∆S + h * M * ∆F, unde ∆S = ST – S0, ∆F= FT – F0

DETERMINAREA RAPORTULUI DE HEDGING

Prin urmare, varianţa portofoliului de hedging este:

) 2 var( ∆ Π = N S var ( ∆S ) + h 2 M 2 var( ∆F ) + 2 N S h M cov( ∆S , ∆F )
2 2 2 2 σ Π = N S σ ∆S + h 2 M 2σ ∆F + 2 N S ⋅ h ⋅ M ⋅ σ ∆S ,∆F

2 min σ Π 2 ∂σ Π =0 ∂h N S ⋅ M ⋅ σ ∆S ,∆F 2 2 2 h M σ ∆F + 2 N S ⋅ M ⋅ σ ∆S ,∆F = 0 ⇒ h = − 2 M 2σ ∆F N S ⋅ σ ∆S ,∆F NS ⇒h=− =− β 2 M M ⋅ σ ∆F

V0 ⇒h=− β S0 ⋅ M

DETERMINAREA RAPORTULUI DE HEDGING
Exemplul 3

Dacă un investitor deţine un portofoliu de acţiuni (ce sunt incluse în indicele Standard &Poors’ 500) în valoare de 3600.000 USD. Preţul indicelui S&P500 = 1400 puncte, Multiplicatorul este 500 USD, iar beta este 1,5, să se determine numărul de contracte futures pe care investitorul ar trebui sa le vândă.

V0 3600.000 h=− β =− ⋅1.5 = −7,71 contracte S0 ⋅ M 1400 ⋅ 500

Se poate proteja vânzând 7 contracte futures.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful