Elementele

Contului
Denumirea

sau titlul contului Debitul si Creditul Explicaţia operatiei economice Suma Soldul Contului Rulajul Contului Total sume Alte Date

Arata denumirea elementului sau grupei patrimoniale a carui socoteala o tine. Exemple:

-pentru evidentierea operatiilor cu numerarul din casierie se foloseste contul “Casa” -pentru evidentierea relatiilor cu furnizorii contul “Furnizori”

Are doua componente : simbolul contului (denumirea cifrica conform Planului general de conturi) si denumirea letrica
Exemple : 5311 Casa in lei 401 Furnizori 371 Mărfuri

2.Debitul si Creditul Contului
Contul se poate prezenta conventional sub forma literei T si are doua părţi :partea stânga se numeşte Debit (D) ,iar partea dreaptâ se numeşte Credit (C).  Ele au funcţii aritmetice contrare si inlocuiesc semnele de plus(+) si minus (-) in vederea efectuarii calculelor din cont.  Folosirea literei T permite creearea a doua grupe de semne: -intr-o parte se scriu sumele cu “+” ,deci operatiile ce produc cresteri/majorari; -in cealalta parte se inscriu sumele cu semnul “-”,deci operatiile ce produc micsorari Coloana neseparata Coloana separata /diminuari +10.000 + Exemple: +3.000

-7.000 +20.000 +15.000

10.000 3.000 20.000

7.000 15.000

TOTAL =

+11.000

TOTAL 33.000

TOTAL 22.000

D(+)

Titlul contului

(-)C CREDIT

D(-)

Titlul contului DEBIT

(+)C

DEBIT

CREDIT

Continutul economic al debitului si creditului este diferit , in functie de continutul economic al contului.Astfel ,daca conturile sunt deschise pentru active si cheltuieli , debitul reprezinta existentele si cresterile de active si cheltuieli , iar creditul micsorari pe
o anumita perioada de timp. Daca conturile sunt deschise pentru elementele de pasiv si venituri ,creditul reprezinta existenta si cresterile de elemente de pasiv si venituri , iar debitul reprezinta micsorari pe o anumita perioada de timp. Debitul si Creditul inregistreaza operatii cu plus sau minus in raport cu functia contabila a conturilor.

Operatiile economice sunt consemnate in documente justificative ,iar pe baza lor se inregistreaza in conturi . Fiecare inregistrare este explicata fie descriptiv,fie contabil. Explicaţia descriptiva consta in prezentarea pe scurt (succinta) a operatiei inregistrate in cont. Exemplu: incasare numerar ,plata furnizori , receptie mărfuri, amortizare mijloace fixe. Explicaţia contabila inlocuieste explicaţia descriptiva prin specificarea contului corespondent sau numai a simbolului contului corespondent (arata cu ce element patrimonial intra in relatie de corespondenta in cadrul operatiei economice ). Exemplu : 5121 ,4111 ,401

4.Suma
Inregistrarile in conturi se fac in expresie valorica (folosind etalonul banesc) pentru a putea realiza insumarea si generalizarea proceselor economice . A inscrie o suma in debitul unui cont inseamna a debita acel cont, iar a inscrie o suma in creditul unui cont inseamna a credita acel cont.Sumele inscrise in debitul unui cont se numesc sume debitoare , iar cele inscrise in credit se numesc sume creditoare . Exemplu:
D(+) Incasare numerar explicaţia 5311 Casa in lei 200.000 Plati numerar Suma explicaţia (-)C 100.000 Suma

5.Soldul contului
Existentele din cont pot fi existente initiale si existente finale. Existentele initiale se numesc Solduri initiale (Si) , iar existentele finale se numesc Solduri Finale (Sf). Solduri pot fi :debitoare sau creditoare , dupa cum se gasesc in debitul sau creditul contului. Astfel ,putem avea : SiD SfD Si Sf SiC SfC Soldurile apar intotdeauna in partea cu (+) a debitului sau a creditului. Soldurile initiale (Si) se stabilesc la inceputul perioadei ,iar cele finale (Sf) la sfarsitul perioadei.

Exemplu:
D(+) SiD Incasare 300.000 200.000 Plati 500.000 5311 Casa in lei C(-)

Din necesitati de calcul ,uneori putem stabili si Soldul zilei (Sz) la o anumita data calendaristica. Exemplu : Sz la 15 III , exercitiul N.

6.Rulajul Contului(R)
Arata miscarile ,modificarile din cont generate de operatiile economice.Ele pot fi majorari ,cresteri (+) sau micsorari , diminuari(-) .Rulajele pot fi debitoare sau creditoare ,dupa cum se gasesc in partea de debit sau credit: RD R RC Continutul economic al rulajului contului este diferit, in functie de continutul economic al contului. Astfel, daca conturile evidentiaza active si cheltuieli , rulajul debitor reprezinta cresteri de active si cheltuieli,iar rulajul creditor reprezinta micsorari de active si cheltuieli pe o perioada de timp.Daca conturile evidentiaza elemente de pasiv si venituri, rulajul creditor reprezinta cresteri ale elementelor de pasiv si venituri ,iar rulajul debitor micsorari ale elementelor de pasiv si venituri pe o perioada de timp.

Exemplu:
D(+) SiD Incasare(1) Incasare(2) Incasare(3) RD 5311 Casa in lei 300.000 200.000 800.000 400.000 1.400.000 Plati(1) Plati(2) RC 500.000 600.000 1.100.000 C(-)

D(-)

401 Furnizori SiC Obligatie (1) Obligatie (2) RC

C(+) 1.000.000 3.000.000 5.000.000 8.000.000

Plata obligatie (1) 4.000.000 Plata obligatie (2) 3.000.000 RD 7.000.000

7.Total Sume(TS)
Reprezinta suma totala dintr-o parte a contului ( din partea de debit sau din partea de credit). In functie de partea contului unde se calculeaza, putem avea: TSD TS TSC Total sume este un element de calcul final (el nu reprezinta existenta sau miscari din cont ci numai le insumeaza pentru calcul). Se poate determina fie prin insumarea algebrica a tuturor sumelor din debit sau din credit (inclusiv soldul initial),fie dupa relatia: TSD=Si + RD TS=Si+R TSC=Si + RC Exemplu(cu datele preluate din conturile anterioare): *Pentru contul 5311 “Casa in lei” , TSD= SiD + RD = 300.000+1.400.000=1.700.000, iar TSC= RC=1.100.000 *Pentru contul 401”Furnizori”,TSD= RD= 7.000.000 ,iar TSC= SiC+RC= 1.000.000+8.000.000=9.000.000

Soldul final (Sf)
Stabileste existentele finale la sfarsitul perioadei.El se stabileste ca diferenta intre total sume.Semnul de D sau de C este determinat de partea contului unde total sume este mai mare.Soldul final nu poate fi decat in partea cu (+) a debitului sau a creditului. La sfarsitul perioadei, contul se poate situa in una din urmatoarele cazuri: SfD sau SfC sau Sf=0 (contul este soldat), asa cum rezulta din schema grafica urmatoare , unde soldurile finale au fost inscrise in partea opusa celei din care provine, pentru a putea evidentia echilibrul.

D

TSD>TSC cont “X” C TSD
echilibru TSC SfD

D

TSD<TSC cont “Y” C
TSC SfC

TSD=TSC D cont “Z” C
TSD TSC

TSC

echilibru

echilibru

Soldul final se poate calcula dupa formulele: a) TSC>TSC => SfD deci SfD=TSD-TSC TSC>TSD => SfC deci SfC= TSC-TSD b) SfD=SiD+RD-RC SfC=SiC+RC-RD !!! Conturile se considera in functiune atata timp cat prezinta sold.Cand totalul sumelor debitoare este egal cu totalul sumelor creditoare contul este balansat sau soldat.

Intr-o alta varianta ,soldul final poate fi scris in T-uri in partea opusa debitului si creditului de unde provine(vezi figura anterioara).Acest procedeu este recomandat de Normele metodologice a fi aplicat cu ocazia inchiderii conturilor la sfarsitul exercitiului, deoarece se evidentiaza echilibrul sumelor pe total debit si credit (in exemplul prezentat anterior : D 1.700.000 =C 1.700.000). Redeschiderea unui cont se face prin inscrierea unui sold in aceeasi parte a contului de unde a provenit.

8. Alte date
- Se specifica in cont in functie de forma si felurile contului. Ele se refera la : date operatiei, felul si numarul documentului pe baza caruia s-a facut inregistrarea in cont, numarul de ordine al operatiei.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful